Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Petre Marinescu-
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CUVÂNT LA LANSARE, ÎN LOC DE RECENZIE:  
  
PETRE MARINESCU - ''Driblinguri pe gazonul amintirilor'', Editura Fundaţiei Universitare ''Dunărea de Jos'' , Galaţi, 2012  
  
Grecul sau Marin, cum îi spuneau toţi, Marele mustăcios, este singurul fotbalist care a jucat la Siderurgistul, Ştiinţa, Politehnica şi CSU, adică la toate formaţiile gălăţene dintr-un anumit moment istoric. Pentru cei care nu ştiu, CSU, cu minunatul Sterică Bataragă preşedinte, adevărat pilon al fotbalului universitar, a fost un club de fotbal înfiinţat în 1956, ca secţie în cadrul unui club sportiv fondat în 1953, cea mai bună performanţă fiind calificarea în finala Cupei din 1976, pe când se afla în B, pierdută cu mult cântec cu 1-0 în faţa Stelei, echipa având componenţa Tănase-Pasquale, Olteanu, Marta, Şarpe-Păunescu (Ene), Bejenaru, Georgescu (Cotigă)-Kramer, Marinescu, Dobre, cu maestrul Ion Zaharia la timonă. De menţionat că în semifinale eliminasem pe juveţii craioveni, cea mai galonată grupare de provincie a fotbalului românesc, cu un gol al său de la centrul terenului, golul anului, de care portarul Purcaru povesteşte şi azi nepoţilor. Am jucat însă în Cupa Cupelor, pentru că Steaua câştigase şi campionatul, pierzând în faţa portughezilor de la Boavista Porto, după două înfrângeri, 2-3 şi 0-2. CSU n-a evoluat niciodată în Divizia A, echipa fuzionând în 1982 cu FCM Galaţi, rezultând Dunărea CSU. 
  
A fost coleg cu omul Doru STOICA, cel mai mare produs al fotbalului gălăţean şi nu numai, pe care-l consideră fratele său mai mic, dar şi cu pe atunci juniorul Lăcătuş sau portarul Stângaciu la Steagul Roşu, echipa de sub Tâmpa promovând după cinci ani de evoluţii la matineu în 1980 în Divizia A. A mai jucat cu Narcis Coman, portarul de legendă, fotbalistul anului 1978, dar şi alături de atacantul de mare talent Gigi Tătaru sau de Decebal Neagu, supranumit în urmă cu jumătate de secol, Pele al Galaţiului. Prietenul lui din tinereţe a fost regretatul Nelu Oblemenco, iar printre antrenorii cu care a lucrat a fost şi un Comşa, e adevărat nu subsemnatul, ci Miti, marele şi regretatul blond al fotbalului gălăţean. Înainte de participarea în Cupa Cupelor, mai de milă, mai de nevoie, capii FRF le-au dat posibilitatea unui turneu de trei jocuri în Italia, cu obligaţia să aducă în ţară mare parte din lirele câştigate pe teren, turneu în care au învins cu 1-0 prin golul lui Georgescu în faţa a 80.000 oameni chiar pe Napoli, câştigătoarea din acel an a Cupei în Cizmă, după ce la pauză s-a încercat mituirea fiecărui student cu 500 de dolari de căciulă. Cristian Ţopescu a suspendat chiar transmisia pentru câteva clipe să anunţe românilor că pentru prima dată după 25 de ani o echipă din lagărul de est învinge în Italia, iar la sosirea la Galaţi eram printre cei 15.000 de gălăţeni care i-au întîmpinat în gară  
  
Vârf de talent, a marcat multe goluri în cariera întinsă pe 20 de ani. Chiar dacă cifrele pe care am să vi le prezint contează doar pentru pasionaţii de statistică, preţ de un deceniu, 1967-1977, a jucat în B la universitarii gălăţeni, pentru care a marcat 287 de goluri în aproape 300 de meciuri. A jucat şi în Divizia A la FCM Braşov, fost Steagul Roşu, alături de legenda Nicolae Pescaru, şi la echipa voievozilor, CSM Târgovişte, în primul eşalon înscriind 54 de goluri, dintre care 19 în 13 etape în calitate de locotenent, asistate adică de Gicu DOBRIN, cel despre care a scris o carte care va vedea şi ea lumina tiparului în curând - ''Prinţul din Trivale'', posesorul brevetului de inventator al stilului tiki-taka, alături de care a activat o jumătate de an şi care i-a devenit sfătuitorul său în fotbal şi nu numai. De menţionat că în turul campionatului 1979-1980, Steagul Roşu, a ocupat locul 3, la egalitate cu Steaua şi cu un punct mai puţin decât Dinamo. A debutat la un meci cu Unversitatea Craiova în campionatul 1980-1981, scor 2-0, marcatori fiind Marinescu şi Lăcătuş, an în care juveţii au câştigat titlul de campioană a României. A evoluat şi sub conducerea lui Ştefan Coidum, dar a fost şi antrenor peste 20 de ani-prima formaţie fiind Întorsura Buzăului, apoi a condus Metrom Braşov, Siretul Paşcani şi Delta Tulcea. Grecul are cinci selecţii în lotul naţional B. 
  
Prim vicepreşedinte al Comunităţii Elene din judeţul Tulcea, care a sărbătorit anul acesta 177 de ani de înfiinţarea comunei Izvoarele, aici fiind cea mai mare comunitate elenă din zonă, Marin este absolvent mai întâi al Liceului Industrial Metalurgic, apoi al Facultăţii de Frigotehnie şi de 8 zile directorul sucursalei Tulcea a APDM Galaţi şi consilier judeţean. Are 61 de ani şi este doar de doi ani liberal. Până în 1990 a lucrat ca inginer mecanic la Fabrica de Frigidere Găieşti, Uzina Autocamionul Braşov, Tractorul Braşov, după Revoluţie trecând în mediul privat. Cel care a jucat fotbal de când s-a înţărcat, a ajuns fără juniorat la Siderurgistul în 1967, promovat din întâmplare de Petrică Rădulescu, de la echipa tractoriştilor completată cu doi elevi, Marin marcând în acel amical trei goluri. Primele noţiuni în domeniul sportului-rege i le dăduse fostul portar al legendarei Ripensia şi al Venusului, regretatul Iustin Apostol, pentru ca mai apoi să lucreze chiar şi cu Titi Teaşcă. Mentorul său în viaţă şi profesie a fost profesorul de electrotehnică Ion Tusac, decan la acea vreme, conducătorul care aducea bani de acasă când era o criză monetară la club. Ca preşedinte de club, la Delta Tulcea, a reuşit un traseu fulgerător, din judeţeană în Liga I, el plecând de la echipă în 2009. 
  
Bunicul său, Petrache, când era de 5-6 ani, îi îndrepta paşii viitorului spre psalmi şi liturghii, vroind ca primul dintre cei 12 nepoţi ai săi, s-ajungă preot. Tatăl său, Grigore, notar al comunei Izvoarele şi ulterior contabil şef la CAP, fiind bolnav după fotbal, a înfiinţat în 1955 echipa Rapid Izvoarele şi a fost cel care a avut câştig de cauză în privinţa stabilirii drumului în viaţă. Munţii săi sunt Hercinicii, Ozana sa este Taiţa, biserica este cea ctitorită de străbunicul Afanase Tranulis, care pentru a i se da parohie şi-a schimbat numele în Marinescu, iar satul Izvoarele a devenit pentru o clipă Humuleşti, datorită cărţilor sale. 
  
A iniţiat Memorialul Ion Zaharia, aflat la ediţia a IV-a anul acesta, alături de regretatul fost prorector Mircea BULANCEA, portar pe vremuri, el fiind şi preşedintele unei asociaţii a foştilor fotbalişti, un fel de Caritas în domeniu, unde treburile sunt conduse de fostul organizator de competiţii Neculai JIPIRESCU. Cineva glumea mai înainte spunând că în ultimii 21 de ani doi inşi n-au fost schimbaţi încă: Isărescu şi Jipirescu. A adunat marea şi frumoasa familie a fotbalului universitar gălăţean, care în ani a devenit o adevărată familie de caractere, mulţi neştiind că membrii ei făceau baie la stropitoare şi recuperare prin grădina publică. Nicolae DIMA, Nae, fostul căpitan al lui Poli între 1963-1971, ultimul dintre idolii gazonului plecat spre ceruri, unde orice blat este exclus, nu sunt arbitrii, iar singurul judecător este Dumnezeu. 
  
Petre l-a suplinit la un meci cu Gloria Buzău chiar pe antrenorul Ion ZAHARIA, onoare nerepetată pentru cel mai titrat fotbalist tulcean din istorie, dar care a fost curtat de PAOK Salonic sau de Pananthinaikos. A preferat să stea lângă cei şase copii şi trei nepoţi pe care i-a ajutat prin sfaturi şi conduită să se şcolească, să devină oameni adevăraţi. Acum s-a gândit să-şi transcrie urmele lăsate-n fotbalul românesc, fiind stârnit, în înşirarea memoriilor, de un veşnic spirit de echipă, de momente ignorate de marii cronicari sportivi şi de siguranţa că modelele fotbalistice sunt acelea din trecutul nostru recent. Cartea lansată astăzi la Galaţi, după ce a primit botezul focului la Tulcea tot în această lună, este 90 % inspiraţie şi 10 % transpiraţie, spre deosebire de fotbal, unde e invers. Primul său volum de memorii, cu un tiraj limitat, de doar 300 exemplare, are trei capitole: copilăria din Izvoarele natale, studenţia şi fotbalul studenţesc, plus cutremurul din fotbalul românesc al anilor '80, în care a fost implicat antrenorul său favorit, ''mentorul'', asprul tehnician Nicolae Proca, dar şi conducătorul stegarilor de atunci, Dumitru Dragomir, zis Corleone. Este o carte care îţi mai şterge puţin din amărăciunea de zi cu zi, cu multe poveşti frumoase ce merită citite dintr-o răsuflare, aşa cum am făcut eu azi noapte, lucru de care-l învinovăţesc pe un grec talentat şi cu har rar de povestitor, din tagma lui Ion Creangă, mai exact, aşa cum au remarcat şi alţii, care are o oralitate nativă şi un stil sacadat, băltind cu dialog, memorialistica sa fiind concepută cu dese ruperi de ritm şi schimbări de registru, în centru aflându-se în permanenţă mingea de fotbal. Marin nu relatează ca alţi cronicari celebri de sus, din tribune, ci a fost practician, drept pentru care ştie jocul şi vă pofteşte pe gazon, de aceea vă invit să-l urmaţi. Scrie despre toţi şi despre toate, inclusiv despre autobuzul Daktari sau Frau Herta, condus de Mitică, al Politehnicii, dar şi de dr. CAPATU sau de securistul care-i însoţea mereu având grijă să nu fugă la cumnata din Marsilia. Şi-a adus aminte chiar de antrenorul în vârstă de 35 de ani, Rică Dragoş COJOCARU, venit din lumea televiziunii pe banca tehnică a gălăţenilor, fost component al echipei CCA-Casa Centrală a Armatei, colegul lui nea Imi JENEI şi pentru o perioadă scurtă consilierul lui Corneliu MĂNESCU, faimosul ministru de externe al României. Pe atunci, echipa Politehnica de pe bulevardul cu tei înmiresmaţi era un grup de oameni adevăraţi, iubit de toţi. Universitatea scotea în evidenţă patru secţii unice în ţară, Nave, Frig, Chimie Alimentară şi Piscicultură, înmănuncheate cu Institutul Pedagogic. La Nave şi Frigotehnie exista un adevărat Triunghi al Bermudelor, format din profesorii Frangu de matematică, Beşchea de mecanică şi Orănescu de mecanisme, poate de aceea în cei 50 de ani de existenţă ai clubului au absolvit aici doar 5 fotbalişti, doi la Nave şi trei la Frig, printre ultimii fiind şi grecul. 
  
Oamenii fără soare, flori şi fotbal, ar putea crede că sunt locuitorii ''fericirii eterne'', de aceea cuvintele rostite din suflet despre jucătorul, preşedintele, studentul, omul Marinescu, pot fi considerate emoţionante atât pentru vorbitorii de genul meu, cât şi pentru asistenţă. Pentru mine, ca şi pentru mulţi alţi consumatori de fotbal, dar şi cronicari şi oameni de presă dedicaţi mult timp acestei discipline sportive, el rămâne, prietenul adevărat; mulţumesc, grecule! 
  
Cu plecăciune, 
  
Prof. univ. asoc. Pompiliu COMŞA, 
  
Universitatea Apollonia Iaşi 
  
unul dintre foştii conducători ai galeriei CSU,  
  
alături de Cornel Guşatu, Sandu Robea sau Fane Măcelaru 
  
21 decembrie 2012, Sala Senatului, UDJ Galaţi 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Petre Marinescu- Driblinguri pe gazonul amintirilor / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 725, Anul II, 25 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!