Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ion Nălbitoru         Publicat în: Ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013        Toate Articolele Autorului

Pelerinaj pe plaiurile transilvănene
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAŢI) 
  
La graniţa dintre Oltenia şi Banat, pe teritoriul judeţelor Mehedinţi şi Caraş Severin, se desfăşoară Parcul Naţional Porţile de Fier. Cine are ocazia vreodată să treacă pe acolo se poate aventura şi pe Cheile Nerei spre staţiunea de tratament Băile Herculane. 
  
În ţinutul bănăţean se găseşte oraşul de pe Bega, Timişoara, numit şi oraşul rozelor, unul dintre cele mai frumoase centre citadine din ţară cu o arhitectură aparte ca urmare a influenţelor din apus. În epoca modernă mulţi nu au cunoştinţă despre asediul cetăţii de către iobagii români şi maghiari împotriva nobilimii sub conducerea lui Gheorghe Doja. Acesta a constituit unul dintre episoadele importante ale istoriei când românii şi maghiarii din Ardeal au fost alături pentru aceeaşi cauză ...  
  
În Timişoara a izbucnit, în decembrie 1989, flacăra revoluţiei care a culminat cu momentul de la Bucureşti când a fost înlăturat dictatorul Nicolae Ceauşescu după o domnie de douăzeci şi patru de ani cu bune şi rele, cu Casa Poporului, Metroul şi Canalul Dunăre - Marea Neagră care vor intra în istorie, dar şi combinate, fabrici şi uzine ridicate prin sudoarea poporului şi ajunse ruine în anii de „glorie” ai democraţiei!  
  
Din oraşul de pe Bega se poate ajunge la Arad şi de acolo la Nădlac, punctul de vamă cu Ungaria. 
  
Peisaje cu locuri pitoreşti, de neuitat, se desfăşoară pe Valea Mureşului ce desparte Munţii Meridionali de Munţii Apuseni. 
  
Din cochetul oraş Deva, pe un deal, se zăresc ruinele unei cetăţi. Păcat că nu se acordă mai multă importanţă restaurării acestor monumente istorice, aşa cum fac de exemplu italienii ...  
  
Înaintând spre soare răsare întâlnim Hunedoara cândva un centru industrial important pentru România. Aici găsim Castelul Corvinilor sau al Huniazilor cum i se mai spune, o cetate cu arhitectură gotică. 
  
Pornind spre sud se ajunge în ţinutul Haţegului cu Mănăstirea Prislop unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca. Tot în acest ţinut se află ruinele cetăţii dacice, Sarmisegetusa, de pe timpul regelui Decebal care a înfruntat vitejeşte în două războaie armata împăratului roman, Traian. Şi nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente şi lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheaţa de la poalele sale până în vârful Retezat şi Peleaga. Aici este „Rezervaţia Ştiinţifică Retezat” unde întâlneşti o faună şi o floră deosebite, dar şi numeroase cascade şi lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe ţancuri se adună căprioarele şi caprele negre să-şi potolească setea.  
  
De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află oraşul Petroşani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineaţă echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar aşa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanţi au închis minele. Oraşul Petroşani a fost cel mai important centru de exploatare al cărbunelui din ţară. Dar balerinii politici au reuşit în câţiva ani să distrugă industria şi economia unei ţări ridicată la nivel european prin efortul şi sudoarea întregului popor.  
  
Continuând pelerinajul spre est întâlnim oraşul Sibiu, un important centru economic şi cultural din Transilvania. În 2007, oraşul Sibiu a fost împreună cu Luxemburg Capitala Culturală Europeană. În apropiere se află staţiunea montană Păltiniş.  
  
Spre centrul Ardealului aflăm de cetatea de la Sighişoara. Aceasta este printre puţinele cetăţi din Europa care şi-n zilele noastre este locuită. Vecinul Şighişoarei este Târgu Mureş unde români şi maghiari au convieţuit în bună pace şi înţelegere, până când partidele politice, pentru un vot în plus, a băgat zâzanie între ei. Păcat că cei câteva sute de secui s-au lăsat manevraţi de agenturile ungureşti care îi incită la destabilizarea situaţiei din zonă. Secuii nu ştiu că de fapt ei nu sunt nici unguri şi nici maghiari ci un fel de turco-avari, aduşi din ţinuturile asiatice, iar adevăratul lor steag poartă şi însemnul dacilor ...  
  
Următorul oraş din pelerinajul nostru este Alba Iulia, acolo unde au fost închişi, schingiuiţi şi omorâţi capii răscoalei ce le poartă numele, Horea, Cloşca şi Crişan.  
  
Dar oraşul cu nume de fată a fost de-a lungul istoriei marcat de evenimente foarte importante pentru poporul român. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul intră triumfător în cetatea de la Alba Iulia. El este primul unificator al celor trei principate româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Păcat că acest act a fost foarte scurt, domnitorul fiind trădat şi ucis mişeleşte în apropiere de Turda. A fost totuşi un început ...  
  
Apoi la 1decembrie 1918, tot la Alba Iulia, are loc Marea Unire a României (Ţara Românească şi Moldova realizată de Alexandru Ioan Cuza în 1859) cu Transilvania în timpul regelui Ferdinand. Păcat că după aproape o jumătate de mileniu de la unirea lui Mihai Viteazul şi aproape un secol de la Unirea din 1918 o parte dintre românii de dincolo de munţi sunt ponegriţi în propria lor ţară, iar secuii incitaţi de forţe ostile României terfelesc cel mai sfânt stindard al naţiunii, tricolorul românesc ...  
  
În Cluj-Napoca Râul de Mori se strecoară furios printre temeliile construcţiilor, iar apele Someş-ului brăzdează municipiu. După o promenadă pe bulevardele încântătorului oraş, turistul poate vizita renumita Grădină Botanică. O perspectivă încântătoare asupra Cluj-ului se poate avea de la Belvedere ...  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Pelerinaj pe plaiurile transilvănene / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!