Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   



Partida de ramş şi câinii hămesiţi lde a birtul lui Misac!...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Misac, un armean care vorbea prost româneşte, poposise la Rucăr şi închiriase două camere la Veruţa lui Simon (mama lui Niţică Vorovenci) care era o femeie foarte frumoasă şi întreprinzătoare. Avea prăvălie cochetă pe colţ, lângă poşta de azi. Misac era vestit în făcut cafele. Aici, ca să-şi petreacă timpul liber, unii dintre rucăreni se întreceau adesea la câte o partidă de ramş. Nu ştiu de unde vine acest cuvânt şi dacă eu l-am scris cum trebuie. În sala cea mare intra multă lume.  
  
În camera cea mică, ceva mai dosită, ca un fel de separeu de azi şi unde o vreme a fost sediul CEC- ului, se juca poker. Aici nu erau admişi decât clienţi proveniţi dintr-o categorie ceva mai selectă, cu dare de mână, mai spirituali, fără a se poticni sau supăra la prima glumă ceva mai “sărată”. Şi, pentru că sarea şi piperul oricărui joc îl constituie în asemenea situaţii privitorii, aplaudacii (oh, cuvânt care a proliferat mai târziu pe tărâmul celei mai crunte şi golite de sens propagande de când e lumea şi pământul, din respect faţă de supuşenia spaţiului virtual n-am s-o mai pronunţ!) unuia sau altuia dintre competitori, privitorii erau şi ei selectaţi cu grijă.  
  
Discreţia era criteriul de bază al acestei “discriminări”, împărtăşită de toţi clienţii casei, fără crâcnire şi scrâşnire şi mai ales cârtire. De data aceasta, alaiul curioşilor a asistat la o partidă de ramş inedită, nu în locul pregătit pentru aşa ceva ci afară, în aer liber. Era ceva ce aducea cu aviditatea uliului care se roteşte deasupra curţii de orătănii, gata să planeze pentru a înhăţa prada, iar aceştia nu erau decât colegii mei mai tineri, îmi permit să le zic aşa - la o distanţă de mai bine de şaizeci de ani, venerabilii dascăli Toma Ştefănescu din Rucăr şi Costică Cotolan din Dragoslavele.  
  
Era binecunoscută rivalitatea (adesea “excesivă”!) dintre rucăreni şi dragosloveni, aşa că partida dintre cei doi adăuga ceva “piper” în plus şi o revărsare de hormoni pe măsură. Ea a început afară, în chioşcul lui MIhoc dar, mai apoi, ameninţaţi de ploaie, au intrat în cămăruţa din fund. Costică Cotolan era încă “grangur” în ierarhia şcolară şi se ocupa cu controlul şcolilor. El fusese trimis în ziua aceea de dna Filia, nevastă-sa, o distinsă învăţătoare din Dragoslavele, să cumpere carne (la Dragoslavele nu era măcelărie).  
  
Îşi agăţase plasa de carne în cui. De teamă că ploaia le va strica jocul, au intrat în cămăruţa de care pomeneam. Nu o fi fost la înălţimea necesară, o fi făcut alţii vreo glumă mai deocheată, cert este că absorbiţi total de pitorescul jocului, câinii din vecini şi-au făcut datoria potolindu-şi foamea cu carnea (deja tranşată de măcelar) a bietului dom' Cotolan. După regrete contracarate cu o “tărie” la “botul calului” (era să zic câinelui) incidentul era de domeniul istoriei, aşa că ...  
  
“Pe ce jucăm?, zise Toma, provocator şi întărâtat. 
  
“Măi Tomiţă, spuse cu vocea lui lungă şi duioasă revizorul din dl. Cotolan, de când mă rog de tine să-ţi faci un costum de comandant de pionieri. Este nevoie şi este necesar pentru un post pe care, nu-l văd mai potrivit pentru altul.  
  
Hai să jucăm pe costul unui costum de commandant de pionieri! Aşa au făcut. Până la urmă a învins la ramş dl. Toma Ştefănescu. Nu mai ştiu dacă aceste haine s-au confecţşionat la comandă sau au fost cumpărate de-a gata! Dl. Cotolan s-a dus acasă fără pachetul de carne de rigoare, cu traista goală. În felul său, cu talent în vorbire, a reuşit s-o împace pe Filia. Altă carne n-a mai găsit, măcelăriile fiind închise la terminarea pariului. Pierduse în ziua aia şi costul unui costum de haine şi banii daţi pe carne. Nu şi omenia şi calitatea superioară de om care tratează cu înţelegere şi bunăvoinţă micile “escapade” ale vieţii, cu răbdare avatarurile nesperate ale atâtor împrejurări. Şi pregătindu-se sufleteşte pentru acestea, poate şi pentru altele mai mari ...  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Partida de ramş şi câinii hămesiţi lde a birtul lui Misac!... / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 222, Anul I, 10 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!