Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Rodica Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

OSEA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
stoica_rodica16@yahoo.com

 

  
„Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. 
Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.” Deuteronom 6:4,5 
„Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.” Matei 22:38 
  
Poate fi dragostea poruncită? 
Ce reprezintă această „cea mai mare poruncă”? 
  
Să nu furi, să nu minţi, să nu omori – iată nişte acţiuni pe care le poţi evita cu ceva străduinţă. 
Dar să iubeşti, cum ţi-ai putea impune asta? 
  
Dragostea e o bucurie, o stare de bine care te inundă, un sentiment de respect, de recunoştinţă faţă de acel cineva; este o plăcere să trăieşti în prezenţa persoanei iubite, e un fior de admiraţie şi o dorinţă de a nu-l pierde vreodată.  
Cam aşa ar trebui să fie dragostea noastră pentru Domnul Isus: o inimă care cântă. 
Totuşi, cât de adeseori trecem prin experienţa lui David! Să citim Psalmul 13: 
„Până când, Doamne, mă vei uita neîncetat? 
Până când Îţi vei ascunde Faţa de mine?  
Până când voi avea sufletul plin de griji şi inima plină de necazuri în fiecare zi? 
Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea? 
Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! 
Dă lumină ochilor mei ca să nu adorm somnul morţii, ca să nu zică vrăjmaşul meu:  
„l-am biruit!” Şi să nu se bucure potrivnicii mei când mă clatin.” 
  
Observaţi gândurile, sentimentele, emoţiile lui David: 
-         suflet plin de griji 
-         inimă plină de necazuri 
-         vrăjmaş care se ridică să-mi ia viaţa 
-         mă uiţi, Îţi ascunzi Faţa de mine. 
Acestea sunt realităţi vizibile în viaţa unui om: ispite, necazuri, duşmani, descurajare. 
Dacă aş privi numai la acestea, de unde să-mi izvorască iubirea pentru Dumnezeu? 
  
Impresionant, David îşi ia ochii de la vrăjmaş, îşi ia ochii de la sine şi se hotărăşte să privească la Răscumpărătorul lui: 
-         Cum pot să cred că mă uiţi, când Tu eşti gata să-Ţi dai viaţa pentru mine?  
Tu, Doamne, mă iubeşti, Tu nu mă uiţi! 
-         Am un vrăjmaş care caută să mă distrugă, însă Tu eşti Atotputernic, partea mea e mântuirea, viaţa veşnică, biruinţa în Numele Tău. 
-         De ce să strâng în inimă şi minte numai necazuri şi griji? Eu sunt iubit, eu sunt răscumpărat, eu voi avea biruinţa asupra vrăjmaşului, necazului şi morţii. 
„Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine. Am încredere în bunătatea Ta, sunt cu inima veselă din pricina mântuirii Tale.” 
  
Dacă nu priveşti la Domnul, dacă nu priveşti la Cruce, dacă nu pricepi dragostea cu care eşti iubit, vei fi un creştin copleşit de griji şi necazuri, deprimat şi dezamăgit de Dumnezeul tău. 
Poate că nu vei fura, poate că nu vei ucide, dar „cea mai mare poruncă” o vei călca pentru că nu te poţi forţa să iubeşti un Dumnezeu în care nu ai încredere, pe care nu Îl placi, de care nu ţi-e dor.  
  
„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” 2 Timotei 3:16. 
  
Există în Biblie o carte care descrie credincioşi … necredincioşi, popor al lui Dumnezeu care fuge de El, glasuri care se ridică împotriva Celui Preaînalt, bocete şi frustrări acolo unde ar fi trebuit să răsune laudele: cartea lui Osea (vezi cap.7). Astăzi vom încerca să înţelegem cum e să fugi de Domnul şi cum ne iubeşte El.  
Cartea lui Osea este una dintre cele mai surprinzătoare scrieri din Biblie.  
Iată câteva adevăruri de nezdruncinat: 
  • „Să nu desfrânezi”, Exod 20:14.
  • „Casa nevestei desfrânate pogoară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi: nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.” Prov. 2:18.
  • „Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei… Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor.” Prov. 7:25-27.
  • „Gelozia înfurie pe un bărbat” Prov. 6:34.
  • „Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea, ea este un har de la Domnul” Prov. 18:22, 19:14.
  
Cartea lui Osea începe cu o poruncă deosebit de ciudată:  
„Du-te şi ia-ţi o nevastă curvă” Osea 1:2.  
Pentru ce să locuiască Osea în casa pierzării, pentru ce să cunoască el fiorii geloziei şi ruşinea batjocurii colective? Oare nu este el profetul Domnului? Nu acuză el desfrâul?  
Niciodată nu ar fi crezut Osea că Domnul îi va da o astfel de poruncă, niciodată nu şi-a imaginat că îşi va lua mireasa dintr-un bordel. Fericirea conjugală să fie oare, doar un vis? 
Cu toate acestea, Osea a ascultat! Să se fi gândit el la Avraam, tatăl tuturor credincioşilor? Şi Avraam a primit o poruncă ciudată de la Dumnezeul cerului şi al pământului, Cel care interzisese jertfele umane şi crima: să-l ia pe fiul său preaiubit, Isaac, şi să-l aducă jertfă.  
Osea cunoştea rezultatul ascultării lui Avraam: universul întreg a priceput un adevăr fundamental - aşa cum pentru Avraam Isaac era bucuria inimii lui, tot aşa pentru Dumnezeu Tatăl Domnul Isus este bucuria inimii Lui, tot ce are mai de preţ; aşa cum Avraam este gata să dea pe Isaac pentru Dumnezeu, tot aşa şi Dumnezeu Îl va da pe Fiul Său pentru ca Avraam şi sămânţa lui să aibă viaţa veşnică. Osea ştie că sensul acestei întâmplări nu a fost acela de a învăţa că Dumnezeu S-a răzgândit şi aprobă jertfele omeneşti, caracteristice religiilor idolatre. Creşte în inima lui convingerea că Dumnezeu nu S-a răzgândit nici cu privire la adulter. Aşa cum pe Avraam l-a durut încercarea cu Isaac, tot aşa pe Osea îl doare încercarea cu Gomera. Se întreabă care este lecţia pe care Dumnezeu vrea să o dea prin profetul Său. Şi răspunsul soseşte: „Iubeşte-o cum iubeşte Domnul pe copiii lui Israel!” Osea 3:1. 
  
* Osea a fost cu adevărat un om deosebit! Nu este un lucru uşor să urăşti desfrâul şi să iubeşti o desfrânată, să-ţi fie groază de păcat şi să trăieşti cu el în casă. Tot aşa, nu este un lucru uşor să fii Dumnezeul cel sfânt şi să cauţi să locuieşti în inima omului.  
  
* Era Osea un bărbat de lepădat? Care altul o mai trata pe Gomera cu atâta respect, duioşie şi iubire? Cine mai funcţiona ca un har al Domnului pentru Gomera, desfrânata? Tocmai un astfel de soţ să fie părăsit? 
* Este Domnul Isus un Dumnezeu de lepădat? Care altul pe tot pământul se mai îndură de păcătos, îi leagă rănile şi îl vindecă? Care alt zeu şi-a dat viaţa pentru supuşii săi? Cine a deschis mormintele şi ne-a adus veşnicia? Cine ne mângâie, cine ne apără, cine ne iubeşte? Tocmai El să fie părăsit? 
  
* Gândiţi-vă cât de mult se coboară Osea, un bărbat extraordinar, atunci când o imploră pe Gomera să-l iubească. Nu el trebuia să ceară aceasta, ci ea ar fi trebuit să fie fericită că e soţia unui astfel de om.  
Gândiţi-vă cât de mult se coboară Dumnezeu, Cel Prea Înalt, atunci când ne imploră să-L iubim. Nu El trebuia să ne ceară aceasta, ci noi ar fi trebuit să fim recunoscători, fericiţi că avem un astfel de Mântuitor. Felul în care am fost creaţi, planul de mântuire, Jertfa răscumpărătoare, darul Duhului Sfânt, mijlocirea Domnului Isus în favoarea noastră, toate acestea ar trebui să ne câştige loialitatea, admiraţia, respectul. Din nefericire omul, precum Gomera, aleargă departe de Dumnezeul cel viu, aleargă spre pieire. Cât de cutremurător este acest apel „Iubeşte-Mă” spus de Cel care atât de mult merită iubirea noastră! Cât de mult Se coboară, cât de mult ne caută salvarea! 
  
Să vedem ce avem de învăţat din cartea lui Osea: 
- Gomera: „Ce plictisitor este Osea! Totul e atât de banal, de previzibil. Este adevărat, mă iubeşte, mi-a oferit un cămin, o familie, trei copiii minunaţi… dar şi rufe de spălat, mâncare de făcut. În plus, e atât de umil, de naiv – altfel, cum m-ar fi luat pe mine, o prostituată? Ah, cât îmi doresc un bărbat adevărat, cu pretenţii, elegant, bogat, modern. Vreau să fiu şi eu admirată, să fiu dorită, apreciată, să am succes. O viaţă am, şi pe aceea să o trăiesc în cenuşiu?”. Cu mult curaj, Gomera pleacă din casa soţului să se prostitueze. Osea nu mai e bun, nu e admirat, nu-i e recunoscătoare. „Ce dacă atitudinea mea îi răneşte inima, să înţeleagă, eu trebuie să îmi caut fericirea!”.  
După un timp, Osea primeşte porunca să-şi răscumpere nevasta de la ibovnicii ei. O ia şi îi promite fidelitate, doreşte să îi fie un soţ adevărat, să uite trecutul ei, să o iubească. În schimbul acestui har nemăsurat, Osea pretinde un răspuns, o schimbare de inimă, de intenţii, de priorităţi: el cere Gomerei fidelitate (3:1-3). 
  
- Israel: „Un Dumnezeu pe care nu Îl văd (ce bine e să ai un idol în casă!), modest (nu cere jertfe omeneşti), hotărât să încheie un legământ cu mine (prea multe restricţii îmi pune) e greu de iubit. Vreau şi eu să fiu ca celelalte popoare, să am un împărat, un idol strălucitor, petreceri uşuratice, armată, cai şi lux orbitor. Ce dacă atitudinea mea Îi răneşte inima, să înţeleagă, eu trebuie să îmi caut fericirea, prosperitatea!”. Israel ajunge desfrânat: 
§         nu vede Cine îi dădea grâul, mustul, untdelemnul (2:8) 
§         aleargă după idoli (2:13; 8:6-9; 12:11) 
§         lacom de nelegiuire, uită Legea, leapădă cunoştinţa, desfrânează (4:6-14) 
§         evlavia lui este ca roua care trece curând (6:4) 
§         inima împărţită (10:2) 
§         spune minciuni împotriva Domnului, gândeşte rău împotriva Lui (7:13) 
  
Gomera s-a răzvrătit împotriva unei Legi care nu are inimă, dar efectul a fost că Osea plângea. Israel a călcat Legea, iar Domnul Dumnezeu suferă, plânge, suspină (11:8).  
De ce? Călcarea Legii provoacă o durere în inimă. Ce sunt de fapt, cele 10 porunci? Ele nu ţintesc puterea intelectuală a omului, nu ni se cere să cunoaştem toţi matematici superioare, fizică cuantică sau astronomie; ele nu au legătură cu îndemânarea, cu talentul omenesc, să fii bun pictor sau excelent cântăreţ; ele nu ţin nici de domeniul fizic, cât de frumos sunt, de elegant, de iute la alergare; cele 10 porunci au legătură cu morala, cu bunul simţ, prin urmare: 
  • nimeni nu e scuzat de a le ţine, fie el profesor sau cioban, atlet sau orăşean
  • călcarea lor răneşte inimi de om şi de Dumnezeu, doare până în adâncul sufletului. Nu partea materială l-a afectat în primul rând pe Osea, faptul că nu mai găsea mâncarea caldă aşteptându-l, nu râsul vecinilor era durerea lui cea mai mare. Nu egoismul (mâncarea, partea materială) sau orgoliul (râsul vecinilor) era problema lui Osea. Ci distrugerea relaţiei unice pe care un bărbat o are cu soţia lui, aruncarea la gunoi a bunătăţii lui, dispreţuirea dragostei. Referitor la Israel, nu jertfele, nu vitele le plângea Domnul, nu lipsa melodiilor cântate cu buzele Îl durea, ci dispreţuirea legământului sfânt încheiat cu Iehova, aruncarea dragostei Lui la rubrica „Inutilităţi” şi trădarea misiunii de a fi o lumină în lume.
  
Nu suntem şi noi uneori ca Gomera şi ca Israel?  
Avem impresia că „ni se cuvine” ceea ce avem, Domnul să ne dea, iar noi să alergăm pe căile lumii. E Dumnezeu, să înţeleagă, eu trebuie să îmi caut fericirea. În legământul pe care l-a făcut cu mine ştiu că a dat totul, dar eu nu sunt pregătit să fac la fel, e un legământ prea strâns. Şi inima îmi e împărţită, puţin cu El, puţin cu lumea. Totuşi, Îi port Numele, cine altcineva pe pământ este ca mine? Cu numele sunt al Lui, dar cu inima Îl trădez, precum Gomera.  
Pentru aceia care continuă în nelegiuire se dă verdictul „nu-i mai pot iubi, M-am scârbit de ei” (9:15). Cele 10 seminţii ale lui Israel erau pe punctul de a fi lepădate şi nu ştiau, timpul de har nu este infinit pentru nimeni. Se apropia momentul STOP HAR, iar Israel alerga pe calea pierzării, îndurerând pe Mântuitorul lor. „Cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Mi se zbate inima în Mine şi tot lăuntrul Mi se mişcă de milă” (11:8). De aceea, profet peste profet este trimis la ei cu mesaje de mustrare. Dar şi cu mesaje de iubire, pentru ca Israel să înţeleagă cât de mult răneşte inima adevăratului Dumnezeu. Ascultaţi chemarea: 
  • „Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna, te voi logodi cu Mine prin credincioşie şi vei cunoaşte pe Domnul” (2:19,20)
  •  „I-am tras cu funii omeneşti, cu funii de dragoste, dar poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine.” (11:4,7)
  • „Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău. Aduceţi cu voi cuvinte de căinţă şi laudă.” (14:1,2)
  • „Copiii lui Israel se vor întoarce şi vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor şi pe Împăratul lor preaiubit, vor tresări la vederea Domnului şi a bunătăţii Lui în vremurile de pe urmă.”(3:5), David - preaiubit.
  
Trăim vremurile de pe urmă, cu noi trebuie să se împlinească profeţia aceasta.  
Mântuirea nu înseamnă doar a lăsa alcoolul şi tutunul, acesta este un lucru bun pentru sănătate, dar să nu ne oprim aici. Dacă rămânem la fel de fireşti precum eram şi înainte de întâlnirea cu Domnul Isus, cum vom putea noi ajunge în cer? Trebuie să aibă loc o creştere a nivelului de bun simţ. Exemplu: nu vei mai spune cuiva „Prostule! Nebunule!”, nu vei mai admira păcatul, vei arăta recunoştinţă precum leprosul vindecat, vei fi înnobilat (Matei 5:22, Luca 17:17). Aici este cheia, nu doar la „a nu fura-a nu ucide”. Noi nu călcăm o Lege impersonală, noi călcăm chiar pe inima Domnului Isus, aşa cum Gomera distrugea inima lui Osea. Finalul? 
Evreii susţin că Gomera a devenit o soţie desăvârşită, dar istoria spune că cele 10 seminţii nu s-au pocăit. Cu noi ce va fi? Indiferenţi sau tresărind la vedere bunătăţii Domnului, fugind de profeţii Lui sau întorcându-ne la Împăratul nostru preaiubit? 
„Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta” îţi spune Acela care este cu adevărat demn de a fi iubit, vrednic de a fi cinstit.  
„Semănaţi potrivit cu neprihănirea şi veţi secera potrivit cu îndurarea.  
Este vremea să căutaţi pe Domnul ca să vină şi să vă plouă mântuire” (10:12). Amin. 
Referinţă Bibliografică:
OSEA / Rodica Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 45, Anul I, 14 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!