Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Omagiu > Mobil |   


Autor: Marin Voican Ghioroiu         Publicat în: Ediţia nr. 433 din 08 martie 2012        Toate Articolele Autorului

OMAGIU MAMEI

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT
DE 8 MARTIE

M Ă I C U Ţ Ă S C U M P Ă



În nopţi lungi de iarnă, când crengile în geam îmi bat,
Măicuţă scumpă, te-am simţit cum la mine ai intrat:
Prin perdeaua de lumină ai pătruns uşor, ca o zeiţă,
Şi de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiţă,

Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată
De suferinţa acelei boli păgâne, şi-atât de blestemată!
Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! şi singur m-ai lăsat;
În lumea celor drepţi, eu ştiu că Domnul loc ţi-a dat.

Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat:
Venisem de la joacă; îmi părea rău că te-am supărat.
Mâna ta cea bună se-ntinde uşor, pe creştet m-atinge,
Îţi văd faţa, se umbreşte, ochiul tău, blând plânge:

„-Dragul meu! iar te-ai lovit ... cum vrei hainele să ţină?
Ce sport mai e şi acesta! ... din nou ţi-ai scrântit o mână?
Ce-ai fi vrând să faci, copile, astâmpăr văd că nu mai ai! ...
Îmi alergi, hainele rupi, te loveşti, şi-n casă nu-mi stai!?

Ah! simt o durere, prea-sfinte ... că sufletul mi-este întristat!
Dragul mamei, mergi de-nvaţă!...mai lasă-l pustii de jucat.”
Am simţit mâna trudită care la pieptul mamei m-a strâns,
Sărutări fierbinţi pe creştet mi-pus, şi-un pic de mine-a râs.

- „Când mare ai să fii, uita-vei necazurile câte mi-ai făcut ...
De-ai înţelege-un strop! ... îmi vrei să fii urât, opri şchiop?”
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Ca prin farmec, din faţa mea, te-ai depărtat şi-ai dispărut;
Căldura mâinii a rămas, o simt şi nici iertare n-am cerut.
Pe masa mea stă cartea de rugăciuni pe care mi-ai trimis;
Când o deschid, te-aud cum le citeşti şi mă cufund în vis.


Măicuţa mea, te rogi, ah, o viaţă-ntreagă a fost crezul tău,
Să te ajute Dumnezeu ca să mă creşti, cum azi mă rog şi eu:
Să fii iertată de păcat, pe care nu ştiu ca tu să-l fi avut,
Să nu mai suferi, mamă! Prea mult în viaţă-ai pătimit.


M A M Ă Ţ A R Ă !



Dacă ochii mei se umezesc,
Mamă dragă, te iubesc!
Faţa lumina ţi-o scaldă,
Inima ta-i mereu caldă,
Bate mereu pentru mine –
Eu nu-s departe de tine.
Ochii ţi-s mărgăritare,
Mi-i trimiţi din depărtare
Cu dragostea şi iubire,
Sănătate, fericire! ...
Mamă, te simt, eşti cu mine.

Mamă, mamă ... dragă mamă!
Dacă lacrimile-mi curg –
Este timpul, dragă mamă!
Să vin, mâna, să-ţi sărut.
Mâna ta ce mă alină,
Ochişorii ce nu dorm,
Inima care suspină;
Scumpă mamă, căci pe mine
M-ai crescut, m-ai făcut om.
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Mamă dulce, fericită! ...
Glia ta cea însorită –
Cu izvoare cristaline ...
Dragă mamă, preaiubită!
Dor îmi e, ŢARĂ, de tine!

Cine mama nu-şi iubeşte,
Cine nu-şi adoră tata,
Cine ţara nu-şi respectă,
Este mort chiar de trăieşte.


Mamă, mamă, dor de mamă!
Vis de dor, melancolie ...
Dacă dorm pe altă glie,
Glasul tău mereu mă cheamă
Ca o dulce armonie ...
Dintr-o muzică divină;
Şi-aud vocea ta sublimă ...
Ca izvoare ce-mi şoptesc:

“Fiule, mi te iubesc!
Vreau să-ţi dărui fericirea,
Zori de zi cu soare mult ...
Bun fecior, să-ţi dau iubirea,
Fericită-s când te-ascult!”

Mamă dragă, eu îţi cânt:
Să rodeşti, să fii iubită!
Scumpă mamă, suflet sfânt!
Mamă, să-mi fii liniştită –
Ai ştiut ce ai crescut.
Îţi sărut al tău pământ!

Frunze verzi şi cu petale
Am să pun pe fruntea ta;
Ca o zână, tu, în zare –
Mândră să fii, Ţara mea!
Te iubesc, Măicuţa mea!
Şi oricât aş fi departe ...
Doar pentru tine va bate
Inima, care nu poate
Niciodată a uita ...
Că TU eşti măicuţa mea!

MĂICUŢĂ, ROUĂ DE FLORI

Bate vântul, toamna pleacă ...
Zboară cârduri de cocori,
Numai tu, măicuţă dragă,
Nu vezi ai mei ochişori,
Nu te-ntorci l-al tău fecior,
Care te-aşteaptă cu dor!
Nu te-ntorci l-al tău fecior,
Care te-aşteaptă cu dor!

Măicuţă, rouă de flori,
Inimioara ta ce spune
Când eu plâng adeseori,
Că sunt singurel pe lume?
De dorul tău mă usuc ...
M-ai lăsat când eram mic.
De dorul tău mă usuc ...
M-ai lăsat când eram mic.

Un an jumătate-aveam,
Când „Măicuţă! ... ” te strigam.
Azi te plâng şi-mi pare rău,
Maică, îngeraşul meu! ...
Vino, dragostea să-mi dai,
Lângă mine vreau să stai,
Să m-alinţi, să mă săruţi,
Să-ţi văd ochii fericiţi.

Anii grei care-au trecut ...
Numai Dumnezeu îi ştie:
Bunicuţa m-a crescut
Cu dragoste şi mândrie,
Şi-mi spune, maică, de tine
Că ai să te-ntorci la mine.
Şi-mi spune, maică, de tine
Că ai să te-ntorci la mine.

MAMA SFÂNTĂ, PREACURATĂ

Îmi arunc privirea-n curte,
Corbea-i bucuros şi latră;
Vrea să-l mângâi, nu mai poate:
Sare-n sus, fuge spre poartă,

Nici nu latră, căci te simte,
Pe lăbuţe stă şi-aşteaptă,
Şi din coadă dă, cuminte –
Fiinţă blândă şi-nţeleaptă.

Iar pisica, nu mai toarce,
Din urechi a şi ciulit:
Te-a simţit, sigur îi place,
Că discret mi-a sforăit.

Tu i-ai dat un os să roadă;
Lacrimi văd, are în ochi:
S-a oprit, nu dă din coadă,
Doar îmi mişcă din urechi.

Umbra ta, mamă, se simte,
Când în uşa casei stai:
Un miros de daruri sfinte,
Măicuţă, le-aduci din rai.

Nu pot, ochii, să închid;
Te aştept – măcar, odată
Să te văd ieşind din zid –
Mamă sfântă, preacurată!





M Ă I C U Ţ A M E A


- La tine vin, măicuţa mea!
Întinde mâna s-o sărut ...
Mi-e dor de tine să te văd,
Să mă aşez la pieptu-ţi sfânt,
Să mă mângâi şi eu să plâng,
Că prea nu te-am văzut demult
Odorul meu iubit şi scump!

- O! ... lasă-mă, băiatul meu,
Cu braţu-mi slab să te cuprind ...
Sunt fericită că te-ating!
... Iar faţa ta, abia disting.
Ani grei mă-mpovărară,
Vederea simt c-o pierd ... ,
Obrazul vreau să ţi-l dezmierd
Ca prima oară.


Să merg, mi-e greu:
Picioarele ... şi ele mă lăsară ...
Copilul meu! ...
Dar azi mă simt atât de bine,
Că sunt din nou cu tine.

-Măicuţa mea, în pază, Domnul să te ţie!
Căci grijă ai de fiul tău;
Nu ştiu de-n ceruri e simbrie
Pentru jertfirea ta?
Dar eu, în panteonul sfinţilor, te văd
Alături stând de Dumnezeu ...
Tu, sfântă eşti, MĂICUŢA mea!
Pentru copilul tău.


MĂICUŢĂ, RAZĂ DE SOARE


Măicuţă, rază de soare,
Măicuţa mea iubitoare! ...
Când două fete ai născut
Tu din suflet ne-ai iubit ...
Ne-ai crescut ca-ntr-o grădină
Cu dragoste şi cu milă.

Măicuţă, rază de soare,
Mamă dulce, iubitoare! ...
Cer senin, mare de dor,
Pâine albă din cuptor ...
Măicuţă, viaţă ne-ai dat,
Şi-ai fost rai-nmiresmat.

Măicuţă, rază de soare,
Zână dulce, iubitoare! ...
Mi-ai dat tril răsunător
Să le cânt românilor ...
Să-şi amintească de tine,
Când mă ascultă pe mine.


Măicuţă, rază de soare,
Stea în lume, călătoare! ...
Ai fost grădină-nverzită,
Ai plecat, dragă iubită!
M-ai lăsat dorul să-ţi duc,
Îţi cânt mamă şi te plâng.


Măicuţă, rază de soare,
Crizantemă, albă floare! ...
În grădină merg în zori
Să iau roua de pe flori ...
Pământul să ţi-l stropesc,
Din suflet mi te iubesc.


MAMĂ, ŞTIU CĂ EŞTI CU MINE

Mamă, când deschid fereastra,
Simt o mână că m-atinge ...
Să fii tu? – se mişcă glastra,
Iar muşcata-ncepe-a plânge.

Casa-i plină de lumină,
Chipul tău aură poartă ...
Tu eşti maica mea blajină?
Vino! fiul tău te-aşteaptă.

La tine vin, măicuţa mea!
Întinde mâna s-o sărut ...
Mi-e dor de tine să te văd:
Să mă aşez la pieptu-ţi sfânt,
Să mă mângâi ... şi eu să plâng,
Că prea nu te-am văzut demult ...
Pe tine – chip de înger scump!

Ai plecat, mamă iubită? ...
Te implor, rămâi cu mine!
Nu mai stai, îmi eşti grăbită,
Vrei s-ajungi la rugăciune?

Să te rogi în cer, ca eu,
Să fiu sănătos şi bine:
Să-mi ajute Dumnezeu! ...
Maică, ştiu că eşti cu mine.

Marin Voican-Ghioroiu

Referinţă Bibliografică:
OMAGIU MAMEI / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 433, Anul II, 08 martie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!