Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Paul Gheorghiu         Publicat în: Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Cum poţi pierde totul într-o clipă
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Deşi nu mă uit prea des la televizor, recunosc faptul că, uneori, mai acord ceva timp posturilor de ştiri. Îmi aduc şi acum aminte de ştirea cea mai importantă a lunii Martie a anului 2011: un cutremur puternic cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Exact cum era de aşteptat (conform teoriilor existente despre cutremure), în urma cutremurului au luat naştere valuri tsunami, având aproape 20 de metri înălţime, valuri ce au “măturat” căteva oraşe de pe coasta de est a insulei Japoniei. Urmările acestui cataclism: căteva zeci de mii de morţi, sute de mii de case distruse şi explozia reactoarelor centralei atomice de la Fukushima. Privind zile în şir la aceasta dramă suferită de poporul nipon, am început, încet-încet, să îmi întăresc şi mai mult convingerea că viaţa unui om atârnă mereu de un fir de aţă, omul fiind supus oricând unei morţi subite, dar şi ideea că tot ceea ce omul agoniseşte într-o viaţă, poate să dispară în doar câteva clipe.  

De aici pot rezulta uşor două concluzii: prima, conform căreia viaţa este în general scurtă şi uneori se termină mai repede decât ne-am aştepta, iar cea de-a doua, conform căreia ataşamentul oamenilor de obiecte ar trebui temperat, chiar minimalizat, mai ales dacă privim acest tragic exemplu, care a aţintit pentru mult timp privirile a miliarde de oameni de pe întreaga planetă. Desigur, chiar şi atunci când oamenii mor de bătrâneţe şi nu din cauza unui accident, în final, tot ceea ce au agonisit, va trece în posesia altora şi nu vor lua nimic cu ei în mormânt. Poate că în acest context, ar trebui să reconsiderăm punctul nostru de vedere asupra vieţii în general, şi asupra obiectelor de care tindem să ne ataşăm, în particular. Acum, să facem un mic exerciţiu de imaginaţie: vă puteţi pune problema că într-o zi vă veţi trezi fără agoniseala de o viaţă? Dacă da, atunci ce veţi face? Din păcate, o mare parte dintre oameni, ar reacţiona dramatic şi violent, în cazul unei asemenea întâmplări, unii chiar şi-ar pune capăt zilelor, alţii ar suferi depresii, cu consecinţe grave pe termen lung, însă, puţini ar fi aceia care ar avea puterea de a lua viaţa de la început.  

Aceste obiecte, pe care le deţinem (case, maşini, bunuri de orice fel), ne oferă o falsă siguranţă şi un mod greşit de percepţie a vieţii. Avem mereu impresia că, prin situaţia materială (uneori bună) pe care o avem, deţinem controlul asupra vieţii şi a puterii. În realitate, însă, această percepţie se dovedeşte mereu eronată. Această siguranţă falsă, ne poate demonstra oricând, într-o conjunctură similară celei din Japonia, că totul este relativ, că astăzi poţi avea de toate, iar mâine poţi căuta mâncare printre grămezile de gunoi. Oare câţi oameni bogaţi se vor gândi la aceasta? Poate câţiva, poate nici unul. Banii, aceste ispite strecurate subtil în buzunarele şi conturile noastre, sunt, de fapt, atât de volatili încât ne putem trezi că situaţia de până ieri a fost doar un vis frumos, din care, brusc, a trebuit să ne trezim. Poate că ceea ce s-a întâmplat în Japonia în urmă cu trei ani, ar trebui să considerăm un important semnal de alarmă, o situaţie care arată cât de neînsemnaţi sunt banii, la fel şi averile, cât de neajutorat poate fi omul, atunci când natura îl nimiceşte ca pe o furnică. Aceasta este dimensiunea noastră reală în faţa naturii şi a lui Dumnezeu: nici măcar dimensiunea unei furnici, iar tehnologia noastră se poate dovedi neînsemnată, în faţa calamităţilor şi a stihiilor naturii. Să nu uităm exemplul Atlantidei şi a atlanţilor foarte evoluaţi din punct de vedere tehnic, dar care au fost nimiciţi de forţele naturii şi iată că istoria se poate repeta oricând.  

Omenirea a ajuns la un nivel tehnologic ridicat, dar ca nivel spiritual, oamenii sunt (încă) înapoiaţi, şi astfel, ei primesc din când în când, câteva “atenţionări” de la Dumnezeu. Cum omul, fiinţa raţională, nu poate înţelege mesajele naturii şi ale lui Dumnezeu? Omul se înrăieşte constant, devine avid de putere, de faimă, de bani şi tehnologie. El petrece ore în şir încercând să înmulţească banii, să aspire la funcţii înalte, la faimă şi celebritate, petrece timpul butonând dispotitive electronice de înaltă performanţă, dar nu petrece timp cu el însuşi, încercând a se descoperi, atât p el cât şi sensul vieţii. Nici măcar nu îşi pune problema că poate pieri oricând, poate azi, poate mâine, poate peste zeci de ani. Astfel că el, “raţionalul” regnului animal, se îngrijeşte mai degrabă de “capra vecinului” şi de sacii de bani ce atârnă pe ea, are planuri măreţe de viitor, pentru ceea ce doreşte să cumpere şi să deţină, apoi, niciodată nu îi este de ajuns. Iată că omul, nu devine ceea ce simte şi gândeşte, ci devine ceea ce deţine, o inevitabilă extensie a obiectelor scumpe din jur. Să sperăm că drama poporului nipon este doar un semnal de alarmă pentru omenire, pentru lucrurile cu adevărat importante pe care omul ar trebui să le dorească de la viaţă, şi nu un semn că Dumnezeu şi-a luat mâna, definitv, de deasupra lui.  

Paul Gheorghiu.  

Referinţă Bibliografică:
Cum poţi pierde totul într-o clipă / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!