Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Vocatii > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 602 din 24 august 2012        Toate Articolele Autorului

OPERĂ ÎN PIELEA GOALĂ - tabletă - CEZARINA ADAMESCU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

OPERĂ ÎN PIELEA GOALĂ  

-tabletă-  

 

De curând am văzut la TV – fragmente dintr-un spectacol de operă clasică, în care, protagoniştii, cântau o arie complet goi, după ce se consumase o scenă erotică.  

Stăteau aşa, în picioare, goi-goluţi şi cântau de mama focului. Mărturisesc că la început am fost şocată de faptul că elementul cotidian a pătruns în spectacolul clasic. Dar aici nu era deloc vorba de vulg. Am văzut atâtea ingerinţe ale eroticului în artă încât, credeam că nu mă voi mai mira de nimic. A fost pentru prima oară când am văzut acest lucru şi în spectacolul liric. Cei doi, tenorul şi soprana, tineri, frumoşi, perfecţi, stăteau lipiţi unul de celălalt şi muzica le învelea trupurile. Şi aşa, înveşmântaţi în acorduri sublime, îşi trăiau povestea lor de dragoste, fără ruşine, fără patimă, fără grimase inutile. Spoturile au coborât binişor lumina şi i-a scăldat, începând de la cap, pe piepturile avântate în sonorităţi minunate, pe sâni, pe mijloc, pe şolduri şi mai jos, pe picioare, într-un mod cât se poate de firesc, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Şi chiar nici nu se întâmplase. Cei doi, îşi înfipseseră privirile unul pe chipul celuilalt şi asta i-a ajutat să-şi învingă sfiala, pudoarea, tracul. Etau leoarcă de sunete. E foarte greu ce-au făcut ei. Dar s-au învins pe ei înşişi. S-au eliberat de complexe. S-au înăţlat deasupra nudităţii impuse de regizor. Erau ca nişte îngeri frumoşi şi asexuaţi care interpretau cântece de slavă Creatorului. Iată că dragostea poate fi şi sublimă, mi-am zis, eu care nu mai cred demult în astfel de poveşti.  

Mă întreb ce-aş fi făcut dacă m-aş fi aflat în sala de spectacol. Dacă m-aş fi ridicat de pe scaun şi aş fi plecat. Ori dacă aş fi aplaudat la sfârşitul ariei. Emoţia pe care mi-a provocat-o nu a fost din pricină că vedeam două nuduri, ci mai ales, din faptul că muzica ţine loc de acoperământ pentru situaţii delicate, care ar trebui să se întâmple fără martori, în dormitor şi pe întuneric. Lucruri despre care se tace. Lucruri care tulbură nespus.  

Artiştii erau, de data aceasta, nu două nuduri din revistele porno sau sexi, care-mi provoacă oarecare scârbă, ci, aidoma eroilor lui Laclos, Daphnis şi Chloe care descoperă singuri ce e dragostea şi cum să procedeze, ca şi primii oameni creaţi de Dumnezeu. N-a fost nimeni să-i înveţe. Au acţionat instinctual, au experimentat şi, pe măsură ce înaintau în exercitarea sentimentelor, se perfecţionau. Până la contopire. Până la desăvârşire. Până formau un singur trup, o singură persoană.  

Aria cântată în chip magistral de cei doi artişti lirici, (îmi pare rău că nu am descoperit ce operă era şi cine erau interpreţii) – te făcea să nu priveşti trupurile (perfecte!), ci să-ţi fixezi atenţia pe frumuseţea interpretării, a cadrului, a vocilor cultivate, a orchestraţiei. După trecerea şocului prim, aproape că nu observai că ei sunt în pielea goală. Nici vorbă de vulgaritate. Nici vorbă de fluierături sau de scandal în sală. Spectatorii abia îşi ţineau răsuflarea.  

Spunând acestea, nu sunt neapărat de acord cu spectacolele neconvenţionale, desfăşurate în hale, în pieţe, pe trotuar sau pe plajă. Dar, în condiţii excepţionale, mai ales când e vorba de o interpretare profesionistă, pot să uit că artiştii sunt îmbrăcaţi în blugi tăiaţi şi zdrenţuiţi, încălţaţi cu addidaşi şi coafaţi modern. Şi aici constă, de fapt, măiestria artei. De a te face să uiţi unde te afli. Să te cucerească, aşa cum ţi se propune şi nu cum ai vrea tu să se desfăşoare. Scenografia, dobândeşte şi ea, alte dimensiuni şi re-evaluări. Un Shakespeare jucat numai în jurul unor pantaloni negri care fluturau tot timpul, nu e mai puţin valoros decât cel regizat în stil clasic, cu decoruri şi costumaţie adecvată.  

Arta se mulează. Se pliază pe suflete. Coborârea actorilor de pe scenă şi jocul lor printre spectatori, în sală sau în spaţiul destinat acestora, nu mai e demult, o noutate. Convenţia e la ea acasă. Uneori nici nu se mai foloseşte recuzita, ci actorii mimează fumatul unui trabuc, ciocnitul paharelor şi băutul şampaniei.  

Ce a rămas din vechiul spectacol de operă?  

Muzica. Vocile. Care ţin loc de costume şi de clasicele decoruri.  

E bine? E rău?  

E în pas cu vremurile.  

 

 

24 august 2012  

 

CEZARINA ADAMESCU  

Referinţă Bibliografică:
OPERĂ ÎN PIELEA GOALĂ - tabletă - CEZARINA ADAMESCU / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 602, Anul II, 24 august 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!