Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 813 din 23 martie 2013        Toate Articolele Autorului

Pământul care doare, cronică de Prof.univ. Dr. Cornel Sigmirean, istoric
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Pământul care doare”...  
  
Integrată propriei naţiuni, libertatea unui om se opreşte acolo unde se opreşte libertatea poporului său. Conştiinţa naţională, devenită în ultimele două secole o adevărată religie a modernităţii, a creat în rândul oamenilor o mistică a iubirii şi sacrificiului pentru patrie, pentru propria naţiune. Victoriile sau înfrângerile patriei sunt bucuriile şi dramele noastre. Trăim într-o identificare aproape perfectă cu idealurile patriei, cu istoria ca reprezentare, ca participantă la construcţia naţiunii.  
  
Cu asemenea sentimente am încheiat lectura cărţii Marianei Cristescu, „Pământul care doare - Cealaltă Românie”, apărută recent la Editura Nico. „Pământul care doare” este o carte despre teritoriile care azi nu mai aparţin statului român, care s-au pierdut la sfârşitul perioadei interbelice, Basarabia, nordul Bucovinei şi Cadrilaterul, cedate fără ca România să tragă un foc de armă. A fost un moment de dezonoare, aproape o culpă a oamenilor politici de atunci, greu de şters din memoria colectivă a românilor. Rezistenţa, atunci, ar fi însemnat un gest de nobleţe, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor naţiuni în împrejurări aproape similare, finlandezii, grecii, sârbii ş.a.  
  
Sigur, cartea Marianei Cristescu nu este o carte de istorie, o reconstituire a împrejurărilor istorice care au dus la amputarea României create la sfârşitul Primului Război Mondial. Este o carte de conştiinţă, sunt reflecţiile unui om de cultură despre istoria poporului său, despre laşităţi şi trădări, despre eroi şi speranţe, despre propriile noastre incertitudini, amplificate azi de sentimentul de insecuritate generat de criza economică şi de mecanismele politice ale unei lumi pe care o înţelegem tot mai puţin. Istoria românilor, însă, constituie fundamentul naţiunii, domnitorii şi regii, şi faptele de glorie ale strămoşilor reprezintă miturile fondatoare ale naţiuni. Fiecare popor îşi are panteonul său, cu eroi reprezentativi, ca urmare, deshumarea lui Vlaicu Vodă pentru a-i preleva ADN-ul, Marianei Cristescu i se pare o împietate. În aceeaşi notă, de scepticism şi deznădejde, autoarea îşi pune întrebări în legătură cu semnificaţia zilei de 27 august, Ziua Basarabiei. Asteaptă o încurajare pentru speranţele ei de la părintele Iustin Pârvu, de la Mănăstirea „Petru Vodă,” că Basarabia, ca stat, reprezintă astăzi doar un moment trecător şi ne readuce aminte de „Katinul românesc” de la Fântâna Albă, unde, în 1 aprilie 1941, sovieticii au împuşcat 3.000 de români. Problema Basarabiei şi a Bucovinei reprezintă leitmotivul întregului volum. Revine asupra modului cum, la 23 august 1939, Ribbentrop şi Moltov au împărţit Bucovina, ne readuce aminte de gestul lui Onisifor Ghibu, din 1956, de o demnitate fără precedent în timpul regimului comunist. O.Ghibu a transmis Preşedintelui Consiliului de Miniştri al URSS, Nicolae Bulganin, şi Secretarului general al PC din URSS, Nichita Hruşciov, un Memoriu prin care le cere ca Rusia să se retragă din teritoriile cucerite în timpul războiului. La acest recurs la memorie, despre „pământul care doare,” Mariana Cristescu îşi invită prietenii de suflet, în primul rând pe poetul Grigore Vieru. Este fericită că, la Ploieşti, „oraşul lalelelor”, va fi dezvelit un bust al poetului. Grigore Vieru are în România şi Basarabia doar statutui. Dacă visul unora - mărturisea Grigore Vieru - a fost să ajungă în Cosmos, eu am visat viaţa întreagă să trec Prutul. A murit şi visul nu i s-a împlinit, să-şi vadă patria întregită. La sfârşitul volumului autoarea ne propune o retrospectivă asupra istoriei cetăţilor Moldovei, Hotin, Cetatea Albă, Tighina, Soroca, Caliacra, cetăţile-simbol ale României interbelice.  
  
„Pământul care doare - cealaltă Românie” este cartea de conştiinţă publică a Marianei Cristescu, a unui „gazetar pentru care Patria înseamnă infinit mai mult decât scrie în toate dicţionarele lumii...”  
  
Prof.univ. Dr. CORNEL SIGMIREAN, istoric  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Pământul care doare, cronică de Prof.univ. Dr. Cornel Sigmirean, istoric / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 813, Anul III, 23 martie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!