Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012        Toate Articolele Autorului

PERDELE DUBLE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

PERDELE DUBLE  

 

Printre deţinuţii colegi de muncă de la mina Almaşul Mare unde lucram, se afla şi deţinutul Sărindar, un tip brunet mare cât un munte, care lucra la echipa de transport de la orizontul IV al minei Muncăceasca Vest. Sărindar povestea că era închis el şi toată familia sa compusă din soţie, fiu şi fiică. Avea 15 ani condamnare dar cum făcea câte 2 norme pe schimb spera să scape din detenţie. De fapt ce se întâmplase? Fiica lui Sărindar, Antara racola bărbaţi din diverse puncte ale oraşului şi îi atrăgea în casa părinţilor săi. Casa plasată undeva într-un cartier mărginaş avea două intrări, una pe o stradă şi ieşirea în altă stradă. Planul racolărilor era bine pus la punct până în cele mai mici detalii. Antara umbla liberă prin oraş, prin pieţe, autogară şi gară, restaurante şi bufete, adică acele birturi unde fumul te îneca şi se bea rachiu de secărică pe rupte. Trecea prin toate aceste locuri şi cum Antara era o fată frumoasă imediat atrăgea atenţia generală. I se făceau propuneri dintre cele mai diverse pe care Antara urma să le accepte sau nu. Avea în vedere ca întotdeauna să cântărească bine pe cel ales, căci nu alegea pe oricine. Tipul care era ales intra în vizorul lui Mielu, fratele Antarei. Alesul nu avea cum să ştie că acesta acţionează pe mâna fetei. Mai era cineva care intra în jocul cuceririlor un băiat tuciuriu pe nume Saru, care deasemeni urma să-l urmărească pe cel vizat. Asta numai în cazul că cel ales prezenta interes pentru Antara. Ce însemna interes? Adică dacă de la el se puteau scoate ceva bani! Astfel că se lucra la foc continuu. Victimele odată prinse în acest joc, urmau diverse trasee ziua, iar spre seară se dădea atacul final. Omul ţinut sub supraveghere era urmărit pas cu pas în acea zi, ca apoi seara ca din întâmplare să dea peste Antara. Acesta o invita la un restaurant sau îi propunea direct intenţia sa de se culca cu respectiva. Odată îndeplinite condiţiile Antara îi propunea să meargă la casa ei. Se plimbau pe străzi în noapte până se ajungea la locul întâlnirii. Antara descuia poarta de intrare, uşile casei şi intrau fără să dea de bănuit ce avea să urmeze. Antara îl îndemna pe tip să se facă lejer, şi începea să pregătească ceva de băut, o gustărică. Iar ea se pregătea să fie cât mai atrăgătoare. Dacă cel intrat în casă avea portmoneul în buzunarul de la pantaloni se mergea până la apropierea de pat. Adică tipul se dezbrăca şi de pantaloni. Odată ajunşi la această fază totul intra în faza finală. Cum se rostogoleau cei doi prin pat intra dintre nişte perdele duble Mielu, cu un topor în mână şi-l ameninţa pe acel care se presupunea a fi amantul nevestei sale, care de fapt era sora sa. Pe întuneric nu se putea deosebi cine este. Atunci intra în scena şi mama Antarei, Săntica care incepea să strige hoţii. Intrusul nu ştia ce să facă mai întâi, hainele îi erau aruncate de Antara, care îi arăta drumul pe unde să plece. Mielu se făcea că îl scapă pe individ şi acesta o lua la fugă neştiind cum să scape mai repede. Noi ascultătorii ne îngrozeam numai la gândul prin ce trecea acel individ. Cum au ajuns familia lui Sărindar să fie prinşi? Treburile au mers bine o perioadă destul de lungă spunea Sărindar, însă miliţia se sesizase şi trebuia să rezolve plângerile mai multor înşelaţi şi păgubiţi. Au urmărit-o o vreme pe Antara pentru a cunoaşte cum acţionează. Astfel că au adus un miliţian din alt oraş instruindu-l pentru a fi victimă. Tipul era un fel de beţiv care umbla după femei plătindu-le consumaţia sau diverse cadouri. Arăta tuturor că avea bani şi se dădea drept un turist venit în concediu. Era tocmai clientul potrivit pentru Antara. Miliţianul se comporta ca o adevărată victimă, încât Antara a intrat în jocul ei obişnuit. A venit ziua întâlnirii fatale. Ajunşi la casa lui Sărindar, miliţianul a făcut în aşa fel încât să lase cât mai multe dovezi că a fost acolo; portomoneul cu bani, fotografii personale, nişte legitimaţii rămase în haina de care se dezbrăcase intenţionat şi o pusese pe un spătar de scaun. Se lăsa cucerit de Antara şi voia să ajungă la pat. În acel moment a intrat şi Mielu prin perdele, Săntica a început să strige hoţii şi vacarmul era total. În scenă a intrat însuşi Sărindar, căci miliţianul nu voia să plece cum credeau ei. Când Mielu a vrut să-l lovească cu toporul miliţianul s-a opus, dar în acelasi timp casa a fost invadată de o mulţime de miliţieni îmbrăcaţi civil şi repede i-au imobilizat pe membrii familiei Sărindar. Pentru fiecare membru erau vreo trei-patru miliţieni. Contrar aşteptărilor cei implicaţi nu au opus rezistenţă. Au fost preluaţi de câteva GAZ-uri ale miliţiei şi duşi într-o mare linişte la arestul miliţiei. Un procuror le-a spus acuzaţiile şi atunci în toiul nopţii au fost duşi la judecătorie, fiind judecaţi pentru atacul asupra unui organ de ordine. În cursul aceleeaşi zile au fost trimişi la câte o închisoare din ţară. Sărindar ştia doar că soţia sa Săntica este la Târgşor, iar fiul la Gherla, iar el Sărindar era aici la colonia de muncă din Almaşul Mare, despre Antara nu ştia unde este cu toate că încercase să afle. Această poveste a lui Sărindar era una din sutele pe care le auzeam de la condamnaţii care îşi ispăşeau pedeapsa la colonia de muncă Almaşul Mare.  

Referinţă Bibliografică:
PERDELE DUBLE / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 676, Anul II, 06 noiembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!