Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Sorin Andreica         Publicat în: Ediţia nr. 516 din 30 mai 2012        Toate Articolele Autorului

Petiţie către vremurile odioase 8.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
XII 
  
COLAC PESTE PUPĂZĂ 
  
Dragostea dintre mine si viitoarea soţie era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de scoală - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă. 
  
20.11.1986 
  
... Tu crezi că mie mi-e uşor aici – mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine şi ori de cîte ori am scăpat în oraş, direct la telefon am fugit pt. că te iubesc, cu toate că n-am prea mulţi bani - chiar împrumutam, tu şti cum eram cînd ai plecat de la mine – pt. tine voi face toată viaţa mea totul pt. ca tu esti viaţa mea pt. todeauna şi pt. că dragostea mea pt. tine nu admite greşeli care ne sînt fatale ...  
  
06.01.1987 
  
... să putem simţi din plin că trăim si că muncim cu drag gîndindu-ne că acasă e cineva dulce şi drag care ne asteaptă, fericirea căminului nostru, căldura sufletească va fi flamura familiei noastre la întors acasă ...  
  
... Dar nu vreau să ne certăm împreună sper ca odată căsătoriţi să terminăm toate suspiciunile şi să ne apucăm vîrtos să ne iubim şi să recuperăm acesti doi ani în care am suferit şi vom mai suferii depărtarea şi timpul care ne apasă sufletele ...  
  
09.01.1987 
  
... - mi-e greu iar pe deasupra sînt şi departe de tine, cu sufletul sub grea povară, cea a timpului şi a depărtării ...  
  
09.01.1987 
  
... Dragă ... am uitat să-ţi povestesc ce-am făcut în Bucuresti. Am ajuns cu bine dimineaţă pe la 7 şi ceva iar pe urmă am plecat să hoinăresc prin oraş – cu metroul – îţi povestesc ceva dar să nu rîzi de mine – de cînd am ajuns numai cu metroul m-am plimbat - puţin prin Piaţa Unirii – unde am văzut cum s-a schimbat bucurestiul şi am vrut să merg la un film dar la Scala şi Patria din Piaţa Unirii erau două filme documentare, aşa că m-am lăsat păgubaş, pe urmă m-am întors la metrou încercînd să mă întorc la gară - dar ce să vezi dragă ... - m-am rătăcit şi m-am tot plimbat prin multe staţii pe care le-am privit pe dinafară, să nu fi trecut degeaba pe acolo şi timpul trecea aşa de repede – pînă la urmă am reuşit să ajung în gară unde am stat la o coadă - HĂ- Hă pt. a-mi lua bilet, pe la trei am plecat spre şcoală ... şi totul a început să decurgă normal ...  
  
... Of dragă ... ce greu îmi e, cîte probleme cîtă vînzoleală şi cîte şi mai cîte, dar lasă că o să treacă toate ... Azi dimineaţă am fost la muncă am descărcat piatră din vagoane şi sînt tare obosit – dar nu-i nimic toate trec iar eu mă consolez cu gîndul că mă chinui pentru ca să ne fie nouă bine – familei mele ...  
  
14.01.1987 
  
... Dragă ... azi am primit scrisoarea ta care m-a bucurat, mă miră faptul că n-ai primit încă nici o scrisoare de la mine, deoarece eu ţi-am scris trei pînă acuma – cred că înainte de a pleca scrisorile, mai poposesc pe la ceva birou de aceea ajung aşa tîrziu, de aceea te rog frumos să nu disperi ...  
  
... M-a surprins faptul că mi-ai scris în scrisoare că ,, sfaturile unui prieten sau cunoscut (răufăcător) ar putea să ne hotărască soarta –Te rog să ai grijă bine? ...  
  
24.09.1987 
  
... şi mă întreb oare ce ne rezervă viitorul ... Iubirea ne face să fim uniţi să reuşim să trecem peste unele greutăţi sau unele mentalităţi – ca ale mele, pe care trebuie să le uit căci sînt învechite – ce ne vor dăuna vieţii. 
  
05.10.1987 
  
... Colegii mei toţi au o origine bine conturată şi sînt plini de ifose sti tu cum e, un lucru bun la ei e faptul că sînt spirituali şi ne mai distrăm puţin ...  
  
20.12.1987 
  
... De dormit n-am să dorm, doar o baie fierbinte pentru că sînt plin de frig – aici e frig şi afară şi-n încăperi; mai ales noaptea ...  
  
21.12.1987 
  
... Pe aici se învaţă şi iar se învaţă, mi-e greu mai ales prin labirintul caracterelor sefilor care mă apasă, dar ce să-i faci asa-i în scoală militară ...  
  
... Dragă ... dacă se-tîmplă ceva între noi sîntem pierduţi şi lumea, viaţa are să ne înfrîngă ...  
  
02.11.1987 
  
... Mi-e dor de tine – aş vrea să zbor spre tine dar viitorul nu mă lasă şi mă face să sufăr, şi sufăr, mă frămîntă timpul care nu trece ...  
  
... totul din tine mă cheamă, mă strigă iar eu legat în lanţuri nu pot veni la tine să-ţi dăruiesc un trandafir ...  
  
09,11,1987 
  
Te rog frumos mai ajut-o pe sora mea – e tare demoralizată, mai încurajaz-o are nevoie de curaj şi ambiţie – bine.  
  
08.12.1987 
  
... Îţi încredinţez fiinţa mea cu sufletul din ea – Domnul mi-e martor – fiecare scînteie a speranţei mele îţi dăruiesc fiecare strop al vieţii mele – de a aparţine unul altuia – privirea mea rătăceste acum în viitor în clipele romantice ce le vom petrece în viitorul apropiat; de sărbători. Scuză-mă că am fost aşa de rezervat cu tine dar ai răbdare şi totul va fi cît se poate de bine şi frumos. Poate că în trecut m-am bazat pe raţionamente de senzaţie, deoarece vorbea animalul din mine – de aceea am fost aşa de supărat pentru că n-ai venit la mine – am greşit, trebuie să mă ierţi, bine că am reparat totul mai ales în tren - ah - ce dor îmi e de tine deja ...  
  
... Cînd îl vor boteza, sper să fiu şi eu acasă în vacanţă. Nu mai fi aşa de încăpăţînata şi mai dute pe la mama si adă-i aminte să meargă să vîndă porcul şi să se grăbească cu cumpăratul verighetelor. Vezi să nu uiţi de sfaturile mele, pe unde te duci – mai ales locuri întunecoase, sau singuratice - şi mai ales seara, vezi că pe la şapte – la cinci e întuneric ...  
  
14.12.1987 
  
... Te iubesc mult, şi poate merit să mă cerţi pt. felul cum m-am comportat, dar nu cred că merit să mă necăjesti, te rog mult, am destule probleme pe aici – Te pup sper să mă înţelegi – nu fi răutăcioasă – Te pup dulce. Nu sînt supărat pe tine, putea să i se întîmple oricui, iar acum trebuie să arătăm că stim să sfidăm providenţa ...  
  
... Mi-e tare dor de tine de tine, ... dragă, dar ce să fac, zi-mi şi tu cum să o dregem. Mie atîta de greu aici, şi fără tine, atîtea probleme am, te rog fi cu capul sus cum ai fost să poţi privi în ochi pe oricine şi sfida greutăţile, bine! ...  
  
11.01.1988 
  
... - iar chinul nostru de acum ne va da putere să zburăm mai departe pe aripa dragostei noastre pe care o vom face şi mai puternică – nu ne e frică de vise să fim mai hotărîţi, iar cînd unul din noi va cădea sau va fi pe aproape de margine, celălat îl va trage spre el şi-l va îmbrăţisa sau îl va ridica din nou pt. al îngriji în slăvi, purtînd şi întărind dragostea noastră pînă la adînci batrîneţi ...  
  
... Oare ... dragă – merită atîtea sacrificii ...  
  
13.01.1988 
  
... De multe ori cînd stau şi mă gîndesc, îmi pare rău că am venit la şcoală – nu puteam sta eu acasă, lîngă tine – de unde atîta îndărătnicie în mine – de a sta cu fruntea sus - ce zici tu dragă ... - eu cred că aş putea şă renunţ - nu e aşa de mult de plătit - dar într-un fel mi-ar părea rău pt. că e o ocazie unică în viaţă ...  
  
... Oare dragă ... de ce visăm noi vise aşa de urîte – nu pot să-mi explic – poate că ne iubim foarte mult - şi noaptea ne subminează şi ne joacă feste – dar lasă că visele sînt vise – dar noi tot ne iubim şi tot ne iubim şi ne vom iubi şi tot împreună vom fi pt. tot restul vieţii şi totul va fi în ordine – dar în mare parte depinde de tine ... trebuie să avem grijă de dragostea noastră să reuşim să o conservăm pt. acesti ani. Sînt sigur că mă vei înţelege şi vei avea grijă să te păzesti ...  
  
15.01.1988 
  
... Cu colegii mă împac bine, prieteni n-am şi nici n-o să am, iar de înţeles cu ei – rămîne de văzut de pe o zi pe alta – tu sti cum sînt eu – nu sînt prea sociabil am alte procupări decît să vorbesc cu jargoane sau să fac ,,misto,, de alţii căci aici fiecare e mai încrezut ca altul. Dragă ... în fiecare scrisoare trebuie să ne încurajăm să fim uniţi atît în faptă cît şi în gănd şi totul să fie aşa cum dorim ...  
  
... poate-i aşa, dar crede-mă dragostea de fapt gelozia m-a orbit ...  
  
... Sănătate şi virtute în orice gînd şi fapt ...  
  
21.01.1988 
  
... Zilele trecute, mai bine zis nopţile trecute am avut niste coşmaruri groaznice – parcă duceam pietre mari – mai mari decît mine şi mă opinteam în ele şi nu le puteam urni, iar tu stăteai lîngă mine şi rîdeai cum mă chinui – dimineaţă mă gîndeam că ai plîns sau ce se întîmplă cu tine ...  
  
... Îmi visam colegii că urcau pe un drum iar eu nu puteam să urc tot alunecam ...  
  
22.01.1988 
  
... Dacă cineva din familia mea sau familia ta – rude de gradul I şi II vor face prostii şi vor intra la apă - pe mine mă va trece urgent în rezervă, ce chestie să raspund eu pt. faptele neamurilor mele - stiam şi eu înainte lucrul acesta, dar nu credeam că sînt aşa de rigizi ...  
  
23.03.1988 
  
Scuză-mă că nu ţi-am scris, mai repede dar crede-mă n-am avut bani şi nici timp –mi-e ruşine să cer de la colegi – fac misto de mine - .Nu pot să-mi explic cum a dispărut suta din plic – poate ai uitat să o pui, sau poate ai crezut că vin acasă şi n-ai mai pus-o. Te rog lasă prostiile cu blonde ghicitoare etc ...  
  
04.05.1988 
  
... cît mie de ciudă pe Bastilia asta, dar cum a trecut atîtea, vor mai trece şi astea 40 de zile ce au mai rămas. Vacanţa dragă ... a trecut ca un vis şi, ai văzut că n-am reuşit să plecăm nicăieri, nici măcar de 1 mai la complex ...  
  
... să sti că urăsc locurile astea, urăsc Bastilia şi cred că după ce termin nu mai trec niciodată pe aici ...  
  
... iar după vacanţă iar trebuie să o iei de la început cu procesul de acomodare, dar cu timpul devi mai calm ...  
  
... Te rog ai încredere în mine, eu unul îmi alung toate gîndurile negre, şi trebuie să fim constineţi că iubirii noastre mari nu trebuie să-i pătăm faţa pt. că o pată care se asterne pe ea – ceea ce sper din tot sufletul că nu se va întîmpla vreodată în căsnicia noastră – va fi fatală şi toată munca noastră de trei ani se va duce de rîpă ...  
  
03,02,1988 
  
... - de aceea te rog să-mi treci cu vederea unele ieşiri, crede-mă sînt puţin cam extenuat şi am devenit cam prea suspicios, citesc prea mult printre rînduri.- ...  
  
... Nu stiu ... sînt puţin cam bine dispus, nu stiu de ce. Dar lasă nu mai fi supărată voi veni acasă şi vom îneca tot răul ...  
  
... Cu colegii o duc bine – ca şi tine în liceu – de fapt cum mi-ai povestit tu, numai cu excepţia că eu n-am prieten văd că te-ai lămurit şi tu de prietenele tale iar asta o să-ţi fie învăţătură pe viitor ...  
  
... Mă gîndesc cu nostalgie la clipele frumoase petrecute împreună dar şi cu bucurie la clipele viitoare. Cu timpul şi greşelile devin amintiri plăcute deoarece sînt sufocate de dragoste ...  
  
... Pe aici dragă şi scumpă ... e foarte rece. Să sti că nu-mi sînt rupţii bocancii, dar sînt cu talpă de cauciuc, cînd merg transpir şi mie cald, iar cînd stau pe loc mi-e rece, pt. că am transpirat şi sînt ud ...  
  
08.02.1988 
  
... dar să-ţi povestesc cum s-a întîmplat, am jucat volei şi cum am sărit la fileu unul n-a sărit şi cînd am ajuns jos am călcat pe piciorul lui care tocmai atunci şi-l trăgea cînd l-am atins eu – piciorul meu s-a dus într-o parte din gleznă, iar eu am căzut jos – am stat puţin – am iesit afară şi mi-a mai trecut puţin ...  
  
... Vai dragă ... ce rău îmi pare; TE IUBESC ŞI IARTĂ-MĂ CĂ SĂPTĂMÎNA TRECUTĂ NU ŢI-AM SCRIS am fost plecat pe munte departe. Aşa de rău mă simt. Îţi voi scrie mîine ...  
  
10.02.1988 
  
În primul rînd află că mă simt bine, iar la radiografie nu mi-a ieşit piciorul (articulaţia) rupt, doar o entorsă de gradul III – dureroasă. Am scăpat de ghips şi în vre-o zece zile sînt refăcut. Acum nu mă doare aşa de tare şi s-a mai dezumflat. Sînt la infirmerie şi stau în pat linistit, mereu şi mereu cu gîndul la tine, la iubiţelul meu pe care-l iubesc nespus de mult ...  
  
... Să sti dragă iubiţel că TE IUBESC NESPUS DE MULT – iar vorbele mele, cuvintele scrise în scrisori nu vor reflecta puterea iubirii mele faţă de tine , de aceea; şi mai ales, faptul, că şi tu mă iubesti, ai grijă că tot ce faci să fie bine, şi să nu uiţi niciodată că o greşeală ne poate fi fatală. Eu am încredere în tine şi nu-ţi spun vorbele astea ca să te rănesc; să înţelegi bine, ci doar să-ţi reamintesc unele probleme vitale în dragostea noastră pe care trebuie să o hrănim şi să-i dăruim numai lucruri frumoase şi curate, de aceea trebuie să fim fermi convinşi că trebuie să ne abţinem de la orice ispită lumească ce ne-ar putea cauza mult rău ,cel mai mare rău despărţirea ... pt. că azi e uşor să cazi, dar f.f. greu să te ridici şi dacă începi, nu te mai poţi opri şi în final totul duce la un dezastru inimaginabil, atingînd chiar proporţiile unor fapte groaznice. Iartă-mă căci îţi spun unele vorbe dureroase – dar aşa gîndesc pt. mine, de aceea îţi împărtăsesc şi ţie gîndurile mele. Pt. că nu vreau să fiu omul care să-ţi spun ceea ce astepţi tu să-ţi spun, ci ceea ce gîndesc eu, şi cum cred că e bine. Cred dragă ... că nu există dragoste mai mare ca a noastră, de aceea iartă-mă dacă vorbesc prostii, dar vreau ca să-ţi spun tot ce mă frămîntă şi să nu mă abţin, pt că orice lucru bun, rău ce-l gîndesti trebuie să fie gîndit de amîndoi pt. a găsi esenţa fericirii, iar greselile fatale nu se pot remedia niciodată. Of ...  
  
... dacă nu vin pînă acasă după ce mă fac bine simt că voi turba de dorul tău, crede-mă nu mai pot, sufletul meu ţi l-am dăruit şi acum sînt un soarece care mă zbat în chinurile dorului de tine iubiţel. TE IUBESC şi implor soarta să ne redea cît mai repede unul altuia. Of ...  
  
... Mai sînt 72 de zile pînă la vacanţă şi parcă e o veşnicie. Oare merită tot chinul acesta? ... Pe aici dragă iubiţel vremea e destul de frumoasă, dar crede-mă nu voi avea timp să mă bucur de ea pt. că şcoala are regimul ei funcţionare ce nu-ţi permite să contemplezi natura ci te ia cu ea în vîltoarea noilor şi noilor cunostinţe pe care trebuie să la dobîndesti pentru ca să nu zici la urmă că ai trecut ca vaca prin şcoală, şi să te faci de rîs la seviciu, iar pe deasupra să nu ţi-o faci de calitate pentru ca să nu poţi dormi linistit noaptea ...  
  
... - nu mă refer la pubertatea mea cînd eram un copil şi nu puteam distinge ce înseamnă a iubi şi a plăcea ceea ce ai admirat – să pornească din lipsa unei partenere de distracţii sau petrecera clipelor pierdute – 
  
... iar în privinţa dragostei mele faţă de tine nu sînt deloc străin ci sînt cuprins cu tot patosul sufletului meu pînă în eternitate ...  
  
19.02.1988 
  
... Scuză-mă în capul meu e un haus sînt foarte agitat în ultima vreme n-am poftă de nimic, noaptea am vise urîte – nu stiu de ce mă aflu într-o asemenea stare, nu-mi pot da seama. Poate că sînt puţin surmenat. Nu-ţi face probleme nu e vorba de nici o boală de nervi – sau cam aşa ceva ci doar aşa o stare de neliniste şi procese de constiinţă – mi se învălmăsesc în cap o serie întraegă de probleme pe care nu le pot trece cu vederea. Dar de fapt de ce-ţi spun eu toate acestea, te mai necăjesc şi pe tine ...  
  
05.03.1988 
  
... Află dragă ... aproape toţi colegii mei au fost o dată sau de două ori acasă, deci îţi dai seama cum mă simnt. Şi toţi colegii mei au plecat acasă pt. că aveau pe cineva la Miliţia de unde erau. Uite chiar azi a plecat unul de la mine – a avut telegramă ,,vino urgent acasă mama grav bolnavă,, iar dedesubt scria ,, Certificat miliţia oraşului ... semnătura indescifrabilă, fără stampilă fără nimic sau cu stampliă cu stema ţării ...  
  
04.041988 
  
... Viaţa-i atît de infamă de nu stiu de cum şi pe care trebuie să o rabzi şi pt. care lupţi uneori o luptă nedreaptă - de fapt de cele mai multe ori - .Un lucru să şti ... că orice se dărîmă, orice sentiment se calcă în picioare cînd devine certitudine – nu-l poţi reface decît într-o mică, infimă măsură şi încet, încet degradîndu-se dispare cu deşăvîrşire ...  
  
08.04.1988 
  
,, ... Şi uite dragă şi scumpă ... a venit şi ziua mea de nastere, azi împlinesc 23 de ani. Of! Dragă ... ce rău îmi pare că nu sînt lîngă tine, să sărbătorim puţin ziua mea, pe care n-am sărbătorit-o niciodată cu adevărat, doar am mîngăierea clipelor petrecute alături de tine în zile mele de nastere din ultimii doi ani, ăsta fiind al trei-lea de cînd ne cunoastem mai bine. Zilele mele de nastere din acesti ultimi doi ani, în afara celui în care sîntem sti cum ni l-am petrecut. În 08.04.1986 am fost la cartofi la Moisei, nu s-a ales nimic din ziua aceea. În 08,04,1987 am fost de am fiert ţuica la cazan, nu s-a ales nimic nici din ziua aceea. Acum să-ţi povestesc cum a fost şi în anii din urmă, care mi aduc aminte într-o mică măsură cum mi i-am petrecut. Cînd am împlinit 17 ani trebuia să plec la un meci de volei, era înainte de pasti şi trebuia să facem curăţenie - mama nu m-a lăsat -, vai ce scandal a fost, am luat un papuc pe spate de la mama şi nervos am plecat, cerusem de la ... ceva bani –vreo 12 lei – cu atît am plecat la Sighet. Cînd am împlinit 18 ani eram în Timisoara, în ziua aceea primisem 400 de lei de acasă pe care i-am cheltuit la masinuţe în oraş, întîrziind întoarcerea acasă pînă la 8 seara unde am primit o palmă zdravănă de la ... , era speriată că ce s-o fi întîmplat cu mine de nu mai vin acasă. De fapt cred că ţi-am mai povestit. Azi nu învăţ nimic; cu toate că mîine am seminar la Ec. Politică, şi povestec toată ziua, cît a mai rămas, cu tine. Cînd am împlinit 19 ani eram în armată în Bucuresti, mă plimbam cu unchiul ... prin Bucuresti, fără un ban în buzunar şi pe deasupra şi cu treningul rupt în genunchi - mă plimbam cu metroul prin Bucuresti şi Cismigiu – pe urmă m-am dus şi m-am culcat. Cei 21 de ani i-am împlinit acasă, o zi în care n-am făcut nimic, cel puţin aşa îmi amintesc. Cei 21- 22 de ani şti cum mi-am petrecut. Acuma să-ţi povestesc cum mi-am petrecut ziua de azi, zic că mi-am petrecut pentru că mai sînt cîteva ore şi plecăm la masă, pe urmă la somn - cam 2 ore jumate - ...  
  
Dimineaţă m-am trezit la 6 jumătate m-am spălat pe dinţii pe faţă, asta după înviorare şi m-am hotărât să mă apuc de puţin sport să-mi mai revin puţin din volum -aşa cum eram când făceam sport înainte.  
  
Pe urmă am făcut curat într-un birou la doi colonei din comandament după care am plecat la masă. Am mîncat şi fiind la G.A.Z. - ne-au trimis la muncă la cîmp să punem cartofi - deci iar cartofi -. Am muncit pînă la 1 - unu - pe urmă am plecat la masă iar după masă la studiu, numai la învăţat nu-mi stă capul. Am încercat să mă cer pt. a merge la poştă să vorbesc cu tine la telefon - nu m-a lăsat deoarece ţi-am zis că sîntem într-un control -,,. 
  
,, ... Pe veci al tău cu dragoste Sorinu ... ,, 
  
17.05.1988 
  
... Reflectarea acestei ambiţii îşi găseste pe undeva asemănarea în firea Vidrei – din ,,Răzvan şi Vidra,, ...  
  
28.05.1988 
  
... Te iubesc mult şi de aceea te rog să nu te gîndesti că voi face carieră sau mai nu stiu ce ptr. că acolo unde începe ambiţia încetează sentimentele simple şi curate – lucru ce e valabil ptr. amîndoi ...  
  
16.11.1988 
  
... da e adevărat doi ani cît am fost împreună zi de zi am prins o mare încredere în tine, dar crede-mă te iubesc foarte, foarte mult şi n-aşi vrea să pătăm sau să rupem o dragoste ca a noastră pentru că vieţile noastre s-ar risipi în lume şi nu cred că ar putea să-şi găsească linistea sufletească niciodată, nu cum ziceai tu mai demult cică ,, toţi zicem aşa ,, Eu te-am iubit şi te iubesc foarte mult dar greşelile şi ororile vieţii ne împiedecă să vedem uneori peste acea barieră a necunoscutului care apare ca o furtună prin viaţa oamenilor – şi a noastră – şi-i lasă puşi pe gînduri, iar gîndurile generaeză alte gînduri care duc la certuri, iar certurile la deznodăminte tragice ...  
  
Acum avem drept la iubire, 
  
o viaţă se adună-n cuvînt, 
  
şi nu mai există mîhnire,  
  
sîntem doar noi pe pămînt, 
  
O dulce iubire şi atît! 
  
Există mîhnire şi-o simt, 
  
mă tem să nu ne stingem devreme  
  
pe al vieţii cînt, 
  
ne-a mai rămas atîtea a face în lume, 
  
iar steaua stăruie clipind, 
  
o dulce iubire şi atît. 
  
Amestec din zi şi din noapte, 
  
din albul zăpezii ce plînge, 
  
pe toate-n cuvînt le vom stinge, 
  
mă tem să nu ne stingem curînd, 
  
O dulce iubire şi atît. 
  
05,12,1988 
  
... Aşa mie de ciudă, de abia am reuşit să ies ptr. două ore în oraş pentru telefon – şi n-am reuşit să vorbesc cu tine decît foarte, foarte puţin iar neşimţitele de la poştă tot m-au taxat mai mult – iar pe deasupra ziceau vrute şi nevrute - adevărul e că ţi-e defect telefonul! Cine stie cînd o să mai pot ieşi să te sun ...  
  
... Mîine e moş Nicolae, crede-mă că sînt la anghie cu banii – pe toţi i-am drămuit să-mi ajungă pînă la vacanţă. Te pup dulce de tot ...  
  
... Că n-ai grijă de tine, sau cine stie ce complicaţii poţi să faci, dintr-o infecţie de asta poate apărea şi cancerul şi cîte şi mai cîte boli pe care le tragi toată viaţa ...  
  
... Aşa mi-e o ciudă pe doctorii acestia – mă mir cum naiba ani întregi lucrează şi iau contact cu o multitudine de boli şi cum nu şi-au dat seama la tine ce ai! Ce o fi oare? ...  
  
02.12.1988 
  
... m-am săturat şi de Bastilia şi de scoală şi de toată viaţa asta grea şi mizerabilă pe care o duc aici. Zici că problema verighetelor o vom rezolva noi cumva! Cum? Spune-mi tu? Cum ?! Despre infulenţa colegelor ţi-am scris înainte – nu mai am ce să-ţi spun numai nu fi atît de convinsă de acest lucru – ptr. că schimbările se petrec independent de voinţa ta! Şi sper să încheiem subiectul ăsta! Mi-ai scris că mediul şi influenţa sînt acelaşi lucru – nu e adevărat nu sînt identice – mediul e locul unde trăiesti, unde lucrezi – iar influenţa o poate exercita şi atmosfera – prin metabolism. Influenţa nu ţine cont de vîrstă ci de modul şi prisma în care vezi şi percepi unele fenomene ale societăţii ...  
  
... Ce şi cum te simţi. Nam de unde să iau apă fierbinte, doar o dată pe săptămănă 
  
văd apa caldă şi atunci nu e sigură ...  
  
07,12,1988 
  
,, ... Vorbeste cu mama, ea le va putea rezolva mai bine – de fapt dînsa stie totul, vorbeste! Îmi scri că nu mai ai încredere în doctori – dragă ... nu mai stiu ce să zic – dar ce-mi spui tu nu e bine deloc, mai ales că boala s-ar putea agrava. Îmi scri că te simţi mai bine – eu vreau să fi sănătoasă – nu să te simnţi mai bine! ... ,, 
  
,, ... Crede-mă nu mă pot linisti, şi nu mă voi putea linisti pînă nu te voi sti sănătoasă ... ,, 
  
,, ... doruleţul meu ... odorul meu ... piticul meu ... ,, 
  
12,12,1988 
  
,, ... Crede-mă că nu am cum să vin acasă nu mă lasă şi gata, ce vrei să fac, să fug? Iar cu învăţatul, te asigur că învăţ, mi-a fost puţin mai greu la început dar asta nu mă face să nu fiu îngrijorat de sănătatea ta! Crezi că astea îţi fac bine, ce face medicul încearcă medicamentele pe tine pînă reuseste să stabilească diagnosticul, aşa sunt de furios pe toţi şi pe toate, de abia astept să vin în vacanţă acasă ... ,, 
  
19.12.1988 
  
..În legătură cu inspiraţia mea de marţi e mai mult telepatie – dragostea îşi spune cuvîntul şi la depărtare unul de celălalt! Nu? ...  
  
... ţin minte cînd îmi ziceai că n-am curajul – că mi-e frică de acest început crezi că despre astea era vorba, sau numai pentru ca să pot sta cu fruntea sus la o masă – chiar crezi că nu mă gîndeam la viitor – pentru că în viaţă, în familie trebuie să se sacrifice unul şi să tragă greul pentru ca casa să fie casă, masa să fie masă – asta înseamnă că nu este ajutat de jumătatea lui – de fapt sti tu mai bine, numai să fim cuminţi să mai avem puţină răbdare că totul va fi bine ...  
  
... Ce-i piticule te-ai speriat de greutăţile care ne asteaptă printre străini? ...  
  
... Crede-mă dragă ... în ultima vreme sînt aşa de nervos mă bat cu timpul care nu trece mai repede, sînt într-o stare, dar poate îmi călesc nervii. De cînd am venit din practică o singură învoire am avut ... Aşi fi în stare să dobor mitul acestei Bastilii dar cînd mă gîndesc la urmări – să sti că numai gîndul la familia noastră îmi dă curajul să merg mai departe – de fapt sînt în ultima linie cu 5 luni pînă la practica de vară şi pe urmă încă o lună ... şi pe urmă GATA !! ...  
  
21.12.1988 
  
Azi primit-am acea scrisoare de luni pusă. Ce s-a întîmplat cu tine, cu noi? Ce oare? De ce acel întruchipat orgoliu te-a catalogat facîndu-te să suferi? Cu ce-ai păcătuit – iar soarta te si ne pedepseste? Nu mai stiu ce să cred, sînt foarte dezorientat şi dezamăgit de toată viaţa dură a anilor frumoşi şi căutînd un punct de sprijin pentru a ne salva, găsesc numai puncte fixe relative care la atingere dispar dar le voi prinde eu odată şi va fi vai! Pe aici e tare frig şi zoi - şi numai suflete reci de gheaţă - ... veni-va clipa sosirii mele acasă şi mă voi spăla şi încălzi - dar sufletul nu mi-l pot spăla oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viaţa asta - mi-e silă de viaţa acelora - de pasivitatea lor, cît va mai da cu trăznete şi grindină-n noi - de ce oare – de ce? Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egosită şi nătîngă – e oare vis e oare zi sau e numai noapte – o noapte de coşmar cu panta-i strigată şi urîtă de sufletele mici şi neputincioase – Şi pentru ce? – Pentru ce să-ţi faci şiesta soartă crudă cu sufletele noastre – e chin, blestemată să fi în veci – e oare vis sau e blestem – de ce? Si pentru ce – ce i-am făcut – cu ce am greşit şi unde? Lanţurile reci în carne vie – de ce m-ai părăsit noroc, şi de ce nu vine – să vină odat, că asteptarea-i grea şi timpu-i vînt şi vremea-mi nu mai vine. Mai e puţin – şi chin şi jale e – dar ursită e un cuvînt anume sau e destinat celor ca noi – sub grea povară a clipelor mărunte şi dulci, acoperite fiind de cele lungi şi amare – e chin şi jale-n sufletu l meu – chipul tău destin e o himeră, care muşcă şi suge sînge - ori sînt eu prea naiv ori tu soartă prea divină. Acest blestem ce ne apasă cu şapte litere cu dinţi de foc, ce şfîrtecă în viu cu sare acest suflet al nostru unic şi mic în faţa urgiei vieţii e oare-un mit ce se naste în secolul XX sau e numai o clipire a celui ochi cu irisul de oţel, e chip sau o fi moimă – e un cuvînt sau e vorbă-n vînt a trădării cu neloial sau e numai cînt pentru cauza-i moartă. N-ai vrut să asculţi să mă înţelegi şi să mă crezi – de cîte ori ţi-am spus şi scris – oare chiar a fost un vis – la Cluj n-ai fost cănd ţi-am spus şi unde – ce gînd netrebnic te-ademenit în hău – să fie greu să fie bine eu fără sufletul tău nu pot fi eu, iar sufletul din tine e zeu şi pentru mine, iar pîngărirea trupului de acei falşi făcători de bine e numai răzbunare asupra interiorului din mine – sînt lovit cu mi de suliţe – şi nu mă pot văita căci gura nu mă ascultă e numai chin şi jale–n mine şi totuşi pentru tine – căci tu esti a mea şi eu trăiesc prin tine – iubirea mea. Cuvinte, cuvinte şi vorbe – de le-ai putea percepe de le-ai putea reda-n sufletul tău şi fără fapte mari căci nu se mai cuvine, de ce oare – de ce nu vine. De ce nu vine şi la noi acel minuscul bine al zborului etern spre infinit şi vezi oare de aceea poate fi răul din tine căci acel fals făcător de bine te-a pus în temă că numai luînd cum se cuvine îţi va fi bine ... căci de aceea cred că ţi-e aşa de rău şi fals în tine! Viaţa noastră a început cu afişuri, griji, probleme şi suspine – de multe ori cred că-i un coşmar şi nu un vis şi strig şi sufăr rugîndu-mă de timp să nu mă chinuie – de ar fi un vis! Sînt oare slab – dar dacă aş fi tare ce aşf putea mai face dacă tu nu vrei şi pace – sau cum aşi putea întoarce realul în ireal – şi nu oricum, şi primăvara nu mai vine – rugîndu-mă de timp să nu mă chinuie – mă doare – mă doare ... , şi tot răul şi zbuciumul din mine, această rană a dezonoarei noastre în vesnica flacără a iubirii. Cineva poate ar zice – poate şi tu – căci prea dramatizez acest fapt împlinit. Azi noapte un vis groaznic m-a făcut din nou să sufăr – erau ca niste viermi cu capete de oameni şi mîini de fier cu care te controlau, te murdăreau, te chinuiau şi tu zîmbeai si-i mîngîiai. M-am trezit aproape leşinat – de ce oare – cu ce am greşit eu faţă de tine, ce s-a întîmplat cu tine de te pîngăresc acele mîini reci şi perfide aruncîndu-te-n dizgraţia lor de oameni răi – ca niste scîrbe cu ochi de iele şi dinţi de şarpe şi plini de viermi. De ce oare! ... - e mult zbucium şi jale-n mine – băiat bătrîn – povara-i grea şi timpul nu-mi mai vine! De ce oare – nu mi-e bine! Nu mai am curajul nici să gîndesc – mie frică şi de mine. Stau aşa şi sufăr încet dar bine – de ce atîta chin şi venin şi n-am curajul să judec la rece cum se cuvine. Dar nu pot n-am curajul – chiar oare – de vieţii jertfite nu-i oferi n-are nici sens – sau are un sens unic, de ce oare. – eu sînt acel jertfit de acea crudă soartă cu cap de om şi trup de vierme? Oare de ce soarta-i soartă – şi viaţa-i viaţă – ce are cu mine oare sînt eu sau ce-i cu mine- mă poţi tu oare înţelege ... cei cu noi şi cei cu mine? Înebunit-am oare sau cine şi ce vrea cu mine – oare totu-i trup cu cap de vierme sau cap de om cu trup de vierme. Dar NU NU şi NU poate aşa să fie, oricît de mari fi vor valurile şi oricît de tare vîntul mă va biciuii tot rezist că flacăra iubirii din mine nu e plăpîndă să o sti bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine – de care mi-e frică căci e rău cu sufletul din mine. De văd sau am coşmaruri treaz acea pădure virgină o fi aşa opacă şi rece ce-mi acoperă privirea şi văzul dincolo de iubire. – Of! Pădure – de ce m-ai învăluit şi învălui cu braţele tale de fier – sînt fără vlagă – iar zidurile Bastiliei mă apasă din afară – cu zbuciumul din mine înţeles căci eu mă bat cu tine – timpule – mă oropsesti zidule – e oare vis sau e destin – în lupta mea cu el cu tine timp, destin în oboseala voastră languroasă şi vicleană – nu fi perfidă – oare de ce – de ce ţi-e dat să fi mînjită de acel detestat - alungat fior al vieţii plin de suspine şi neguri şi cum mai curg nervii prin vine de mine - o fi blestem - . Mă poţi pricepe oare tu făptura mea divină – mi-e frică – şi pînă acum mi-a fost frică – căci nu vei vrea pricepe – înţelege ce e cu mine – e numai neat – să nu uiţi că sînt mort după tine – esti flacăra din mine cu gîndul cu trupul şi sufletu-ţi zîmbesc iubirea mea de primăvară. Piticul meu şi nu de ceară nici de vis - dar crede-mă şi înţelege-mă căci te iubesc – ajută-mă ca să nu mor căci tu esti totul pentru mine. Timp am e adevărat – prinzîndu-mă în scrieri de bibliotecă – citesc şi iar citesc şi mai glumesc cu animalul din mine. Mi-e frică - mi-e frică că nu mă vei putea pricepe – poate mă crezi complicat dar poate sînt prea simplu. De ce oare – de ce oare e atîta chin şi jale-n mine – mi-e frifg de frigul ce năpădeste-n mine – şi cît şi cît – o fi numai 9 zile - şi va fi oare bine – căci eu iubesc şi cîteodată uit de mine şi mă cred tine – urăsc – urăsc tăcerea nopţii mi-e frică şi nu pot sădi discordia mărului a necredinţei în zelul meu – de o fi zid – de o fi vis e flacăra din mine – de aceea aşa gîndesc - căci suspiciunea acest greu cuvînt al geloziei – nu pot să-l văd – căci îl urăsc că şi-a făcut lăcaşul în mine – E frig de frigul meu din suflet şi nu răzbat căci mintea-mi e îngustă. E chin şi jale-n mine căci te iubesc, te-au murdărit la Cluj şi la Viseu blestemată le fie clipa cînd se gîndesc sau cînd se aprinde flacăra lor ce arde-n mine – e numai chin şi jale-n mine – iar eu ori sufăr ori nebun sînt – de poţi mă înţelege de nu să nu mă amărăsti căci eu te iubesc şi sufăr cu toate că sti ce viaţă-i pe aici şi frigul ce zace-n mine. E numai vis sau flacără meschină! Of! Of! – de nu poţi nu mă înţelege să nu înţelegi greşit, mie frică – dar aşa sînt eu – şi mi-e greu şi atît de greu – de ce? De ce? ... dar va trebui să le călcăm din nou pragul şi să ne călcăm din nou pe suflet. Citesc mult ... foarte mult orice-mi pică-n mînă şi aşa –mi umplu timpul cînd nu dorm cu capul pe bancă şi visez ... Nu stiu cum va fi vacanţa asta - mi-e şi puţin frică, nu stiu de ce - dar acum sînt tare necăjit - ce ţi-au făcut acei făcători de bine ...  
  
09.01.1989 
  
... – sti în ce stare am ajuns acasă. Mai sînt aproximativ 111 –112 zile pînă la vacanţă de primăvară – şi ultima dintre vacanţe. Aceasta care a trecut a fost destul de frumoasă, dar mult prea scurtă faţă de dorul nostru, dar lasă că nu mai este mult şi totul va fi bine, iar după ce vom fi căsătoriţi vom împăca şi trecutul şi viitorul nostru – trecutul pentru că a trecut greul, iar viitorul pentru că-l începem împreună. Stau aşa şi mă întreb: - Oare ce ne rezervă viitorul? ...  
  
13,01,1989 
  
,, ... Am o veste proastă pentru noi - noi fiind eu şi tu ca unul singur – nu se mai fac verificări pentru căsătorii, iar cei care au avut depuse dosarele le-a interzis căsătoria pînă în timpul vacanţei – din nou verificările vor începe înainte sau după vacanţa de primăvară, te rog să-l întrebi pe tatăl tău pentru a ne putea da unele referiri. Nu-i înţeleg scopul - acestei prohibiţii - poate va afla tatăl tău mai multe şi te rog să-mi scri şi mie. Mai am un pic şi termin Magicianul - o carte care m-a răscolit, m-a enervat, ma încîntat -, tu ce părere ai despre ea? Pe aici totul e în regulă ... ,, 
  
,, ... De la o vreme nu stiu ce s-a întîmplat cu mine sunt într-o stare pe care nu mi-o pot explica, plictisit, îndurerat, nebun sau poate e relaţia mea psihică cu scoala şi cu atmosfera mereu încărcată a trupurilor noastre fără suflet, a marionetelor din lemn în sala fără spectatori a vieţii cu circuit închis. Te anunţ că nu se mai acordă nici un fel de învoire sau permisie decît în cazuri de forţă majoră şi atunci cu multe semnături, nici cele 4 ore pe lună nu mai au dreptul să ni le acorde. Semnul de = SENS UNIC = al vieţii mele care sper şi vreau ca odată cu strigătul ,, EVRICA ,, să înceapă să se contureze profund în lupta acerbă a vieţii cotidiene. Oare ce gîndesti tu despre mine? Nu mi-ai spus-o niciodată - dar cinstit - de vrei – sau poate vorba lui ... atunci pe terasa hotelului că ar fi imposibil - poate e imperfect spus – dar poate aşa ne vom putea cunoaste şi corecta. Stau şi mă gîndesc uneori, încercînd să mă analizez la propriu - ce caracter, ce fel de fiinţă sînt şi ce-mi rezervă soarta -, haina grea de gheaţă şi jug sau bucurie şi fericire. Am impresia că am fost uneori ingrat cu tine, poate te-au speriat sau pus pe gînduri unele probleme, sunt sigur că e aşa, iar cît timp am fost acasă mă analizai - fiecare cuvînt mi-l cîntăreai – nu e drept de crezi ce cred că crezi tu – de influenţa unor tîmpenii ce se vorbesc sau văd în unele stări de beatitudine apetisantă în agoniile lor după extaz sau eronările lor din viaţa de dincolo de zidurile fioroase mai mult sau mai puţin trăite de ei intens sau nu, sau eronate. Tu ce zici e oare o diferenţă dintre dragostea fizică şi cea psihică a sufletelor noastre? Poate n-ai să înţelegi - înţelesul - dar vezi că şi acum gresesc pentru că nu reuşesc, mai bine zis nu am reuşit să te apreciez aşa cum meriţi, nu o spun ca să te flatez sau să fie o stratagemă dar simt şi trebuie să te respect mult mai mult nu ca femeie ci ca om şi nu orice fel de om, ci un ,,noi,, într-un mediu adiabatic în care narcisismul să ne caracterizeze iar conduita noastră morală să ne fie inatacabilă de acel măr pe care Adam şi Eva le-au transformat în mitul discordiei. Nu stiu, mă gîndeam că ar trebui un nou impuls în dragostea noastră latentă din cauza zidului care ne desparte, dragoste latentă din punct de vedere fizic şi înflăcărate în sufletul nostru tînăr pe care trebuie să o menţinem vie. Ai avut în vacanţa asta, uneori, o privire stranie, poate e certă sau nu pe care nu mi-am putut-o explica, nu e vorba de infidelitate ci de ceva de natură emoţională, un ecou al raţiunii, un glas care strigă-n tine, pe care îl zugrumi cu crezul tău, e oare o divagaţie a interiorului sau exteriorului tău în acea privire pe care am văzut-o şi-n aceea dimineaţă cînd ne-am certat de am plecat acasă, cu după amiaza aceea cînd ne-am şi împăcat. Oare vreau sau e numai un îndemn din eul meu ptr. a trece cît mai multe evenimete - fie cotidiene fie strict autentice din dragostea noastră - prin filtrul raţiunii mele, de o fi existînd. Oare e drept ce fac? Dar sunt gîndurile mele de care mă agăţ ptr. a putea urca în vîrful piramidei, împreună, unde nu există neîncredere sau fapte determinate de sub imboldul necugetării, căci în genere fiecare avem dreptul la eul său, mai ales tu, actualmente într-un stres emoţional pe care-l recunosc si-l înţeleg, din cauza apăsării existente în tine determinat de mediul tău. Poate crezi că vreau să par făcînd pe inteligentul în scrisorile mele, dar acuma vorbeste raţiunea mea iar sufletul nu-i străin de ele. Toate se confirmă - stările şi stresul - prin dorinţa ta, a unei linguri şi cratiţe personale - numai ale tale -. E firesc să fie aşa şi sper din tot sufletul să-ţi pot oferi un mic colţ de paradis, nu al îndestulării materiale ci al fericirii clipelor pline de căldură, unul lîngă celălalt străduindu-ne să ne facem fericiţi unul pe celălalt în care prigoana gîndurilor negre să ne ocolească. Mă gîndesc la tine acuma cînd esti singură acasă - trebuie să fim tari Doruleţ, căci numai aşa vom răzbate-. Nu crezi? Mă tot gîndesc ce o să fie după controlul acelor făcători de bine - trebuie să luptăm - nu fi înfrîntă aşa cum ai fost după esecul din Viseu.  
  
Cînd mă puneai să te ajut cu acel spray, îmi urmăreai cu ochii tăi verzi., - care-mi plac nespus de mult-, reacţiile de pe fizonomia mea, cum mă confund cu necazul nostru.  
  
Vreau să răsplătim din plin acest chin al despărţirii noastre care te-a schimbat puţin - esti mult mai intensă – poate se datorează unei siguranţe în tine sau te călăuzesti după vechea ta lozincă ,, toţi zic aşa ,, nu numai în acel caz al probabilei despărţirii, a noastre presupuse atunci ... ,, 
  
,, ... Cînd sînt cu tine nu-mi pot aduna gîndurile cum o fac în singurătatea mea sufletească. Bănuiesc că crezi că scrisorile mele sunt măsluite după nu stiu ce citate sau mai stiu eu ce impuls avînd şi de la acea poezie pe care, e drept, am luat-o dintr-o publicaţie, dar erau şi versuri ale mele, de aceea neputinţa mea de a o reda atunci ... ,, 
  
,,Cînd m-am născut, 
  
am primit în dar o pată, 
  
cu un nume ciudat, 
  
care era binecuvântată. 
  
Se numea inimă ...  
  
Am luat-o, m-am jucat cu ea, 
  
apoi am împăturat-o, 
  
iar mai tîrziu, pe ea, 
  
ţi-am dăruit-o ţie, 
  
ai luat-o, te-ai uitat la ea, 
  
te-ai mai şi jucat cu ea, 
  
apoi ai aruncat-o ... , 
  
Cu remuscări, cu stăpîniri de sine, 
  
am ridicat-o,  
  
am împăturat-o ... , 
  
şi n-am mai dat-o.,, 
  
Sînt obosit azi, am avut o zi grea, sper să-mi înţelegi greselile literale. Oare mă poţi înţelege? Poţi înţelege ce am vrut să-ţi explic - sunt sigur că înţelegi - dar nimeni care nu-l cunoaşte bine pe celălalt nu poate înţelege totul, sau înţelege prea mult, de aceea mie frică mie de tine - adică eronat -, de acest lucru-mi era frică şi înainte, dar nu pot fără să-mi destăinuiesc gîndurile şi frămîntările mele. 
  
Oare ce faci tu acuma e ora 19.25 - singură -, la ce meditezi, mi-e dor de tine dar nu mai e mult şi gata ,,Remember,, care înseamnă în germană reîntîlnire, dar nu provizorie ci ptr. todeauna. Încăpăţănarea şi orgoliul meu prostesc şi haotic nu are nimic bun în el, sunt urîcios şi un nevăzător dar nu sunt egoist şi nici frigid la importanţa ce o constituim. Stiu că îmi cam dau aere si-mi dau importanţă, că uneori sunt lipsit de orice bune maniere, dar există în mine o frică în stare latentă, nu stiu de ce şi ptr. ce dar e un chin - la început mă întrebam - de e oare din cauza neîncrederii, dar nu e, acesta-i alt capitol neclasat încă în procesul aprofundării şi totodată a exteriorizării gîndurilor mele.Vreau să spunem cît mai multe lucruri sincere despre noi dacă se poate totul - dar îmi apar vorbele spuse de ... de atunci - 
  
poate că sunt emotiv sau e un început de agonie dar nu a lipsei de agonia cărnii ci a sufletului care acum se luptă cu cu îndoielile şi viziunile mele atenuate de acea pădure virgină care-mi acoperă ochii - e oare drept – e oare un mister pe care nu mi-l vei dezvălui niciodată ca si altele pe care le cuibăresti în tine, şi mi-e frică de răbufneala ta pentru că tot strîngi, strîngi şi nu te exteriorizezi ... ,, 
  
,, ... Mă doare mîna dar nu mă opresc, mi-e frică să nu pierd firul sau să-mi fie frică. 
  
Scuză-mi scrisul, sînt obosit, de gresesc să nu mă condamni ca atunci la tine acasă pentru că fac atîtea greseli. De multe ori îmi spun că sînt prea sensibil - tu vei crede că prea maleabil, prea influenţabil - e drept? Scrisorile tale sînt atît de reci din realitatea gîndirii tale despre mine - e drept mă iubesti – dar ai si tu raţiunea ta care nu vrea să se deschidă . DE CE? Nu pot să cred că te mărginesti la atîtea cîte-mi ceri. E drept? Sufletul tău e deschis spre mine în aceste scrisori, dar mintea şi gîndirea ta e mută, sau nu vrei să raţionezi din frică, să nu fie un dezastru, te rog deschide-te, nu mai rabd. De iesit după amiază nu pot deloc ci doar dimineaţa, decît să fug ... Îmi scri că ţi-am încălzit sufletul. Dar mintea, raţiunea, unde e?  
  
Ce se întîmplă cu ea? ... Mă simt ca un orb care numai pe simţul tactil îşi urmează drumul. Nici o scrisoare – nimic - nici una, oare numai sufletul vorbeste-n tine?! ... ,, 
  
20.01.1989 
  
... Adevărul e că viaţa cotidiană îţi acaparează – tot timpul, fiind implicată în procesul luptei pentru existenţă, în acest fel se explică starea latentă ce există în tine – nu din punct de vedere sufletesc ci d.p.d.v. al aprofundării unor fenomene şi fapte ce nu sînt paralele cu viaţa noastră ...  
  
23.01.1989 
  
... Săptămîna asta sînt porcar, adică lucrez la gospodăria şcolii ...  
  
... Fără acest zid al Bastiliei depărtarea s-ar reduce la zero căci oriunde vei fi la tine voi fugii, căci ...  
  
... Din cauza zidului apropierea fizică dintre noi nu este posibilă de aceea impulsul trebuie să constate din stăpînirea de sine de care trebuie să dai dovadă, neîncrederea mă macină - de fapt iar revin de unde am plecat – eu am încredere în tine dar acest impuls trebuie să-ţi dea o nouă forţă care să te apere de unele miraje ale vieţii – mă înţelegi – şi asta e o interpretare a gîndului meu ...  
  
02.02.1989 
  
... Marţi am fost la policlinică la control la cardiologie (nu mă simt bine) – mi-au spus că sînt tahicardic ...  
  
13.02.1989 
  
,, ... De fapt te vei lămuri singură cînd vei veni la mine ce şi cum se procedează şi se încearcă să se primească un bilet de voie de cîteva ore ... ,, 
  
,, ... Le-am scris alor mei să-mi trimită ceva bani ... sunt pe chituci, am dat 400 de lei pe medicamente - nemţesti -, ţi le voi arăta cînd vei veni la mine ... ,, 
  
,, ... Cînd mă gîndesc că n-avem nimic, nici casă, nici masă – pe unde vom fi, darămite altele, frigider, aragaz şi cîte şi mai cîte ... ,, 
  
,, ... De tine nu se leagă nici un băiat, nu-ţi zice nimeni nimic, nu mi-ai spus-o niciodată, chiar asa de intangibilă esti. Of! Sunt tare urîcios, dar sămînţa care încolţit în mine mă sapă cu toată opoziţia mea. Dragă ... te rog trimite-mi ceva timbre, sunt falit, ţi-am mai spus-o ... ,,  
  
... 22,02,1989 ...  
  
,, ... E multă jale la noi în clasă pe doi i-a trecut în rezervă - din cauza abaterilor - de fapt ce sti tu. Să sti că problemele în viaţă sunt inerente – dar comportamentul meu m-a făcut să-mi văd de treabă şi să fiu băiat la locul meu. Îmi pare rău de ei – dar ... ,, 
  
,, ... - de fapt tu nu poţi să vezi mai departe, ai citit prea multe romane de dragoste şi nu mai vezi realitatea, dar ce să-i faci tu esti tu şi eu sunt tu. Chiar aşa de prost mă crezi tu, să sti că prea mai subapreciat. Sper să-ţi fi luat blugi, oricum arăţi foarte bine - nu glumesc deloc - f.f. bine, numai să nu te îngrasi din nou. Un sfîrsit atît de groaznic, nu m-as fi gîndit vreodată că pot suferi atîta. Of ! ... ,, 
  
23,02,1989 
  
,, ... Dacă nu primesc nimic pînă luni de la tine, voi încerca să te sun, iubiţelul meu drag, ce dor mi-e de tine, de abia astept să fim împreună, cu toate că acuma plutim într-o situaţie confuză. O suspiciune – cred – din partea ta – sau mă însel ... ,, 
  
,, ... n-as vrea să te stiu abătută. Precis te gîndesti că te voi chinui cu gelozia mea, dar distanţa mă determină să am numai gînduri negre ... ,, 
  
,, ... Să sti că eu sunt sincer cu tine, of! De ai fi si tu la fel ca mine. Eu nu am nimic împotrivă să te distrezi, nu-s egoist cum poate crezi tu, că dacă eu stau închis aici şi nu pot iesi nicăieri, îţi cer şi ţie acest lucru - nu - ! ... ,, 
  
,, ... Te rog gîndeste bine să nu faci vreo imprudenţă – acum cît mai este timp ... ,, 
  
06.03.1989 
  
... Sti că bine am făcut că am fost la timp – ptr. că noi avănd învoire ne-au numărat bob cu bob. Sînt tare îngrijorat în privinţa ta dacă – cum ai călătorit – şi dacă n-ai avut probleme şi necazuri ...  
  
... Of! ... cît mai trebuie să suferim. De ce? Oare cu ce am greşit noi atîta – dar mai sînt 47 de zile pînă la vacanţă, şi vom fi din nou împreună ... . 
  
... Ieri mi-ai zis că ,, vezi şi eu fac sacrificii ptr. tine ,, sau cam aşa ceva – vezi iar îmi zboară gîndurile aiurea! Dar gata ...  
  
... Of! ... cine stie pe unde ne va arunca soarta, sînt tare îngrijorat de ce şi unde voi fi. Am auzit că noi n-avem voie să fim cu serviciul în judeţul de unde sîntem aşa că nu stiu ce să mai cred – mare nenoroc am – cine stie pe unde mă vor da? ...  
  
... Le-am scris şi alor mei că vrem să ne căsătorim la începutul lunii iulie, iar în august pînă pe 20 – sau imediat după 23 august să facem nunta şi că nu mai vreau să amîn nimic, numai dacă vor intervenii unele neprevăzuturi care să ne zădărnicească planurile. Tu ce zici? ...  
  
08,03,1989 
  
,, ... Zilele astea e un control f. sever la noi - aşa că îţi voi scrie mîine – iartă-mă nu mă simnt bine deloc, mă supără inima din ce în ce mai tare, nu stiu ce să fie cu mine, doctorul mi-a dat ceva medicamente şi sper să mă simnt mai bine, batăile au luat-o razna, nu stiu, şi aşa nu mai am mult de trăit. Aşa de încîntată erai cînd m-ai supărat dumincă cu acea poveste din autobuz, de unde atîta răutate din partea ta ptr. mine. De unde? Tu mă crezi chiar aşa de prost? Doruleţ! Chiar aşa de prost mă crezi?! Gîndurile mă apasă iar hotărîrile sînt foarte greu de luat, dar cînd presupunerea devine realitate se transformă într-o hotărîre nestrămutată, iar eu cînd îmi pun ceva în cap nu mi-o mai scoate nimeni. Aşa cum le zic şi colegilor mei ,,Eu nu stiu multe,, ... Of! Ce crudă-i viaţa cu mine, de ce să sufăr eu atîta ? ...  
  
08.03.1989 
  
... Am citi o carte foarte bună - scrisă de mine - şi aşi vrea să-ţi povestesc din ea - sfîrşitul lipsea - ce ciudă mi-a fost. Era vorba de o prietenie, o prietenie puternică – de iubire, dragoste, zile frumoase, clipe pline de bucurie, de adevărată şi curată dragoste. După doi ani băiatul a trebuit să plece, deoarece părinţii lui se despărţiseră şi el a plecat cu tatăl său - care nu-l prea iubea dar avînd o funcţie importantă din orgoliu l-a cîstigat la procesul de divorţ. Deci erau despărţiţi – fata iubindu-l f. mult precum şi băiatul, din nefericire pt. dragostea lor începeau să-şi facă probleme (de gelozie). Ea îşi spunea că el este o fire slabă, uşor influenţabilă, pentru că fiind şi o fire sociabilă, deschisă se va face plăcut, uitînd-o. 
  
Ea nu putea înţelege ce mare şi puternică era dragostea lui ptr. ea şi el îşi făcea complexe – iar vorbele prietenilor lui, l-au făcut să fie insuportabil de suspicios şi de neîncrezător în fidelitatea fetei – o iubea mult de tot – iar în scrisorile lor se revărsau numai cuvinte adevărate pornite din suflet şi aşa de mult se mai perpeleau în puternicul atasament ce-i lega. Încet, încet fata lua unele impulsuri ca fapte ale trădării fiinţei iubite – era foarte nervoasă - şi-şi făcea multe complexe pe această problemă – procese de constiniiţă – şi cîte şi mai cîte iar cu timpul a început să nu-i mai reproseze nimic din suspiciunile ei. Cu timpul băiatul a reuşit la facultate iar dorul de ea îl chinuia cumplit – se întîlneau se iubeau iar despărţirea era crudă şi dureroasă ptr. el. Încet, încet fata nu mai nutrea, o dragoste curată - dar îl dorea de soţ datorită prespectivelor ce i se arătau în faţă. Într-un concediu a plecat într-o localitate la o mătuşă de a ei – cu el nu se putea întîlni din cauza părinţilor. Verişoara ei îi tot reproşa timpul pierdut pînă atunci – pentru că el fiind la şcoală plecat de atîta timp o înşela sigur - iar ea le lua toate de bune. A cunoscut şi ea un băiat şi fiind tînără, dornică de nou, de senzaţii tari, fiind şi femeie a căzut în mirajul unui bărbat – împinsă de la spate şi de vara ei, indirect. Ea continua să aibe aceleaşi relaţii cu băiatul care o iubea care a îndurat multe, numai că el a început să simtă că ceva s-a întîmplat cu ea – pe urmă a început chinul sufletesc ptr. băiat, ptr. el viaţa nu mai avea nici un rost, se simţea trădat, ratat ...  
  
14,03,1989 
  
... Oricum dacă era ceva nu te duceam acolo pentru ca să te compromit, sper că atîta raţiune poate să te antreneze în tragerea unei concluzi ... De fapt de ce ai veni la mine? Numai pentru că am insistat eu, sau mai bine zis, că faci şi tu sacrificii pentru mine, bineînţeles la reprosurile mele. Oricum îmi pare bine că pe 7 seara te-ai distrat, oricum esti liberă să faci ce vrei, iar soarta de care tot pomenesti îşi arată colţii cu momente grele şi de cumpănă-n viaţă, depinde cum reusesti să treci peste ele, zic 7 seara ptr. că nu mă însel şi nu trebuie să te explici sau să mă contrazici. Mi-e greu, mi-e f. greu, dar vorba ta ,,TOŢI ZIC AŞA ,, Orice înduri în viaţă, dar cînd vezi că te zbaţi pentru ceva nobil şi ptr. binele familiei tale, iar acea persoană cade aşa de uşor în mrejele vieţii de huzur al influenţei, astea-s bănuielile mele pe care nu am cum să le confirm ... ,, 
  
,, ... Stiu că acum mă crezi un prost! Da stiu, iar firul se subţiază mereu, şi mi-e tare frică să nu se rupă. Oricum mă resemnez cu gîndul că n-am noroc. Întîlnirea cu tata de duminică a fost un dezastru ptr. toată viaţa mea, de fapt ce să-ţi spun ... Oricum nu voi mai spune tot ceea ce gîndesc, voi deveni pasiv la chinurile sufleteşti care nu vor să treacă. De ce? Cu ce am gresit? De ce atîta ghinion, pe cine am supărat. Cu ce am gresit în faţa ta, ... de fapt nu mai e mult - de ce -. Atăt de aproape de finiş, atît de aproape de libertate - şi tu - de ce? Nu vreau să cred că ereditatea se reflectă în toate modurile, de fapt e ultimul meu gînd, care ţi-l mai spun, am vrut să fiu sincer pînă la capăt pentru ca să nu am mustrări de constiinţă. Oricum eu mai sper - dar ce sper nici eu nu stiu - sau în ce.  
  
Tot acel Sorin – care suferă mult – şi cred că zilele mi-s numărate. Păcat mare, păcat, prea multe conexiuni, multe decepţii. Cu drag Sorinu. 
  
20,03,1989 
  
,, ... Eu o duc destul de bine - cu sănătatea nu am probleme – uneori mă gîndesc că prea am abuzat de medicamente în ultima vreme, de aceea vreau să o las mai moale, numai că acuma primăvara răcesc foarte repede, aşa e primăvara. Pe aici e timp frumos şi destul de cald, acuma chiar că vine primăvara, se simnte mai des astenia de primăvară, astenia tinereţii si aşa mai departe ... ,, 
  
,, ... În rest totul îi bine, numai că timpul mă apasă, dar acuma cînd primăvara e atît de muncă în grădină, au grijă sefii, după o zi de muncă pe cîmp reusesc să dorm toată noaptea, fapt ce m-a bucurat, căci de mult nopţile mi se par nesfîrşit de lungi, asta-i viaţa ... ,, 
  
,, ... În permisie nu am cum să vin, aş vrea eu dar n-am cum, n-am nici un sprijin, nici moral şi nici material aşa ca mă resemnez şi mă gîndesc la apropiata vacanţă ...  
  
,, ... Ce mai fac ai tăi, ce mai face nepoţelul, cred că-i mare acuma, o fi cît masa şi cred că merge copăcel, copăcel. Dură-i viaţa, cine zicea, nu mai reţin bine - de fapt nu mai reţin deloc ,,Viaţa-i o luptă, deci luptă-te,, dar uneori esti ca un Don Qihote, te lupţi cu morile de vînt. Eh ! ce să-i faci ... ,, 
  
30.03.1989 
  
... Ce le-ai spus? În legătură cu tabelul acela cu rudele (acolo unde este trecut NUMELE – matuşii tale) trebuie scris şi numele purtat anterior în paranteză – după, de exemplu ... - unde scrie ... (pui ... ), de fapt nu unde scrie ci lîngă dedesubt în paranteză ...  
  
... Fiecare dintre noi are defecte – dar ce pot face eu dacă sînt de modă veche – iar pe deasupra eu nu accept nici o cale de compromis în nici un caz – aşa că aşa sîntem, şi nu cred că am fost aşa de rău, dar tu vrei să mă schimbi în sensul viziunii tale ... .  
  
03.04.1989 
  
... În fiecare an – cînd se împlinea această zi de 8 aprilie, nu puteam să fiu fericit - de fapt - exceptînd o singură dată cînd eram împreună. – În ceilalţi ani mai bine zis – ţi-am povestit cum mi-am petrecut zilele mele de nastere ... – excepţie şi clasa 1 secţia germană, zic eu acuma –  
  
- dată indescifrabilă - 
  
... de ce oare? de ce? Of! Se poate aşa ceva, de ce oare? Sînt un om ratat! Las cînd voi fi lîngă tine îţi voi confirma şi-ţi voi demonstra toate suspiciunile mele. Credeai că eu stau aici ca să fiu ceea ce n-am fost niciodată? Ai să vezi! De ce oare? De ce? Şi ptr. ce? 
  
Trebuia să nu renunţi, 
  
să nu pleci din calea mea, 
  
vezi cum clipele de atunci  
  
mistuiesc inima mea, 
  
te-am strigat, nu mi-ai răspuns  
  
vai ce clipă grea a fost, 
  
iar acum să revenim,  
  
sincer nu mai are rost, 
  
poate îţi vei aminti, 
  
de-un băiat cu ochi căprui,  
  
şi ce mult vei suferi,  
  
cînd vei fi a nimănui, 
  
poate a fost un vis ciudat,  
  
care a fost de mult uitat,  
  
pe al rozelor parfum,  
  
să ne mai iubim odat, 
  
sincer numai are rost. 
  
... o poezie citită demult - zic eu acuma -  
  
05,04,1989 
  
Felicitare de la prietenă. 
  
,, ... As vrea să-ţi dăruiesc un cîmp nesfîrsit de flori multicolore iar noi să străbatem împreună acest ţărm al fericirii şi iubirii eterne ... ,, 
  
06,04,1989 
  
,, ... În ultimele zile n-am făcut prea multe, aceiasi viaţă cotidiană, bineînţeles cotidiană pe plan local. Tu ce mai faci, după cîte îmi scri şi tu duci aceiasi viaţă cotidiană ... ,, 
  
,, ... Mi-e tare dor de ei de tine de toţi dar la urma urmei nu mai este mult şi termin cu zidurile acestea, şi de învins voi reusi să înving aceste ziduri numai prin răbdare, iar răbufnirea va fi prea lentă ptr. căt timp am stat în scoală ... ,, 
  
08,04,1989 
  
,, ... drumul pe care am plecat mă pune la grele privaţiuni. Aşi fi vrut să am măcar cîţiva bani (lei) pentru ca să ţi pot trimite să te gîndesti puţin şi la mine. Mai este puţin, dar parcă ar fi 100 de ani de stat în ,,Bastilia,, asta ... ,, 
  
13.04.1989 
  
... E - dar tu nu-ţi poţi da seama de toate astea – decît atunci cînd ţi se explică un fenomen mota – mo – iar înţelesul e greoi – bine ai spus tu că atunci cînd ai citit-o n-ai înţeles nimic – e drept nici eu nu cunosteam toţi termenii dar mă gîndeam şi prin paralelism cu ceea ce e între noi să trag concluzii – dar dacă de pe acum îmi pui aceste probleme – atunci cînd voi fi epuizat toate cele pe care le cunosc ce vei face? Mi-e dor de tine mobidicul meu, mic şi rău ...  
  
... să mergem în vizită pe la ... , ... pe la ... - dar noi sîntem prea izolaţi - nu-i aşa sau e mai bine aşa. Tu ce zici? ...  
  
... sunt trup şi suflet ptr. tine dar tu mă dezamăgesti – de ce oare,de ce? ...  
  
... ceva la nelocul lui despre tine aş fi un om ciuntit sufleteste ...  
  
... - pe veci te voi iubi! ...  
  
27.04.1989 
  
,, ... Ai văzut cum am crezut în vorbe, şi-mi pare rău că n-ai venit şi tu în curte să vezi şi să auzi ce au discutat, bineînţeles n-ai vrut să te complaci în situaţia aceea, am fost eu un prost că m-am dus pînă acolo, ce tîmpit, ce să-i faci, nu stiu ce a fost atunci în capul meu, stiu că te gîndesti aiurea dar după cum au spus şi tovarăsii n-am avut de a face cu nimeni ... ,, 
  
02.05.1989 
  
,, ... şi am intrat în singura lună pe care o voi sta în întregime între zidurile nemiloase ale momentului, care se vor nărui în totalitate în august - la mijlocul lunii - ... ,, 
  
,, ... Mi-e tare dor de tine iubiţel dar odată şi o dată trebuie să înţelegem că viaţa nu-i o socoteală pe care o poţi face de două ori, ce ai făcut e bun făcut, n-ai cum îl drege - indiferent de modul vădit -, tot aşa cum nu poţi îndrepta o scădere gresită, făcând bine o adunare ... ,, 
  
,, ... Ce să facem în cazul ăsta, că te simţi aşa bolnavă, nu mai poţi aştepta o lună până vin eu în practică, aşa că te rog foarte mult încearcă să mergi neaparat şi cît mai repede la doctor, ai putea face cancer şi mi-e tare frică - te rog din suflet, poate la Vatra Dornei vei reuşi să mergi – dar tu şti mai bine, şi toate sunt numai din vina mea, ştiu, numai eu sunt vinovat, vrei acuma să mă împovărezi pentru mai multe motive ale tale pe care le înţeleg, frica-i mare ... ,, 
  
,, ... dar problemele mă vor ajuta să-mi uit necazurile. Ce să-i faci aşa-i viaţa ... ,, 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Petiţie către vremurile odioase 8. / Sorin Andreica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 516, Anul II, 30 mai 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sorin Andreica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sorin Andreica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!