Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Zaharia Bonte         Publicat în: Ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011        Toate Articolele Autorului

Pelerinaj in Tara Sfanta - Betleemul Iudeii
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei”. Mica 5:2 

Nu ştiam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm şi asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „ţara sfântă” pe care le-am descoperit cu acest prilej. O ţară mică pe care o străbaţi în 3-4 ore de la un capăt la altul nu are nevoie de aeroport în fiecare oraş. Totuşi măcar două există: cel din Tel Aviv, care ne-a fost de folos şi nouă şi altul în extremitatea sudică a ţării, la Eilat. 

Dar, apropo, chiar nu ştiţi de ce nu are Ierusalimul aeroport şi avioane ? Când un jurnalist pasionat şi motivat, merge în pelerinaj, investigaţiile lui iau turnuri şi întorsături cu totul neaşteptate, aşa că iată un prim răspuns; adică două! Iar pe măsură ce aflu mă îndatorez să vi le fac cunoscute şi pe celelalte, să vi le spun tuturor, dragilor: 

- Toate cele trei religii mari care îşi au obârşia omenească şi vestigiile istorice sfinte aici, proclamă Ierusalimul sfânt şi legat cu cerul prin alte căi decât cele aeriene omeneşti. Din punct de vedere al legăturilor cu lumea, „sfinţii de aici”, nu doar că proclamă, dar şi dau dovadă de ’vrăşmăşie durabilă’ cu tot ce este durat pe baze laice şi zidit după metode lumeşti şi făcut de mâini omeneşti; aşa că în fiecare zi proclamă înălţarea Ierusalimului şi în fiecare zi se tem şi luptă împotriva distrugerii lui şi mai îngrozitoare decât au făcut-o asirienii, babilonienii, romanii, arabii, turcii, cruciaţii... şi iar arabii, iar neamurile... De parcă iudeii n-ar avea partea lor de vină, mereu bogată! 

- Cea de a doua explicaţie ar fi că peste tot şi în orice domeniu unde „fundamentalismul şi fanatismul se instalează pe vecie”(!), grija respectivei societăţi nu este în primul rând aceea de a se edifica pe ea, cât cea de a-i descuraja şi împiedica pe alţii să facă ceva folositor ! Sună ciudat, nu-i aşa? Dar dacă o fi şi adevărat ?! 

Haide-ţi însă, să ne întoarcem la Bethleem, că de la Tel Aviv, din aeroport, într-acolo ne-a dus autocarul şi acolo am găzduit două nopţi şi două zile. Cititorul deja a înţeles că am poposit puţin cu gândul şi amintirea şi cugetarea în Ierusalim, tocmai pentru faptul că dintre toate oraşele vizitate în Ţara Făgăduinţei*, cele două, Ierusalimul şi Bethleemul, se aseamănă cel mai mult, după cât a putut reţine ochiul meu curios şi întrebător de fericit călător. 

Prima surpriză a fost că ne-a întâmpinat linia de demarcaţie, punct de trecere frontieră, soldaţi, arme, control... ştiam că locurile sfinte şi Biserica Naşterii Mântuitorului sunt sub control palestinian, dar nu ştiam că oraşul şi ţinutul întreg, că Belhleemul lui Iuda, nu mai aparţine Statului Israel. 

Oare dacă s-ar întoarce, fie şi într-un scurt pelerinaj, Regele David, cel care păstorea aici turmele tatălui său, Isai Bethleemitul, oare... cum ar trece el pe la pichet, oare ce ar cugeta, ce ar cuvânta ? 

Putem întreba şi „Ce ar cânta?” 

A doua surpriză pentru noi a fost că n-am putut recunoaşte câmpia în care păstorii îşi ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; şi nici holdele harnicilor agricultori despre care se vorbeşte şi ale căror plug şi unelte le-am văzut doar la expozeu. Nu înseamnă însă că n-ar fi existat „Câmpul Păstorilor” şi oamenii harnici care lucrau pământul şi-i strângeau roadele... 

Numai că - lucru ce s-a repetat în călătoria noastră - multe stări de la faţa locului nu semănau deloc cu închipuirile noastre, nici cu modul în care am înţeles noi pe concret ceea ce am citit în Cartea Sfântă. 

Câmpia Bethleemului, cât şi şesul Iordanului nu sunt precum Lunca Dunării de la noi şi nici măcar asemeni Câmpiei Someşului, ori a Mureşului. Acelaşi relief pietros şi neprietenos ca al Ierusalimului, aceiaşi finici somptuoşi şi arătoşi, aceeaşi oameni cu faţa aspră şi arsă de soare şi cu privire care te dogoare... 

Apropo, ştiaţi ca lemnul de palmier nu foloseşte la nimic ? Că de fapt palmierul este o plantă, nu un arbore şi că tulpina lui este un simplu vrej ?! 

Şi totuşi mi-aş dori atât de mult să-mi crească măcar unul pe lângă casă aşa cum am văzut la Bethleem, la Ierusalim, în Nazaret, la Cana Galileii, pe Muntele Sionului, pe Tabor, pe Carmel... 

În rest, Bethleemul şi aşezările lui, arondate Autorităţii Palestiniene, care doar exploatează şi exportă piatra de construcţie, mai are negustori de prima mână şi închinători căutători de lumină. Primii sunt uniţi, cei din a doua categorie sunt împărţiti. Noi ne-am lăsat găzduiţi şi aprovizionaţi** de cei din prima categorie şi ne-am închinat, cu partea de a doua, din cea de-a doua categorie, cu creştinii adică, măcar că sunt minoritari în Bethleem. Doamna Gabriela B ne explică pe îndelete: ”În Israel şi în teritoriile administrate de autoritatea palestiniană, creştinismul este recunoscut ca religie cu drepturi ocrotite prin lege. Aici majoritari sunt musulmanii, iar în Israel predomină religia iudaică. Există evrei convertiţi la creştinism, fie ortodocşi, unii veniţi din Rusia, România, fie catolici din Polonia, Ucraina, iar mai nou exista şi un număr însemnat de evrei mesianici (evanghelici). Cunosc ceva şi despre o biserica baptistă, mă voi interesa mai în amănunt, vă pot oferi adresa. Există arabi*** convertiţi la creştinism, mulţi dintre ei au studiat în ţările creştine din Est, mai ales în România, s-au căsătorit cu fete, creştine; soţul meu este medic creştin. Noi ne putem exprima liber crezul, avem lăcaşuri de cult; în Biserica Nativităţii se ţin slujbe, au loc procesiuni religioase. Pe frontispiciul multor clădiri din Bethleem, mai ales, vedeţi scena cu Sfântul Gheorghe ucigând balaurul; el este protectorul casei, al familiei...” 

Pământul arid şi oamenii aspri ai Bethleemuilui ne-au fost gazde minunate; am fost primiţi şi găzduiţi la cele mai înalte standarde, dar amintirea care ne rămâne şi momentele care ne-au înălţat sufleteşte au fost la Ieslea săracă, în peştera simplă unde Mântuitorul a coborât la noi. Rugăciunea rostită acolo, Cuvântul Evangheliei proclamat ‚încăodată si încăodată’, cântarea ce şi îngerii au cântat, acestea sunt lucrurile pe care ni le-am dorit şi le-am trăit şi ele rămân de neuitat. 

Fii binecuvântat Bethleeme-Efrata, tu eşti micul Ierusalim, loc unde ne amintim de Făgăduinţele Domnului încă din vechime prin gura profetului David ieşit din tine. 

Dumnezeul Cel mare şi sfânt, Făcătorul cerurilor şi al pământului cheamă la Sine pe orice muritor, pe orice păcătos care se lasă de calea lui cea rea şi se întoarce la Domnul... Va avea milă de el, îl va mângăia, îl va ierta, îi va dărui viaţa... Viaţa care ne-a fost arătată, a cărei arătare a strălucit pentru o clipă în mod vizibil pentru ochii omului, deasupra Bethleemului, prin steaua pe care un profet străin a zărit-o de departe... 

A se consulta pasajele biblice: Psalmii 2. 6-12. Isaia 7. 13-25; 53; 55. 3-13 Numeri 22. 24.15-19. Ev. după Luca 2. 8-20, ş.a. 

Am văzut şi noi steaua prin ochii credinţei, dar am călcat de adevăratelea şi în Staulul în care „Maria a născut pe Fiul ei întâi născut, L-a infăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle...” Ev. după Luca 2 v 7. 

De la Bethleem şi iesle începe călătoria şi crucea Mântuitorului pe pământul nostru, de aici a început şi pelerinajul nostru, o experienţă unică, un timp binecuvântat, o închinare profundă şi o cunoaştere şi întelegere a celor scrise în Scripturi pe care niciun preot, predicator şi învăţator nu ni le-ar fi putut zugrăvi aşa cum le-am văzut şi le-am trăit. 

Doamne Îţi mulţumim pentru harul ce ne-ai dăruit. Amin
 
NOTE:
* Enciclopedia franceza Larousse foloseste pentru Israel ca stat şi ţară termenul „La Terre Promesse”, fapt ce corespunde în întregime spiritului Vechiului Testament. În cartea cumpărată chiar din Israel, scrisă în limba română, sub îngrijirea înalţilor ierarhi bisericeşti ortodocşi, pentru pelerini, se foloseşte şi termenul istoric Palestina, care apare şi în Biblie sub forma ţara filistenilor. În ciuda controverselor şi a noilor găselniţe catolice despre „inoportunitatea utilizării conceptului de pamântul făgăduinţei şi poporul ales”, autorul găseşte de cuviinţă să folosească mai ales aceşti termeni, tocmai pentru a sublinia suveranitatea alegerii şi binecuvântării (şi sfinţirii) ce aparţine numai lui Dumnezeu, Suveranul, Domnul Veşniciilor. 

**Este binecunoscută zestrea şi para-strălucirea bazarurilor orientale, iscusinţa şi insistenţa şi obedienţa negustorilor de aici. Părerea autorului este că pe primul, loc rămân cei arabi, deşi nu ne e ruşine nici cu evreii.(!) 

Lucru mai puţin ştiut şi demn de remarcat a fost aici la Bethleem ospitalitatea întâlnită la hotel şi restaurant; prietenia gazdelor, simpatia ce ne-au arătat, hrana ce ne-au servit au rămas amintiri minunate. 

***Nici numeric şi nici ca profunzime a trăirii şi oglindirii spiritului creştin arabii întorşi la Hristos nu sunt un fenomen de neglijat. Cei doi şoferi arabi creştini care ne-au fost amfitrioni o săptămână s-au dovedit însoţitori de nădejde, oameni de inimă. Atât stăpânirea perfectă a volanului, cât şi răbdarea lor, cât mai ales spiritul preventiv, ochii blajini, dar foarte pătrunzători şi atoatevăzători îţi dau sentimentul că poţi călători fără griji într-o zonă în care bombele şi atentatele sunt la mare căutare. Vreun agent al Mosadului n-am zărit prin preajmă, dar nici n-am intrebat... 

Am reţinut, parcă, faptul că în Israel ar exista şi o adunare de creştini arabi evanghelici, iar în Belgia avem veste despre două: una în Bruxelles şi una în Anvers. Nu sunt ei popor al făgăduinţei celei vechi, dar sunt tot fii ai lui Avraam; şi sămânţă a Învierii lui Hristos dacă Îl urmează. 

Domnul să vă binecuvânteze, fraţi arabi ! 

În oraşul Louvierre, tot în Belgia, există un centru al evreilor mesianici care trăiesc în această ţară. Domnul să vă binecuvânteze fraţi iudei !
 
Bonte Zaharia, Belgia, 05 dec. 2010
  

Referinţă Bibliografică:
Pelerinaj in Tara Sfanta - Betleemul Iudeii / Zaharia Bonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 110, Anul I, 20 aprilie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zaharia Bonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Zaharia Bonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!