Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Mara Circiu         Publicat în: Ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012        Toate Articolele Autorului

O scurta istorie a banilor...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Intelepciunea proverbelor romanesti dedica un intreg capitol banilor, astfel stim cu totii ca banul ... la ban trage, ca in general nu aduce fericirea (desi unii sceptici considera ca aceasta depinde mai mult de numarul lor!) si este de preferat sa strangem “bani albi” pentru zile negre. Suntem asa de obisnuiti cu bancnota sau moneda din palma noastra incat uitam de mult ori ca pentru o lunga perioada de timp economia complexa a omenirii a supravietuit fara o singura moneda in mana! 
  
Istoria banilor se identifica cu istoria oamenirii, cele doua entitati fiind greu de separat. Primii "bani" ai omenirii au fost sarea, ceaiul, condimentele, sau produsele animale si agricole, logistic un capital perisabil si dificil de administrat. Intre anii 3000 si 2000 i.Hr. in Mesopotamia, s-au pus bazele sistemului bancar de astazi, templele si palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea produselor agricole si a materialelor pretioase, iar cateteva sute de ani mai tirziu, in Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activitatile bancare. In China, in 1200 i.Hr., schimburile comerciale erau facilitate prin intermediul cochiliilor de scoici-in esenta primii “bani” ai omenirii. Cetatile grecesti Atena si Corint au inceput sa emita moneda proprie in 575-570 i.Hr., iar un sfert de veac mai tarziu, legendarul rege Cressus s-a apucat sa produca, in Lidia, monede de aur si argint. Capturat de persani, Cressus a deschis drumul primilor bani spre Persia. Un secol mai tarziu, mai multe orase din Grecia si Asia Mica, in insulele din Marea Egee si sudul Italiei produceau monede proprii, cele mai valoroase fiind cele de aur, urmate de cele de argint si apoi cele de cupru. Romanii au adoptat ideea monedelor din metale pretioase de la greci, si astfel au intrat in folosinta pe teritoriul roman si al provinciilor cotropite. 
  
China, asemeni celorlalte popoare ale lumii folosea aurul si argintul drept moneda de schimb pentru schimburile de sume mari, bronzul fiind destinat tranzactiilor de zi cu zi. Prgmatici, chinezii au dat hartiei (o alta inventie a chinezilor!) o intrebuintare practica si astfel s-au nascut „banii zburatori”, in esenta scrisori de credit pentru transferul sumelor mari de bani, folosite intre comerciantii chinezi. Guvernul a realizat importanta acestui sistem monetar practicat de catre comerciantii privati si a preluat aceasta operatiune lucrativa in folosul si beneficiul sau, emitand bacnote tiparite oficial.  
  
Prima utilizare reala a banilor de hirtie a fost in provincia Szechwan, si ironic, s-a datorat lipsei frecvente a cuprului, unul dintre componentele celor mai folosite monede, cele de bronz. In lipsa cuprului, chinezii au inceput sa foloseasca hartia drept materie prima pentru emiterea banilor. Primii banii de hartie au fost emisi in perioada Dianstiei Song in 1023, si pentru inceput, au fost introdusi prudent, pe o perioada specifica de timp si in cantitati mici, intr-o zona restransa. In esenta bacnotele de hartie erau emise cu un termen de expirare de trei ani de zile urmand a fi inlocuite cu alte bacnote pentru o taxa de 3%, un mod eficient pentru guvern de a-si spori veniturile.  
  
Kublai Khan, conducatorul imperiului chinez din sec. XIII, ramane in istoria omenirii drept cel ce a impus bacnota de hartie, instituind acesti bani drept moneda oficiala impusa obligatoriu de guvern, refuzul acestor bani garantand sentinta cu moartea. Pentru a consolida pozitia favorizata a bacnotelor de hartie, Kublai Khan a confiscat tot aurul si argintul supusilor sai, chiar si pe cel al comerciantilor straini.  
  
Primul european care a intrat in contact cu banii de hartie, Marco Polo a fost impresionat de folosinta banilor de hartie, in esenta – „o promisiune”, cum i-a perceput el si ne-a redat pe larg modul in care erau emisi si folositi in China, in jurnalul sau de calatorie, Calatoriile lui Marco Polo: „Toate aceste bucati de hirtie sunt emise cu o solemnitate la fel de mare ca si cand ar fi de aur sau argint pur, si pe fiecare bacnota mai multe oficialitati isi aplica sigiliul si inscriu numele. Cand toate pregatirile au luat sfarsit, un Inalt Ofiter al Khan-ului aplica sigiliul special ce i s-a incredintat in acest scop, forma de sigiliu ramane imprimata in rosu, si banii devin astfel oficiali. Orice falsificare este pedepsita cu moartea. In fiecare an, Khanul produce cantitati enorme de bani fara a cheltui nimic, o valoare ce echivaleaza toate bogatiile lumii.”  
  
Cum era de asteptat, succesul banilor de hartie nu s-a inregistrat cu acelasi succes in toate colturile lumii: in Persia, introducerea sa fortata, in 1294 a dus la o prabusire totala a comertului. In sec. XV, folosinta banilor de hartie a devenit precara pana si in China, tara sa de origine. Cauza principala a fost emiterea nejustificata a banilor de hartie ce a dus la deprecierea brusca a bunurilor si, implicit, inflatie. Incepand cu 1455, banii de hartie au disparut din China pentru cateva sute de ani. In Europa, banii de hartie au fost introdusi de catre Banca din Stockholm in 1661, urmata indeaproape de Banca Angliei care in 1694 emitea pentru prima data asa-zisele „note de rulare la numerar”.  
  
Primele monede au aparut pe teritoriul Romaniei la malul Marii Negre, in cetatile grecesti. Au circulat atunci drahme si tetradrahme de bronz ori argint, si stateri de aur. Geto-dacii au imitat monedele grecesti, folosind insa tehnici de batere a acestora mult mai primitive. Leul a devenit moneda nationala in 1867, si incepand cu 1890 sistemul banesc al tarii s-a axat exclusiv pe aur, urmand tendintele bancilor straine. Monedele de aur romanesti aveau o valoare egala cu cea a monedelor corespunzatoare din Franta, Italia, Belgia, Elvetia, Grecia. E greu de crezut in criza economica globala in care traim, ca in urma cu o perioada de timp relativ scurta pe scara istoriei, banii nostri aveau aceasta valoare si impuneau un astfel de respect printre tarile europene! 
  
Pe scurt, aceasta este istoria banilor, sunt convinsa ca dupa ce veti citi acest articol veti privi altfel moneda sau bacnota din mana. Banii sunt importanti, avem nevoie de ei, ne confera un statut social, siguranta, ne indeplinesc necesitati vitale sau capricii, dar sa nu uitam....”cu bani poti cumpara un ceas, dar nu poti cumpara timpul.” 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
O scurta istorie a banilor... / Mara Circiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mara Circiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!