Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Accente > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Panegiric emoţional- împlinire, Articol de prof. PetreCurticăpean
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Stimată doamnă Mariana Cristescu 
  
Distinşi doamne şi domni invitaţi 
  
Panegiric emoţional – Împlinire 
  
După ce, în octombrie 2012 lansam, în faţa unei prezenţe impresionante, cărţile ”Damen passo doble” şi ”Amor prohibit. Die verbotene Liebe”, volum bilingv de versuri apreciat pentru sensibilitatea şi originalitatea expresiei, a urmat anul 2013 – considerăm noi – anul împlinirii totale al destinului scriitoricesc al distinsei doamne Mariana Cristescu. Şi, iată de ce. În ianuarie s-a lansat superba carte ” Pământul care doare. Cealaltă Românie”, carte cu adânci rezonanţe româneşti, lecţie de patriotism ardent şi acum, lansăm nu mai puţin de şase cărţi-portret, închinate unor alese prezenţe în peisajul cultural românesc. Nu ştim exact ordinea apariţiei, dar aceasta nici nu mai are importanţă, întrucât bănuim că au apărut fiecare în câte-o lună. Le notăm aleatoriu. 
  
VICTOR CRĂCIUN, cu subtitlul ”Bustul cel mai răspândit al fraternităţii româneşti”, RĂZVAN  
  
DUCAN, LAZĂR LĂDARIU, Familia Ţene, MIRON MANEGA. Rebelul dogmatic şi Generalul MIRCEA CHELARU, toate în colecţia ”destine contemporane”, ample monografii-document, cărţi care au coadnat adică s-au dezvoltat împreună, unindu-se parcă într-o scriere batardă (rondă), deasupra tuturor postându-se autoarea, o adevărată baiaderă indiană dansând deasupra flăcărilor, coerede (moştenitor colegatar), împreună cu poporul său, al trudei colective a corifeilor acestora. 
  
Cărţile sale despart parcă într-un clivaj destine, în direcţii determinate într-o uriaşă pictogramă genial coroborată, fiecare în parte devenind un apolog urmaşilor. 
  
Întreprinderea noastră de a privi exhaustiv o lume atât de diversă este un act de mare curaj, mai ales datorită timpului strict limitat al expozeului. De aceea nu pot să fac decât să evidenţiez laconic, aspecte care impresionează la prima vista. Le voi lua, deci, pe rând: 
  
VICTOR CRĂCIUN, personaj emblematic, prezenţă vie în radioul şi televiziunea română, în cultura română, exeget al lui Eminescu (26 cărţi), Ştefan cel Mare, al literaturii române în lume (100 de cărţi), 4.000 de articole, eseuri, interviuri, preşedinte al Ligii Românilor de Pretutindeni. 
  
Cum singur se caracterizează: ”feţele mele l-au încurcat pe Ianus: s-au răsfrânt dintr-o lumină haotică prismă naturală, confruntându-se cu timpul care le-a oferit dureroase cutremure şi refugii, pierderi şi regăsiri, căutări şi desăvârşiri. Ele se adună abia acum, la vârste de 75 de ani, încercând să se regăsească şi să-şi caute finalitatea” (”Timp şi răstimp”). Dintre cărţile sale amintesc doar: Estesisul teologal Brâncuşian, Misterele şi Brâncuşi, Brâncuşi – momentul rugăciunea, Romanitatea. Uniunea Europeană, şi altele. A realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba Trofeul Jubiliar al congresului spiritualităţii româneşti: Grigore Vieru – Basarabia, Vasile Tărâţeanu – Bucovina, Adrian Păunescu – Patria Mumă. 
  
Sârbul Adam Puslojic spune despre el: ”Victor Crăciun, pe care l-am cunoscut la Nichita Stănescu, rămâne un partizan al apărării marii culturi româneşti, mai ales în pilonii săi, mai sigur, columnele ei, Eminescu şi Brâncuşi” iar acad Răzvan Theodorescu concluziona ”tot ce a făcut, ce face în folosul României, merită respectul nostru. 
  
RĂZVAN DUCAN, poet, redactor la ziare, reviste, cu peste 2.000 de articole pe diverse teme. ”un poet de mare ingeniozitate şi forţă, reuşeşte, cu discreţia omului care e, să fie un poet cât se poate de remarcabil” după cum spune autoarea. Din opera sa amintesc doar volumele: 3,14ramida lui Ducakamon, Târnava mea de lapte dulce, Epistole către Adrian Păunescu – carte de iubire, Miroase a tei orăşelul meu de provincie, Mulţumesc albastru, Supravieţuirea, Băciuţ, Poemul eltropic, Poem sărutând mâna poetului. 
  
”Răzvan Ducan face parte dintre acei scriitori care au venit şi care vor rămâne... Răzvan Ducan va rămâne pentru că el e un scriitor autentic, pentru că verbul său a făcut să se audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al fiinţei” (N. Băciuţ).  
  
Îmi permit să citez câteva versuri:  
  
” Târnava mea de lapte dulce, 
  
mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, 
  
pe păşuni dumnezeieşti de transilvane, 
  
te ador din cana malului de lut. 
  
Te sorb cu înghiţituri de vis, 
  
având în mână un codru de pădure, 
  
din grâul dealului unde urcam ades, 
  
să las priveliştea să mă fure. 
  
Şi plâng în fibra mea de harul, 
  
din meandrele tale de a fi dezgiocat de pământ, 
  
antidot al înstrăinării mele de mine, 
  
smălţuieşti trecerea mea prin cuvânt. ”, 
  
iar în altă parte spunea că  
  
”poartă în cârcă un număr de cărţi, 
  
cu dumnezeu în pânza umflată a metaforei. ” 
  
Oricum, ”fără Răzvan Ducan, Târnăveniul cultural ar fi mult mai sărac şi mult mai îngropat în dispreţul celor care vorbesc despre cultură, fără să facă însă nimic pentru ea. 
  
Indiscutabil, până acum, Răzvan Ducan este cel mai important produs cultural al Târnăveniului din întreaga sa istorie, unul dintre acei care a rămas aici de veghe la flacăra culturii şi artei”. (N. Băciuţ) 
  
LAZĂR LĂDARIU, ca şi mine, Berbec, coleg şi prieten de o viaţă, autor a peste 30 de cărţi, distins cu mai multe medalii şi distincţii onorifice. 
  
”autorul (...) face parte din acea categorie de oameni din ce în ce mai rară, care cred cu tărie în  
  
literatură, în cartea adevărată ce reprezintă pentru ei un obiect aproape sacru” (Mihai Sin). Este apreciat de o mulţime de oameni de cultură ca: Zaharia Sângeorzan, Alex. Ştefănescu, Constantin Sorescu, George Perian, Nicolae Băciuţ, Adrian Popescu, Laurenţiu Ulici, Cristian Stamatoiu, Constantin Crişan, Gelu Dorian, Cornel Moraru, Gheorghe Mocuţa, Traian T. Coşovei, Marian Barbu, Iulian Boldea, Valentin Marica, Mariana Cristescu, Elena M. Câmpan, Răzvan Ducan, Cezarina Adamescu, etc. 
  
”Poezia lui Lazăr Lădariu e o căutare tăcută, neliniştită, întrebătoare. E taină, adevăr şi ecou” (Mioara Kozak). El îşi înscrie numele ”în seria celor mai robuşti poeţi importanţi din generaţia lui” (C-tin Crişan). 
  
”Nu-i lapte pe nume mai dulce 
  
Nici soare să urce pe deal 
  
Mai altfel, mai dulce chemare 
  
Ca aici, la noi, în Ardeal. ” 
  
”Datorez mult rădăcinii mele ţărăneşti, în devenirea mea, fiul de truditori ai pământului, din Idicel-Sat, considerând întotdeauna, că rădăcina aceasta mi-a conferit un titlu de nobleţe aparte. Le rămân, aşadar, lor, părinţilor mei, tuturor ţăranilor care au dat numele ţării, recunoscător. ” ( L. Lădariu) 
  
”Lazăr Lădariu este, tot mai mult, un Poem” ( V. Marica), ”un poet fără vârstă, care îşi restituie şi se restituie sieşi, venind către noi acum fascinant, în veşnic proaspăta căutare de ideal, dislocând faustic spaţii largi de aburi, în inconfundabila sa plutire deasupra lumii celei de toate zilele”. (Mariana Cristescu) 
  
FAMILIA ŢENE 
  
Al. Florin Ţene, membru corespondent al Academiei Româno-Americane, prezent peste 55 de ani în domeniul creaţiei literare, promotor cultural, autor a peste 50 de cărţi şi a peste 6.000 de articole de critică literară, eseuri, analize economice, reportaje, interviuri şi anchete sociale, posedă diploma de jurnalist internaţional, preşedintele Ligii Scriitorilor Români (din 2006), cu 30 de filiale în ţară şi străinătate, ”Liga Scriitorilor Români, de expresie română de pretutindeni, s-a născut din dorinţa de a lărgi paleta de cuprindere a scriitorilor de expresie română de pretutindeni, de a-i coopta într-o organizaţie profesională, şi de a democratiza mişcarea scriitoricească de expresie română”. (Mariana Cristescu). Motto-ul său : ”omul este una dintre făpturile care se alcătuiesc cel mai încet şi care trec cel mai repede” (după Monseniorul Vladimir Ghika) 
  
Ca romancier îşi propune a realiza ”o saga a sfârşitului veacului românesc al douăzecilea, cu prelungirile sale în mileniul 3”. 
  
Ca poet ”se joacă frumos, mai ales de-adevăratelea, ca un copil septuagenar, care s-a înţepat cu toţi măcieşii tinereţii, căutând-o pe frumoasa ascunsă în hlamida mării (călcâiul Afroditei), imprevizibilă, făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuţios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorinţe, speranţe, aruncându-le apoi pe ţărm... ” (Mariana Cristescu), doamna nefiind alta decât micuţa muză de o viaţă, Titina Nica Ţene, soţia sa, şi ea poetă înzestrată cu har (autoare a mai multor volume) şi fiilor: Florin, specialist în imagine de televiziune şi Ionuţ, doctor în istorie şi master în drept, scriitor, cu 16 cărţi publicate, fondator al ziarului ”Napoca News” 
  
Florin Ţene scrie: 
  
”poeţii nu mor niciodată, şi doar 
  
îşi odihnesc zborul 
  
între clipa ce vine şi visul amar 
  
potolind focul din case şi luna 
  
cu dorul, arzând totdeauna 
  
cu rost. ” 
  
Iar “Poezia doamnei Titina are, cum este şi natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunţa clasicul B.P. Haşdeu, asemuind literatura cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecare floare, cu mirosul şi culorile ei. Deci al fiecărui talent ce va apare pe câmpia literaturii române. Asemenea stelelor ale căror lumină luminează cerul universal“(Ioan Miclău – Australia) 
  
Originală în cele şapte volume de versuri şi proză, poeta Titina Nica Ţene ne-a transmis prin versuri sensibilitatea şi fineţea sa. Totuşi, “poeta este discretă şi enigmatică“ (Diana Drăgan) 
  
“Fericirea nu e peste mări, 
  
nici de sus să n-o aştepţi mereu 
  
ea e aici, în lucrurile simple 
  
care zilnic sunt în jurul tău“ 
  
MIRON MANEGA - Rebelul dogmatic 
  
Scriitor şi publicist, specializat în analiza pieţei de artă din România, a scris şi publicat peste 2.000 de articole, studii. Peste 400 sunt dedicate exclusiv pieţei de artă din România. Colaborator al mai multor ziare şi reviste literare (Luceafărul, Amfiteatru, Steaua etc.). Cărţi publicate: Atlanta minut cu minut, Salonul refuzaţilor, De ce urâm femeile? 
  
“Biografia mea este mai spectaculoasă decât opera“ declară, mai în glumă, mai în serios, Miron Manega în “Însemnări de sertar“.“m-am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viaţă aşa cum te duci în moarte. O fi vreo semnificaţie, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine ştie? “ 
  
Miron Manega este un scriitor patriot. Această dimensiune identitară i-a filtrat toate opţiunile, toate incursiunile şi rătăcirile prin cultura universală, toate întâlnirile memorabile cu spiritele înalte ale culturii“. Amintesc dintre acestea pe cele cu Tudor George (Ahoe) sau Cezar Ivănescu. 
  
În 2008 doi prieteni, Laurian Stănchescu şi jurnalista Dana Andronie i-au “furat” poeziile, publicând “Salonul refuzaţilor“ şi l-au invitat la lansare fără a-i spune a cui este cartea. “ Aşa ceva nu se întâmplă decât o dată în viaţă, unui om dintr-o sută“. 
  
“Este unul din rarii poeţi a căror viaţă s-a despărţit de poezia pe care o scrie. Poetul este doar un damnat precum macii care înfloresc doar pe calea ferată şi sunt loviţi necontenit de goana trenurilor, iar omul seamană cu un navetist cuminte care merge pe jos, puţin aplecat, să poată trece pe sub Lună...“(Laurian Stănchescu). 
  
Textele din “grupajul “De ce urâm femeile? “ în ansamblul lor nu sunt concluzii, ci teme de gândire“ (Mariana Cristescu). Pavel Şuşară, scriitorul şi criticul de artă spune despre această carte: “el scrie o carte împotriva lui Cărtărescu, dar fără îndoială, animat subteran de un demon polemic îndărătnic şi nesăţios, el scrie o carte din care nu poate fi exclus cu totul dialogul încruntat şi chiorâş cu Cărtărescu“, “o călătorie responsabilă condusă inteligent şi consemnată, de multe ori, memorabil, când în singurătate, când în compania unor citate mai mult sau mai puţin celebre“. 
  
“Există încă un popor român din care nu ne e ruşine să afirmăm că facem parte“ spune Manega în “Cine suntem“ din platforma online “Certitudinea“. “Statul de Ţară“ al său “seamănă izbitor în privinţa expertizei istorice, a diagnozei sociale a motivaţiei şi a reperelor de bune practici (preluate din experienţa sistemelor britanice) cu Teoria Statului Organic al lui Mihai Eminescu. 
  
“Lira Tracă (la care cânta Orfeu) are virtuţi de brand naţional“, susţine “naivul blindat“ din tinereţe şi “rebelul dogmatic“ de acum, Miron Manega. 
  
Alte repere remarcabile în scrisul său: Octav Minar, Tudor Gheorghe (Targetul meu e România), Ficţiunile lui Marko Bela, Ion Creţeanu, Banii lui Eminescu, devalizaţi în anii noştri, Dan Puric. 
  
GENERALUL MIRCEA CHELARU cu subtitlul “Dumnezeul meu este Poporul Român iar Icoana la care mă închin este România“ 
  
M-am apropiat foarte greu de cartea aceasta pentru că m-a copleşit personalitatea uriaşă a omului şi militarului de excepţie, cel care fusese în toate şcolile urmate “şef de promoţie“, cu licenţe în Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri – arma Infanterie, în “Ştiinţa Militară“, în managementul organizaţiilor economice, specialist informatician, cu certificate în diplomaţie militară, expert în securitate globală şi europeană, în drepturile omului, Ofiţer operaţii internaţionale ONU, Ofiţer de Stat Major NATO, expert în conducerea organizaţiilor mari şi în managementul resurselor umane, în politica de apărare şi securitate naţională. Doctor în disciplina Teoria Generală a Ştiinţei Militare, titlul ştiinţific de doctor, diploma „Magna cum Laudae”, cu funcţii de mare răspundere şi importanţă – Adjutant al primului adjunct al Ministrului Apărării Naţionale şi Şef al Marelui Stat Major, Director în Serviciul Român de Informaţii, Şef (Decanul) Colegiului de Război, Directorul Centrului de Studii Strategice de Securitate, etc. (33 de ani de carieră militară). 
  
După trecerea în rezervă s-a dedicat Mişcării Naţionale din România, fiind preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Unităţii Naţionale Române, membru al Partidului Conservator, cunoscător al limbilor: engleză, franceză, germană , rusă. 
  
Multe lucrări publicate, peste 200 de articole, comunicări ştiinţifice şi conferinţe interne şi internaţionale. 
  
Din lucrările Domniei sale evidenţiez câteva jaloane : preemţiunea dacică – cu trimiteri la marii istorici ai antichităţii: Strabon, Pliniu cel Bătrân, Johannes Magnus Gothus, Pitagora, Pindar, Vergilius Maro, etc., mărturii arheologice, consemnări literare, etc.  
  
Citez: „dreptul daco-getic este unul de preemţiune. Este un drept universal acceptat şi recunoscut. Şi acest drept nu se negociază cu nimeni“. 
  
„Cazul Basarabia trebuie să devină o problemă de conştiinţă a umanităţii moderne” pentru că, spune anterior „ Cazul Basarabiei este elocvent. 1812 este un act de cotropire barbară care prin acţiuni lente dar îndelungate au produs distrugerea capacităţii de regenerare a unei naţii ancestrale” sau „cinci elemente ale unităţii şi identităţii unui neam: steagul, cântecul, portul, limba şi credinţa”. 
  
Despre eseul sau „România moluscă” se spune că e „o carte despre care nu se va vorbi” pentru că „Suntem victimele unui „ mutant comportamental perfid, extravagant, bazat pe puterea banului, pe consumul dezmăţat al clipelor de viaţă, pe refuzul dăinuirii şi abandonul continuităţii”. Şi aşa am ajuns „în grajdul civilizaţiei moderne” pentru că legislaţia, credinţa, educaţia, etica, armata sunt puse în slujba convertirii României într-o „târâtoare nevertebrată” [ ... ] “Se pare că nici Naţiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal [...]Suntem pe cale de a deveni Noul Babilon".  
  
Închei spunând:  
  
„ Spirit analitic şi patriot înflăcărat, generalul Mircea Chelaru realizează în aceste Douăsprezece Discursuri o investigaţie amplă a societăţii româneşti postdecembriste, continuând tradiţia unor polemici la obiect pe linia Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran sau Constantin Noica, urmărind, prin ardenţa şi sinceritatea mesajului, îndreptarea stării de lucru în sânul naţiunii noastre” – scrie, pe coperta a IV-a a volumului, scriitorul şi politicianul basarabean Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Romane. 
  
Şi toate aceste cărţi au ieşit din mintea şi mâna dumnezeiesc de valoroase ale doamnei Mariana Cristescu. 
  
Şi toate aceste cărţi mi-au fost încredinţate mie de către mult distinsa autoare şi organizatoare a acestei întâlniri de referinţă pentru cultura mureşeană şi naţională. 
  
Şi toate aceste cărţi au apărut în anul 2013 în prestigioasa editură NICO, editură coordonată de distinsul nostru prieten Bnicolae Băciuţ, personalitate de prestigiu a literelor şi culturii târgumureşene (editură la care am avut şi eu bucuria de a scoate 7 din cele 9 cărţi de poezie ale mele).  
  
Cărţile amintite, create în parageneză sunt în bună măsură un aparteu, o replică pentru sine, dar şi lecţii pentru cititori. 
  
Înaintea zodiei racului, din care provine ilustra noastră autoare, Doamna Mariana Cristescu şi-a făcut sieşi un splendid buchet de alese flori de talent, erudiţie, competenţă în faţa cărora tronează ca o regină de necontestat. Cinste Distinsei Doamne autoare. Vivat, crescat, floreat.  
  
Profesor Petre Curticăpean 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Panegiric emoţional- împlinire, Articol de prof. PetreCurticăpean / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!