Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 220 din 08 august 2011        Toate Articolele Autorului

Pasionalitatea ca reflex al imaginarului în
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pasionalitatea ca reflex al imaginarului în “Rusoaica “  
  
de Gib I.Mihăescu 
  
Cezar Petrescu scria, în prefaţa la romanul “Rusoaica“, ed.VI, Bucureşti, ed.Naţionala-Mecu, 1943, că Gib I.Mihăescu absolutizează universal provinciei care se simte în romanele şi nuvelele scriitorului drăgăşenean. Îmi aduc aminte că acest roman l-am citit, prima oară, în anul 1958. Cartea fiind împrumutată de la fiica autorului, Ionica.Aceasta era vecina noastră.În perioada aceea opera autorului era interzisă de comunişti, dar exista, pe atunci, un tânăr profesor Emil Istocescu care îi studia manuscrisele şi opera. În “În însemnări pentru timpul de azi “ de Gib I.Mihăescu, ediţie îngrijită şi cu prefaţă de Diana Cristev, apărută în 1975, este un interviu în care se spune că matricea prozelor sale este obsesia provinciei şi oamenii ei. Fiind acuzat de E.Lovinescu în “Istoria literaturii române contemporane “, vol.II, în care se spune:” ... nepilduita masă de trivialitate ce se ce se pune de-a curmezişul scriitorului în drumul spre literatură,”autorul Rusoaicei îi răspunde prin interviul din Însemnări . 
  
Acest roman de atmosferă, cum scrie G.Călinescu în a sa Istorie a literaturii Române, pag,679, creează o” ... impresie finală de copleşitor, de unic, care depăşeşte analiza parţială” prin care se ridică o topografie a reliefurilor provinciei până la confundarea cu un teritoriu mitic, unde iritarea simţurilor până la extreme este posibilă şi unde erotismul joacă rolul de filosofie a vieţii, ca unica posibilitate reală a pasiunii imaginarului. 
  
La începutul romanului Ragaiac exclamă:”Chemam în ajutor literature ca să mă scape de setae de viaţă! “(p.6 ), propoziţie care cred că este, practice, şi a autorului. 
  
Citind din nou acest roman, ( A câta oară? Elev fiind la liceul din Drăgăşani, pentru faptul că am fost prins cu această carte în recreaţie, conducerea şcolii a luat hotărârea de a mă exmatricula din clasa a XI-a), am ajuns la concluzia că literature lui Gib I.Mihăescu este un substitute al vieţii.pasiunile, romanescul, bravada, înainte de a fi ficţiunii sunt proiecţiile amplificate ale unor dorinţi care nu sunt numai ale personajului( personajelor) ci şi ale autorului lor. Aceste veleităţi le consider bovarisme ale unui bolnav, acceptând ca ipoteză de lucru o relaţie între maladie şi creaţie, pentru sugestiile posibile pe care le poate conţine.Jean Starobinski în eseul”Boala-un accident al imaginaţiei “, din cartea “Relaţia critică “, p.194, rezumă o întreagă direcţie filosofică. Acest medic şi eseist genevez a studiat tradiţia observării legăturilor dintre maladie şi expresia ei subiectivă.Concluzionând, la sfârşitul consideraţiilor sale, să inverseze relaţia de dependenţă a psihicului în raport cu biological şi cu patologicul. 
  
În acest context Ragaiac are sete de viaţă, poate şi a scriitorului, dar ceva maladiv. Vitalitatea este în mod paradoxal minată în interior. În acest caz literatura nu mai este epifenomen, o proiecţie bovarică, aşa cum, cu argumente seducătoare, a susţinut Călinescu care scria în a sa Istorie că” Rusoaica e un fel de Madame Bovary al virilităţii întrucât în Ragaiac sunt întrupate aspiraţiile oricărui bărbat, fără vreun accident mai deosebit“(cit.,p.679). Oricum, reflectând în personaj această consideraţie pur teoretică, putem verifica până la detalii adevărul următor: pasionalitatea sa extremă, maladie a sufletului, este ea un reflex al imaginarului obsesiv, o expresie şi o supapă a unor conflicte, traduse metaforic în aşteptarea Rusoaicei, de ordin psihic. Un adevăr este că Ragaiac se exprimă pe sine şi prin etapele aventurii erotice în care îl descrie autorul cât şi prin starea de agitaţie în aşteptarea femeii necunoscute, care îi alungă singurătatea. 
  
Aici se poate vorbi de un bovarism al virilităţii, acesta fiind la Ragaiac un produs al acţiunii imaginarului.În carte, realitatea este supusă planului superior al ficţiunilor şi reveriilor personajului. Semnificativ este, ca exemplu, legătura cu Niculina care este posibilă atâta vreme cât personajul trăieşte în aura romanescă. 
  
Pitorescul slavismului vecin se regăseşte în detalii de atmosferă şi în sublimarea mitului popular al rusalcăi.recepţionarea acesteia ca „ sferă patetică de probleme “ se face printr-un canal livresc.Gib I.Mihăescu a mărturisit că-l atrăgeau scriitorii ruşi(Gib I.Mihăescu, Însemnări ... ,p.264) ,” ... sunt înrudit mai ales cu scriitorii ruşi.Consider şi acum pe Raskolnikov ca un summum de artă către care se poate năzui în operele contemporane “. Rusoaica este pentru Ragaiac un mit făcut din lecture.Ea îmbracă în imaginaţia locotenentului trăsăturile eroinelor lui Dostoievski, Tolstoi, Turgheniev, Kuprin şi Andreev.Pentru autor, Rusoaica este un mit literar, lectura însăşi are o funcţionalitate evidentă în roman, mai ales când bordeiul său de pe frontieră i se pare un fel de sihăstrie.În această perioadă Ragaiac citeşte opera clasicilor antici sau tratate matematice: când se abandonează aşteptării femeii necunoscute, îi invocă pe marii scriitori ruşi.Aici există o veleitate intelectuală care poate fi amendată, deoarece lectura este pentru Ragaiac o formă de mistificare.Aici, fac o paralelă cu garabet Ibrăileanu, care publică în acelaşi an cu Gib.I.Mihăescu romanul Adela, unde sunt evidenţiate preferinţe asemănătoare. 
  
Ragaiac citind opera antice sau Biblia, are vise lubrice:”La început şi eu credeam că frumuseţea clasică şi măsurată a poemelor homerice îmi va pun balsamul păcii pe sufletul mei ars, dar era o cruntă greşeală. Zeii greci începură să frecventeze visurile mele. Braţele albe ale Junonei nu o dată se întâlniseră molatic în adâncul tulburatelor mele vise, încrucişându-se la ceafă şi făcând să se ridice într-o voluptoasă răsuflare un bust tulburător din şcoala lui Fidias. “ În lectura Bibliei este atras de multele fapte sângeroase ale istoriilor sacre, mai ales de acelea în care se amestecă ” un trup, fie chiar trădător, şi o mână, fie chiar ucigaşă, de femeie “.Visurile lui Ragaiac apare întotdeauna în aşteptarea Rusoaicei. Este descifrabilă o confuzie care amestecă realul imaginarul. Cinismul acestuia, ca profanare sau cruzime, este aproape o componentă sadică, şi pare paradoxal că în acest roman al aşteptării unui ideal şi al senzualităţii obsessive, se poate descoperii această determinare a stărilor de spirit subiective. Complicaţiile livreşti dau o teoretică notă de rafinament lui Ragaiac, în intenţia lui Gib I Mihăescu, o combinare de fiinţă activă, romantică în sensul acelei haiducii, destul de schemati luate drept punct de reper în prima parte a romanului, şi meditativ, concentrată pe coordonata aşteptării şi visului. 
  
Mistificarea face parte la Gib I.Mihăescu dintr-un mecanism pe care l-am numi al ”discursului inconsecvent “.Până la urmă Ghenea sau Niculina n-au nici un mister.Trecutul cu aventuri picante al lui Ghenea şi reticenţele succesive sunt localizate cu exactitate într-o biografie perfect comună şi “provincială “. Jocul şi pasiunea lui Niculina sunt încadrările unor tipare care apar la Sandu Aldea, Gala Galaction şi Mihai Sadoveanu, nu ca influenţă reciprocă ci ca modă a vremii. 
  
Romanul Rusoaica este foarte puternic, aproape prin miracol, am spune.El este construit în multe secţiuni pe idea rivalităţii. Căpitanul Bădescu, plutonierii, Iliad, profesorul Antimov, Sergher Bălan apar într-o pedrmanentă relaţie de confruntare cu Ragaiac.Acesta fiind un personaj ambivalent, fiindcă facultatea productivă a mitului, consistă în el, este tot timpul supusă probei realului, reconversiunea mitului în realitate îl coboară la numitorul comun al acestuia din urmă, ea presupune pătarea lui, travestirea lui în grotesc, în trivial, în carnal.În roman acest personaj susţine o partitură foarte amplă; de la suspiciunea structurată reciprocă între planul imaginarului şi cel al realului la suspiciunea dintre personaje. 
  
Gib I.Mihăescu pot să-l încadrez în categoria romanticilor analitici, interesaţi înainte de toate de psihologic, precum Hortensia Papadag Bengescu. 
  
În neprevăzuta trecere de la iluzionare la cruzimea vacuităţilor psihologice în care se demonstrează a exista Ragaiac, stă toată frumuseţea acestui roman. 
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Pasionalitatea ca reflex al imaginarului în Rusoaica de Gib I. Mihăescu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 220, Anul I, 08 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!