Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: Marin Voican Ghioroiu         Publicat în: Ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Partea a I-a
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI  

Ansamblul artistic CIOCÂRLIA al M.A.I  

 

...La pirimele ore ale unei dimineţii însorite de Iunie, cu aromă de tei în floare, am bătut în poarta "Cetatăţii "CIOCÂRLIA" şi, cuprins de emoţie, păşesc pe "holul amintirilor", unde sunt întâmpinat de fiinţe dragi, care au fost trupul şi sufletul acestei citatdele a culturii româneşti. Din privirea lor se revarsă blândeţea ochilor fermecători de artişti neîntrecuţi în arta cântecului şi dansului, purtători ai tradiţiilor şi costumerlor noastre naţionale, instrumentişti virtuozi... (o adevărată legendă vie... atât de tânără la cei 65 de ani, pe care-i va împlini anul acesta).  

Ca orice iubitor de folclor şi contemporan cu aceşti "nemuritori" pe care i-am ascultat, i-am admirat, (unii mi-au fost modele minunate în sădirea dragostei mele neostoite pentru melosul cu armonii celeste), fiindcă m-am bucurat nespus... că destinul mi-a întins o mână spre a reuşi să gust din fructul dulce al muzicii şi să ofer cu dragă inimă din comoara vieţii mele, din agoniseala unor ani buni... prinos de recunoştinţă slujitorilor pe altarul interpretativ şi al creaţiei, cum sunt: Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Ion Dolănescu, Angela Moldovan, Maria Butaciu, Irina Loghin, Aurelia Fătu-Răduţu, Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Simion Pop, Drăgan Muntean, Maria Păunescu, Ileana Săraroiu, Gheorghe Turda, Steliana Sima, Rodica Anghelescu, Ionuţ Sidău, Maria Stroea, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău ş.a. instrumentiştii - Gheorghe Zamfir, Marian Bucur, Mircea Carabulea, Ilie Alecu, Florea Cioacă, Florea Burnea, Dumitru Zamfira,Toni Iordache, George şi Ilie Udilă, Nicolae Turcitu, Ion Oprea, Stefan Bucur, Marian Alexandru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Pandelescu, Marin Ulei, Tudor Pană, Iosif şi Ion Milu, Ion Murgu; dirijorii - Victor Predescu, Nicolae Botgros, Constantin Arvinte, Gheorghe Zamfir, Viorel Doboş, Ion Ivanovici, Traian Târcolea; maeştri de balet - Floria Capsali, Tamara Cap, Gheorghe Popescu-Judeţ, Gavrilă Ciobanu, Iacob Brumer-Lascu, Florea Vladimirescu, Iacob Macrea.  

Când am deschis uşa de la biroul şefului de ansamblu "CIOCÂRLIA", am fost întâmpinat de carismatica artistă STELIANA SIMA care, de câţiva ani a preluat comanda susnumitei citadele de cultură, realizând spectacole de mare succes, cu săli arhipline, unde spectatorii se simt fericiţi, iar de cele mai multe ori cântă odată cu artiştii, iar unii, mai entuziaşti, joacă de mama focului hore şi sârbe.  

- Bună ziua!  

- Poftiţi! Cu cine am onoarea?...  

- Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în acelaşi timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA.  

- Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori...  

- E bine să reţineţi, pe lângă admiraţie, ca bun cunoscător al zonei mirifice a Olteniei (cu tradiţii, port, cântece şi dansuri) apreciez în mod deosebit, la îndrăgita artistă... (în timp ce mâinile noastre se strângeau reciproc) timbrul inconfundabil, tril plin de armonii dulci, sădit cu grija unui grădinar de cântece autentice în plai roditor... al românului plin de dor, vesel şi deschis la vorbă înţeleaptă.  

După ce m-am aşezat în fotoliul oferit de simpatica gazdă, privirea mi-a fost furată de un tablou mare şi frumos în care am văzut imortalizat chipul aceste artiste de mare prestigiu a scenei lirice, şi profitând de un mic răgaz, în timp ce răspundea la telefon, am deschis reportofonul, iar în momentul când receptorul era aşezat în furcă... am pus prima întrebare.  

 

M.V.Ghioroiu:  

Zilele acestea am primit de la redacţia Revistei "PITRELE DOAMNEI" (din Argeş) un Album Muzical "UNDE-I SATUL DE ALTĂDATĂ?" smnat Steliana Sima şi, ascultându-l cu mare plăcere, m-am trezit ca prin farmec "copil alergând pe Dealu Viilor" , iar nostalgicele cuvinte pe care le rostiţi cu atâta dăruire sufletească (şi părere de rău pentru cei ce v-au fost vecini, aţi crescut sub ochii lor), ce merg la inima omului, au trezit în mine curiozitatea de-a afla taina lumii în care aţi trăit zile de neuitat în satul natal, cum şi când a început această nobilă pasiune de-a versifica melodiile ce vă sunau cu atâta duioşie în fagurele memoriei -"amintiri scumpe din anii ce au trecut"?  

Steliana Sima:  

- ... Eu m-am născut la sat, iar cum veşnicia se naşte la sat, cântecul popular rămâne veşnic. Folclorul este adevărata carte de identitate a poporului nostru, paşaportul românului. De când am deschis ochii şi am început să ascult cântecul dulce a mamei, tatei, fiindcă aproape toată famila noastră (unchi, mătuşi, fraţi) erau "artişti", ca tot românul "poet" , iar acest sentiment de iubire pentru melodiile auzite s-a sedimentat în sufletul meu, că drept să vă spun, m-am pomenint fredonând pe limba mea, apoi cântam (cât era ziulica de mare) în prispa casei, printre pomii din livadă, în grădina de flori, mă alintam şi-mi plăcea cum îmi suna vocea. Uşurel, uşurel... am început să conştientizez ce mare valoare are creaţia populară în existenţa unui popor, fiindcă ţăranul român, în permanenţă, şi-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristeţea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor şi alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viaţa eroilor noştri care se duceau să lupte cu duşmanul pentru apărarea şi păstrarea plaiului strămoşesc, cât şi revolta omului nevoiaş faţă de asupritori (răscoale, creşterea dărilor, greutăţile vieţii), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiţi precum Iancu Jianu, Pintea şi martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Gruia lui Novac Şoimanul ş.m.a. au constituit un bun bagaj de cunoştinţe pentru viitoarea interpretă de muzică populară.  

M-am aplecat spre aceste bijuterii dragi inimii mele şi, cu muncă multă, talent, ajutor de la bunul Dumnezeu... care m-a înzestrat cu darul de-a cânta, mă fac să privesc cu nostalgie, dar în acelaşi timp sunt mulţumită că anii care s-au scurs pe calea vieţii (ani frumoşi ce se regăsesc în creaţiile mele), mă fac fericită. Tot ce am realizat pe tărâm cultural-artistic, îmi dă sentimentul... ca oricărui artist ce-şi iubeşte "copii de suflet" că au crescut la sânul meu, au ascutat bătăiile inimii mele şi au înţeles pe deplin iubirea unei fetiţe plecate din Slatina pe drumul afirmării, ajunsă în citadela culturală - Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA.  

M.V.Ghioroiu:  

- Aşa cum spunea marele scriitor-compozitor Anton Pan: "De la lume adunate şi tot la lume date", obser că aţi rămas fiica ţinutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde aţi plecat în lume ca să bucuraţi prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceţi o părticică din sufletul celor pe care i-aţi ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinţi... ca apoi să le oferiţi în dar, ca un prinos de recunoştinţă, melodia "Oameni buni din toată ţara", despre care doresc să detaliaţi: sentimentele care v-au inspirat să creaţi şi să cântaţi tuturor românilor?  

Steliana Sima:  

Când eram foarte mică, parcă-l văd pe un unchi de-al meu (fratele bunicului) care stătea la poartă şi cânta din fluier şi caval cu atâta patimă, că puţini erau cei care treceu pe drum să nu-i dea bună ziua şi să se oprească pentru câteva minurte să-l asculte. Sigur că tot ce facem în viaţă şi, nu totdeauna, dorinţele noastre se vor îndeplini aşa cum ni le planificăm, fiindcă acum la "ora adevărului" pot spune că, din experienţa mea, nimic nu este întâmplător. Dumnezeu lasă fiecăruia un dar sfânt pe care omul are menirea să-l înnobileze, aşa şi eu am simţit acea mână protectoare care mi-a călăuzit paşii pe drumul afirmării mele artistice... Descoperind ulterior ce dar mi-a lăsat bunul Dumnezeu, atât la grădiniţă, şcoală sau la concursurile artistice de cântec şi dans, (când începusem să cânt) participam cu toată fiinţa mea şi mă bucuram de fiecare succes purtat în faţa colegilor, dascălilor, sătenilor... a spectatorilor. Mi-am dezvoltat această vocaţie, iar cântecul popular mă atrăgea ca un magnet, lucru pe care l-aţi constatat şi dvs. în melodia "Oameni buni din toată ţara". Pe tot parcursul acestor ani, dragi mie, am avut un sprijin permanent din partea familiei. La debutul meu... ce zile de neuitat pentru fetiţa de 13 anişori, căci am îmbrăcat costumul bunicii Gheorghiţa (pe care-l păstrez ca pe o sfântă icoană, având o valoare sentimentală deosebită, drag sufletului meu), credeţi-mă că ai mei lăcrimau de bucurie şi atât de mândi erau că în familie au o "artista". Bunica (aşa era pe atunci) îşi dorea ca în clipa despărţirii de viaţa vremelnică pe care o trăim pe acest pământ binecuvântat, să fie îmormântată în costumul popular, costum pe care-l purta cu mândrie ori de câte ori ieşea la horă în sat sau se ducea la biserică; dar văzând că nepoţica ei a fost ca o steluţă strălucitoare în acest strai minunat, cusut de mînuţele ei "moi" în nopţi târzii de iarnă; parcă o văd cum ochii i s-au umezit de fericire şi mi-a spus, alintându-mă pe creştetul capului zicându-mi: "Costumul ţi-l las ţie, floricica bunchii!... Să-l porţi cu cinste, maică! Are să-ţi aducă mult noroc în viaţă". (O mică umbră de tristeţe a trecut peste ochii senini ai aristei Steliana Sima, a ofta şi a spus în continuare)...  

Costumul îl îmbrac foare rar, numai la anumite ocazii şi, credeţi-mă că-i simt aroma pe care a păstrat-o de la bunicuţa mea Gheorghiţa. Ori de câte ori îl ating, simt că bunicuţa este aproape de mine, mă protejează de acolo de unde se află, căci nu poate să fie decât în rai, fiindcă era tare bună!...  

M.V.Ghioroiu:  

"Grea e dragostea pe lume"cântec din care înţelegem: "Afurisită-i dragostea!.../ Te suceşte cum vrea ea:/ Te chinuieşte şi de dor te-mbolnăveşte"/, dar când o întâlniţi, iar ochii dau scântei, bătăiile inimii sunt de nestăvilit, iar dvs. ca artistă profesionistă, având experienţa scenei, aş putea adăuga un vers popular: "Dintre cei ce m-au văzut,/ Au oftat şi-au suferit.../ Ochii mei... mulţi i-au plăcut" - dar au fost şi i-aţi uitat dacă despărţirea a fost mai de lungă durată, aşa-i? Ce farmece folosiţi şi cu ce forţe de seducţie îi faceţi pe admiratori să nu vă uite, ci să vă doreasă şi să vă admire cu o pasiunea frenetică (de invidiat) prin ovaţii repetate, să le mai cântaţi odată?  

Steliana Sima:  

E-he!... ale scenei "valuri" te-nfioară, spectatorii te ridică, spectatorii te coboară; dar întorcându-mă în timp, ca orice artist am parcurs etapele concursurilor şi festivalurilor, emisiunii "Floarea din grădină" din 1987, anul meu de referinţă. Mi-amintesc de o întâmplare fericită, când în gară la Piteşti m-a întâlnit prof. Simion Pop (veneam de la Slatina unde am activat patru ani la Ansamblul "RAPSODIA OLTULUI) care m-a sfătuit să mă înscriu la concursul "Floarea din grădină" unde am obţinut marele premiu. Tot în această perioadă am realizat primele mele înregistrări la Radio (în aceeaşi săptămână) şi concursul de angajare la Ansamblul Naţional "CIOCÂRLIA" - la care cântau cele mai remarcabile voci ale scenei româneşti: Maria Ciobani, Maria Butaciu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Mariana Păunescu, Simion Pop şi omul orchestră - Dumitru Zamfira; dirijori erau maeştri Constantin Arvinte, Ion Ivanovici şi mai târziu Gheorghe Zamfir. Emoţii, bucurii, triumf.. obţinusem ce-mi dorisem cu atâta ardoare, să activez într-un ansamblu profesionist. Apoi au urmat concerte peste tot în ţară, iar "dragostea" de care aminteaţi am îmbrăcat-o în vers şi cântec, oferind cu dragă inimă (înapoind) ascultătorilor o părticică din sufletul meu; fiind răsplătită cu aplauze, flori, dar şi cu editarea albumelor muzicale de către Electrecord, obţinând şi "discul de aur", tot o dragoste care mi s-a întors cu braţele deschise şi mi-a luminat calea succesului.  

M.V.Ghioroiu:  

La temelia acestui edificiu sufletesc (zidit cu îndemânare, pricepere, sensibilitate, fermitate), în afară de talent, frumuseţe, noroc, voce de aur... aveţi un mentor, un model care va fost ca un far călăuzitor în viaţa artistică?  

Steliana Sima:  

Bine înţeles că am, fiindcă toate aceste premii, diplome şi calde aplauze ale publicului meu drag... mă fac să-mi aduc aminte de îndrăgitele cântăreţe Maria Ciobanu şi Maria Lătăreţu care mi-au fost model în arta cântecului, toată viaţa. Atunci când mă adresez oamenilor îmi dau seama şi sunt convinsă că o parte din farmecul armoniilor ce le transmit oamenilor, o datorez iubitelor mele oltence, pentru care le venerez. Stilul de interpretare, lejeritatea, frumuseţea timbrului Mariei Ciobanu m-au cucerit pentru totdeauna, fiind un etalon greu de atins de generaţiile actuale şi viitoare.  

M.V.Ghioroiu:  

Spuneţi cititorilor noştri câte albume muzicale aţi realizat şi ce titluri poartă.  

Steliana Sima:  

Albume muzicale, ale căror melodii au devenit şlagăre, sunt: UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ, ŞASE PIUI DE PREPELIŢĂ, DĂ DOAMNE ANII ÎNAPOI, TINEREŢE, SCUMPĂ FLOARE-I DRAGOSTEA, MARIE, DRAGĂ MARIE şi altele. În ele aflaţ sufletul Stelianei Sima care-şi împărtăşeşte sentimentele de dragoste neţărmurită pentru satul copilăriei, părinţi, vecini; crezul în puterea demiurgului căruia îi cer anii înapoi spre a mă mai bucura de copilăria fericită; iar tinereţea am văzut-o ca pe o floare miresmată... al cărei parfum mi-a rămas în fiinţa mea şi, ca orice trecător pe cărările vieţii, mi-o doresc, dar e şi o povaţă pentru cei tineri: să pună preţ pe acest briliant ce se topeşte sub spuza anilor. Toate cântecele pe care le cânt sunt stările mele sufleteşti, în care versurile îmi aparţin. Trăitle mele, bucriile sunt şi ale dvs. De aceea prin modul meu sincer de a-mi exprima aceste sentimente, captivez atenţia spectatorului. Este ştiut că toate femeiile au şarmul lor de-a ieşi în relief cu un zâmbet drăgăstos, o înclinare a capului, mişcarea spâncenelor, clipitul genelor, privirea seducătoare a ochilor, pe lângă mişcarea scenică de-a te mlădia pe ritmul muzicii... ca să le placi celor din sala de spectacol. Pe de altă parte mai contează şi cum se îmbracă un artist, iar eu ţin foarte mult la acest aspect. Am foarte multe costume populare achiziţionate, cumpărtae, primite de la admiratori, rude... iar altele comandate, şi vă rog să consemnaţi: absolut toate sunt autentice şi reprezintă zona Olteniei. Cred că va trebui să mă ocup de unele din ele să le recondiţionez, să le fac pe măsură. La ora actuală sunt în criză de timp, fiindcă am un proiect cu Mariana Ionescu, şi munca administrativă îmi ia din preocupările mele de-a crea. A intra în starea aceea de inspiraţie am nevoie de timp şi linişte, dar sunt foare ocupată cu tot flul de evenimente private, filmări, radio, şedinţe, analize şi pentru toate acestea trebuie să mă mobilizez, fiindcă artista Steliana Sima are un nume şi trebuie să-l menţin la nivelul pe care-l ştie o ţară.  

M.V.Ghioroiu:  

Dintre maeştri cu care aţi colaborat în ultimul timp, şi mă refer la d-ul Nicolae Botgros, ce ne puteţi spune?  

Va urma  

 

Referinţă Bibliografică:
Partea a I-a ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!