Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Spiritual > Mobil |   


Autor: Paşcu Balaci         Publicat în: Ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra ...

Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra:
trei degete cu care să-ţi faci cruce
În Marea Ortodoxă ce străluce
Şi-mprăştie în toată lumea ambra.

Unde-i a apei cea mai dulce meandra
Văd un vapor de linie ce-aduce
Viespar turistic, inşi cu minţi năuce:
Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra.

Măslini sălbatici, fagi şi alunişuri
Şi-n vârfuri numai jnepenii de piatră
I-aşteaptă-n Munte printre povârnişuri.

Numai aici, cred, diavolii nu latră ...
Ce dure-s pantele spre cer: suişuri
Spre al credinţei foc nestins în vatră ...


În vremi păgâne pe această limbă ...

În vremi păgâne pe această limbă
Îngustă de pământ ce-nfruntă marea,
΄nălţând spre cer splendidă-nfăţişarea,
Păzit de o zeiţă, şarpe, nimfă

Ce-ofrandele bogate îi tot plimbă,
Era-o statuie ce stârnea - admirarea
Şi-Olimpului din nord i-era ardoarea -
Părea că-n lume nimeni n-o mai schimbă:

Măreţu' Apollo - al frumuseţii zeu ...
Dar când pe istm, modest a debarcat
Măicuţa ce-a născut pe Dumnezeu,

Îndată-acea statuie a strigat:
„Nu pot răbda puterea ta, mi-e greu! ... ”
Şi-n hău s-a prăbuşit ca fulgerat ...


Douămiitreizeci de metri are ...

Douămiitreizeci de metri are
Muntele Sfânt ce poartă-n frunte
Mica basilică ce stă să-nfrunte
Furtuna greacă, oricât ar fi de mare,

Iar vârful este-a Feţei Lui Schimbare,
Dar cât de greu ajungi la El prin munte
Spre îngerii cu pletele cărunte
Ce au în rugăciune a doua stare!

Arzi ca-n arşiţă, tremuri ca în geruri,
Semn că aici călduţ nu poţi să fii;
Aici dezgropi în tine mari misteruri

De nu le spui nici la ai tăi copii,
Căci singur te împărtăşeşti din Ceruri
Şi doar în istm cu Domnul poţi să fii ...


Muntele Tabor s-a mutat la Greci ...

Muntele Tabor s-a mutat la Greci:
În şase august când e mare Hram,
Pe vârful atonit, eşti fruct în ram
Al pomului din Rai unde petreci!

Tu nu mai afli aici nici inimi seci
Şi-ncet dispar durere şi alean,
Că suntem toţi din al lui Hristos Neam,
Iar spre Lumină ni se-ntind poteci ...

Schimbarea Lui la faţă se zăreşte
Doar de călugării cei scumpi la vorbă.
În toţi emoţia profundă creşte

Cum se măreşte pâinea dintr-o ciorbă.
Din înălţimi, El tuturor vesteşte
Cuvântul magic care ne absolvă ...


Banca de moaşte ce dobânzi aduce ...

Banca de moaşte ce dobânzi aduce
Spre-a ne plăti din timp păcate grele?
Al sfinţilor sipet cu oase-stele
Aşteaptă-n Athos şi spre raiuri duce.

Iviru, Vatopedu, strânse-n Cruce,
Cu Lavra, Dionisiu-n cercevele
Alungă ale Morţii cucuvele
Şi ne întoarnă minţile uituce

Spre tot ce-am neglijat întreaga viaţă,
Prinşi în deşertăciuni şi-apostazii,
A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineaţă

Care ne-aşează pururea-ntre vii ...
Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvaţă?
Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii.


Catârii sunt numiţi aici mulari ...

Catârii sunt numiţi aici mulari
Şi-s singurii ortaci pentru monahi,
Greci, Ruşi, Români, Bulgari şi Vlahi.
Ei duc spre mânăstiri, cu paşii rari,

Varză, fasole, morcovi şi mărar
Şi-aşa, cum în Egipt sărmani felahi,
΄nălţat-au pentru-ai lor maharajahi
Vestite piramide de cleştar,

Tot astfel, truditorii de pe Munte
Cioplescu-şi trupul ca pe-o piatră vie,
În piramide ortodoxe - spre Cer punte,

Iar noaptea sunt în starea de trezvie:
Durează istorii frunte lângă frunte;
Prin ei, Iisus contemporan, învie!


Doar douăzeci de stareţi se adună ...

Doar douăzeci de stareţi se adună
Din douăzeci de mânăstiri vasale
Şi vin ei la Kareya-n pas agale
S-aleagă sfânt monah în voie bună.

Vorbă necugetată n-au să spună
Cinstiţii schivnici de pe creste-ori vale;
De Unu Ianuar, capăt de cale,
Să fie pace-n istm şi nu furtună,

„Protos de Sfântul Munte” se numeşte
Stareţul ce adună voturi multe ...
În umilinţă -ndată se smereşte:

Cel ce conduce, trebuie s-asculte,
Chiar de-ar urî, nu poate: el iubeşte,
Că-i cea dintâi poruncă de pe Munte!


Nu se vorbeşte-n Munte: ei, monahii ...

Nu se vorbeşte-n Munte: ei, monahii
Se înţeleg aici numai prin semne,
Căci vorbele-s deşarte şi nedemne
În liniştea ce-ncărunţeşte anii.

Votul tăcerii, primul dintre danii,
Nocturna priveghere, mici consemne,
Rugăciunile lui Hrist, solemne,
Statu-n picioare, plâns prin bolovanii

Ce sunt luaţi adesea drept modele
Şi sărăcie, carne interzisă,
Multă-ascultare, somn doar pe sub stele,

Uitarea rudelor, lege nescrisă,
Sfânta Împărtăşanie, să ucizi rele
Căci pâlnia din inimă-i deschisă ...


Prima inter pares - Marea Lavră ...

Prima inter pares - Marea Lavră,
Că e grecească, limba-n care-a scris
„Epistole” ... străinului proscris,
Paul din Tars, începător de havră.

Apoi urmează Vatopedu-n slavă,
Fiind cea mai veche-n gravul paradis.
Iviru-apoi; aici, crunt s-au ucis
Treişpe călugări sub un Vecos Papă!

Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuş,
Pantocrator, Xeropotamu şi Zografu,
Dochiaru, Caracalu, Filoteu, în urcuş,

Simon Petra, Sfânt Pavel, tălpi prin prafu΄,
Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, nu-i culcuş;
Esfigmenu, Pantelimon, Constamonitu - iaca vrafu΄!


Unamiecincisute de sihaştri ...

Unamiecincisute de sihaştri
În schituri, mânăstiri,colibe, peşteri,
În Rugăciunea lui Iisus, mari meşteri,
Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaştri.

Sub cerul biblic, singuri, puri pilaştri,
Ca perla-n scoică simt mărunte creşteri;
Trufia diavolească e-n descreşteri:
Deasupra lor sfinţescu-se chiar aştri!

Sunt schivnici greci ce - „Axion estin” cântă,
Alături de Români, Bulgari ori Ruşi,
Iar sârbii pentru Kosov΄ se frământă

Şi lacrămile-adapă secii bruşi ...
Dar sunt francezi şi nemţi ce, ca la nuntă,
De sfânta Ortodoxie - au fost seduşi ...


Icoana-n Athos, cea mai preţioasă ...

Icoana-n Athos, cea mai preţioasă,
„Axion Estin” este denumită;
Ea-n Capitala istmului-i păzită,
În basilica Protaton - Crăiasă!

În faţa ei, cu voce drăgăstoasă,
Arhanghelul Gavril, cu faţa-uimită,
Cântat-a imn de slavă neauzită:
„Cuvine-se cu-adevărat ... ” Să iasă

Orice-ndoială, teamă şi durere
Din sufletul Fecioarei mult mirate:
„Să fie nu a mea, ci a Lui vrere!”

În timp ce inimioara-i în piept bate ...
A fost doar unul dintre Mari Mistere,
Ce lumea de atunci o tot străbate ...


În Sfântul Munte, chiar la ora unu ...

În Sfântul Munte, chiar la ora unu,
Pentru sihaştri sună deşteptarea;
Se fac canoanele, se roagă marea
Şi-n Scaraoţchi trage-se cu tunul ...

La ora două-a plănuit Preabunul
Să-nceapă-n mânăstiri cutremurarea:
În schituri şi prin peşteri ea, lucrarea
Utreniei să spele ca săpunul ...

Iar de la patru, Sfânta Liturghie
Se-ntinde ca un foc peste păduri,
Pinii nu ard, Hristos e-n lemnărie:

Culege roua laudei din guri
Şi mai ridică altă stăreţie
Pentru bărbaţii aspri, buni şi puri ...


A doua-icoană mult miraculoasă ...

A doua-icoană mult miraculoasă
Se cheamă „Portăriţa”-a fost salvată
Pe vremea de iconoclasm, turbată,
De o femeie din Bizanţ, sfioasă,

Ce-a aruncat-o-n marea credincioasă ...
Ea nu s-a scufundat; a fost mânată
De Sfântul Duh spre Grecia-ndepărtată
Şi s-a oprit la-a Mânăstirii oază ...

Dar nimeni n-a putut să o ridice
Decât monahul atonit Gavriil,
Fiul creştinei ce n-a vrut s-abdice

Şi-aşa a dus-o-n Iviru, umil;
Ea nu a stat ΄năuntru-ntre cârlige,
Ci a venit la poartă-n chip subtil!


Temându-se de foamete, bătrânii ...

Temându-se de foamete, bătrânii
Din Mânăstirea Iviru, pe vremuri,
Strâns-au merinde multă, poame, gemuri
Şi n-au mai dat pomeni, de Hram, la unii

Ce-au năvălit flămânzi şi răi ca hunii
Să ceară-o bucăţică. „De nu, tremur
Şi maţele se strâng ca nişte ghemuri
De-ajuns-am să vânăm chiar şi lăstunii” ...

A doua zi, văzut-au miliarde
De harnice furnici cărând pe spate
Boabe de grâu, spre Mare, revanşarde ...

„Vai, Maică, suntem plini de răutate!”,
Strigat-au, flagelându-se cu joarde,
Monahii ce au vrut să-şi facă parte ...


Ce-şi spun călugării din mânăstire?

Ce-şi spun călugării din mânăstire?
C-atunci când sfânta icoană „Portăriţa”,
La Iviru, deschide-va uşiţa
Şi se va duce-n lume peste fire,

Semn că-ntre oameni nu mai e iubire
Şi nu mai creşte a Credinţei viţa
Şi stinge-se-a creştinilor neam, spiţa,
De vine-a Judecăţii Zi-n grăbire,

Atunci va dispărea şi monahia
Cea sfântă din a Athosului Munte
Şi se va stinge chiar şi isihia

Din inimă, din vintre, de sub frunte ...
Abia atunci, începe-va Urgia:
Secerătorii vin cu coase crunte!


În secolul al patrulea-n Bizanţ ...

În secolul al patrulea-n Bizanţ,
Împărăteasa zisă Plagudia,
Neajungându-i ei, Împărăţia,
Ca guda ce îşi rupe al ei lanţ

Venit-a chiar pe Munte-n paşi de danţ
Ca să-şi arate toată semeţia.
Deodată, însă-i împietri trufia,
Când auzi de dincolo de-un şanţ

Al Maicii Domnului, temutul glas:
„Întoarce-te! Eu sunt Împărăteasă
Pe Sfântul Munte; el îmi este vas!

De-aici-'nainte, nici femei cu rasă
N-au să mai calce-n sat ori prin oraş!”
De-atunci tradiţia nu se mai lasă ...


An nouăsuteşaiştrei, un sfânt ...

An nouăsuteşaiştrei, un sfânt
DinTrapezunda, Atanasie, pe nume,
Lăsat-a-n urmă a Bosforului spume
Ca să înalţe-n Athos bun Cuvânt,

Trimis de Cezar şi împins de vânt ...
El ruptu-s-a de tot de astă lume
Ca să înfăptuiască-n istm anume
Loc de-nchinare, nu de trist mormânt...

Vestite moaşte, capete de sfinţi,
Mare Vasile, Grigorie, Cucuzel,
Cu mâna sfântului Andrei, părinţi

Ce s-au jertfit prin vremi doar pentru EL;
Ioan Gură de aur, cu fiebinţi
Chemări la rugă spre supremul ţel ...


Singurul Munte-n lume cu sfânt Hram ...

Singurul Munte-n lume cu sfânt Hram
E Athosul care sfinţeşte Marea,
Ca să ne-aducă nouă îndurarea
În ce măsură-nvrednicitu-ne-am

Să fim ascultători, exemplu-n neam,
Dar mai ales, să înteţim rugarea
Şi de părinţii noştri, ascultarea,
Curaţi să fim ca aurul din şteam΄.

Oricare orthodox din lumea asta
Ar trebui să se învrednicească
Spre sfântul Munte ca să afle casta

Preasfântă de monahi, să-i agrăiască,
Sfat să le ceară spre-a opri năpasta
Şi Maica Domnului să-l miluiască ...


Viaţa în pustie e cu mult mai grea ...

Viaţa în pustie e cu mult mai grea,
Că virtutea întărâtă dracii;
Doar din grădină ţi se smulg aracii
Şi- n pomul copt se-aruncă cu ceva!

Cum noaptea printre nori, mai vezi vreo stea,
Aşa în lume, cei ce număr sacii
Şi îşi consultă astrologii, vracii,
Mai văd pe stradă vreun monah sadea.

Vine din Athos drept în lumea noastră:
Este stângaci; se vede de departe
Ambasador de-mpărăţie - albastră,

Maestru-n ale sufletelor arte
A Maicii Domnului de-acol΄ fereastră
Şi-o mare neştiută, necitită Carte ...


Monahii de la Nil s-au stins prin vreme ...

Monahii de la Nil s-au stins prin vreme
Şi i-au urmat cei din a Nytriei munţi
Apoi cei din Sinai, tăcuţi, desculţi,
În Palestina, unul nu mai geme.

Nu mai răspund chemărilor supreme
Nici schivnicii Bizanţului cei culţi;
΄n Asia Mică n-ai pe cin s-asculţi
Aici s-au înălţat ale lui Allah steme ...

Cei ce-au supravieţuit în persecuţii
Şi-au căutat o nouă Galilee;
N-au rătăcit prea mult ei în discuţii,

Ci s-au îndreptat spre Marea Egee
Ca să dureze aspre instituţii:
Muntele Athos, Ortodoxa Lege ...


„Doamne, izbăveşte-ne şi de turişti!”

„Doamne, izbăveşte-ne şi de turişti!
Cred că ating a Raiului oglindă
Sau chiar că intră în cereasca tindă;
Nu vezi nici ochi roşiţi de plâns ori trişti,

Atât de mulţi-s, nu poţi să te mişti,
Unii din ei chiar vor să te surprindă
Că ştiu cum o pădure zace-n ghindă,
Iar pierderea - isihiei cu ei rişti.

Fac poze cu credinţa că-s icoane
La purtător, să fie cât de multe,
Le facem de mâncare că au toane

Şi ce puţini sunt cei ce vor s-asculte!
Noi nu suntem helvetice cantoane
Şi nu suntem la nimeni catapulte!”  

Nu au nimic monahii prin chili ...

Nu au nimic monahii prin chilii ,
Nici pat, nici scaune, nici dulap măcar,
Un rând de haine li s-a dat în dar,
Dar totul e curat, nu sunt molii.

Nu se nici gustă carne-n sihăstrii:
Luni, miercurea şi vinerea, ei doar
Mănâncă fără-ulei, încet şi rar
Şi doar o dată, nu mai zici că-s vii.

Ei se hrănesc din plin cu rugăciunea
Lui Iisus, ce-i un fel de respirare:
„Doamne Isuse Hristoase”–n sfiiciune

Mântuieşte-mă pe mine, păcătosul mare!”
Trag aerul ca spre-o-ascensiune
Şi-l scot ca duh curat spre-mbărbătare ...


Rugăciune, post şi fapte bune

„Rugăciune, post şi fapte bune
Să faci neîncetat pe lumea asta;
Nu te va atinge atunci năpasta
Şi viaţa îţi va fi un cânt pe strune.

Liber vei fi ca vântul de pe dune
Şi singur te vei adăuga la casta
Eroilor creştini, ce şi-au pus ţeasta,
Drept temelie Ţării fără nume ... ”

Ceva apropiat se-ntâmplă-n istmul
Cel mai apropiat de cerul darnic
Al Athosului unde nici cinismul,

Nici avariţia cu chip făţarnic
Nu intră în cetate; scepticismul
Nu e pentru monahul străbătarnic ...


De-ar înceta o clipă rugăciunea ...

De-ar înceta o clipă rugăciunea
Monahilor cei sfinţi din Marea Greacă,
La margine de-mpărăţie tracă
S-ar răspândi ca pesta - amărăciunea

Şi s-ar deschide-a iadului genunea
Întunecată-a Răului. Săracă
Ar deveni cu totul, prostănacă,
Lumea cu laica ei, înţelepciunea...

Dar veghea nu se dă bătută-n Munte,
Muncită de nesomn, spre ziuă-nvinge
Şi-adânciturile săpate-n frunte

Le netezeşte; patimile stinge.
Îngeri bătrâni , cu pletele cărunte
Împing poporul tânăr înainte...


Pilda talanţilor povestită în Muntele Athos

(I)
΄nainte de-a urca spre Sfântul Templu,
Stăpânul din Egina - ndepărtată,
Celor trei slugi le-a poruncit deîndată
Să se îmbrace cu cuviinţă-n peplu

Ca la vecinii lui să dea exemplu:
„Eu pentru voi, mă simt precum un tată,
Iar dragostea-mi o răsplătire-aşteaptă
Şi-aşa aş vrea mereu să vă contemplu.

Tu, fiind în vârstă, dau-ţi cinci talanţi;
Mai ai voinţă să-mi măreşti averea?
Iar vouă, ai mei tineri dorobanţi,

Vă cântăresc, tot în arginţi, plăcerea
Să înmulţiţi, pe cât lipsesc, ăşti sfanţi:
Primu-un talant; doi-celălalt; asta mi-e vrerea!”

(II)
Şi multă apă curs-a-n Marea Moartă
Pân΄ să se-ntoarcă iar stăpânu-acasă
Mai luminat la chip, cu haina roasă
Şi nu părea dispus spre nici o ceartă,

Ba le vorbea vecinilor la poartă
Şi slugile poftitu-le-a ... la masă,
Prinzând apoi, pe rând, să îi descoasă:
- Cum vă e punga: plină sau deşartă?

- Socot să vorbesc primul, fiindcă mie,
Mi-ai dat chiar cel mai mult dintre noi trei:
Alţi cinci talanţi pusei la vistierie;

Socoata-i pe hârtie, dac-o vrei!
- Tu mi-ai adus o mare bucurie,
Fii binecuvântat între iudei !

(III)
Al doilea serv a prins şi el curaj:
- La doi talanţi, am adăugat tot doi,
Tunzând la vreme lâna de pe oi
Şi îndulcind la târg al meu limbaj...

- Iţi mulţumesc, preavrednicule paj!
In fine, cel de-al treilea din eroi,
Pălind la faţă, dat-a înapoi:
- Am îngropat talantul sub pavaj

Să nu gândească nimenea să-l fure ...
- Vicleană slugă a lui Belzebut
Adu comoara din cotloane-obscure

Şi dă-i-o celui vrednic, priceput:
Vocaţiile nu sunt sinecure;
Dispari din faţă-mi, leneş decăzut!
-----------------------------------------------

BALACI Paşcu, născut la Sebiş de Beiuş, judeţul Bihor, la 8 mai 1956. Scriitor, jurnalist, poet şi dramaturg. Membru al Uniunii Scriitorilor Români. Studii: liceale: Liceul „Samuil Vulcan” din Beius; universitare: Facultatea de drept din Cluj Napoca, promotia 198l. Doctor al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de istorie-filozofie. Redactor la revista „Flacăra”, Bucureşti (l989- l991), publicist comentator la ziarul Crişana, Oradea, (l992-l996), avocat din anul l997 şi până în prezent în cadrul conducerii Baroului Bihor unde deţine funcţia de cenzor.

Cărţi publicate: ”50 de sonete”, editura Dacia, Cluj Napoca, l994; „Muntele osândiţilor” (teatru), editura Dacia, Cluj Napoca, l995; „Când îngerul aduce cheia (sonete), Editura Anotimp, Oradea, l998; „Poeme”, editura Anotimp, Oradea, l999;„Sonetele către Iisus”, (două ediţii) editura Dacia, Cluj Napoca, 2000, 2002; „Sonetele greceşti”, editura Dacia, Cluj Napoca, 2002; „O călătorie în Grecia”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004; „Viaţa lui Iisus în treizecisitrei de tablouri”, editura Dacia, Cluj Napoca, 2004; „Cruciada” (teatru), editura Cartea Românească, Bucureşti; „Slaveşte suflete al meu pe Domnul” (sonete), editura Dacia, Cluj Napoca, 2007; „Fluierul de oţel” (teatru), editura Grinta, Cluj Napoca, 2008; „Penelopa se mărită (teatru), editura Palimpsest, Bucuresti, 2008; „Secvenţe pariziene”, editura Convex, Oradea, 2009; „Sonetele germane”, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2009; „Epistole din Sebis” (sonete), editura Dacia XXI, Cluj Napoca, 2010; „Tunul de cireş” (teatru), editura Primus, Oradea, 2011

Activitate literară: poezie: în revistele Familia, Steaua, Viaţa românească, Orizont, Luceafărul, Flacăra, Poesis, Nord literar, Crişana, Aurora, Cele trei Crişuri, Al cincilea anotimp, Caietele Oradiei, Lumea românească, Tribuna, Orient latin, ş.a. Din 1998 este preşedinte al Cenaclului literar „Barbu Ştefănescu Delavrancea” al Baroului Bihor. (George Roca, Rexlibris Media Group)
 

Referinţă Bibliografică:
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS / Paşcu Balaci : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paşcu Balaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paşcu Balaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!