Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Octavian Curpaş         Publicat în: Ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011        Toate Articolele Autorului

O lectie de viata despre ce inseamna sa lupti pentru iubirea ta
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
justitia@justice.com

 

"Dragostea este misterul intre doi oameni, nu asemanarea dintre ei", a spus candva, John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru stiut ca orice casnicie, ca sa dureze, trebuie sa aiba la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce tine laolalta cu adevarat, doua inimi si din ea izvorasc propasirea si implinirea celor uniti in taina casatoriei. O casatorie din dragoste a fost si cea dintre nea Mitica si Nicole, sotia sa. Cu toate ca lucrurile s-au petrecut cu mai bine de 40 de ani in urma, amintirile lor sunt inca vii. Sa ne intoarcem deci, in timp si sa le aflam povestea. 
  
“Tu vei fi sotia mea” 
  
La inceputul anilor ’60, cand relatiile interumane se petreceau în lumea reala, cand oamenii traiau printre alti oameni si nu inchisi în camerele lor, în fata unor monitoare si dependenti de telefoane mobile, iubirea aparea simplu, în orice moment al zilei si în cele mai ciudate imprejurari. Oamenii se intalneau fata în fata, discutau si se priveau în ochi minute în sir, iar dragostea inflorea firesc. 
  
Intr-o asemenea zi, în urma cu o jumatate de secol, Nea Mitica a intalnit-o pe Nicole, viitoarea lui sotie, la un supermarket. Era un magazin din Canada, asemanator cu “Safeway-ul american din zilele noastre. Mitica venea de la serviciu si s-a oprit pe la acest magazin sa-si cumpere ceva alimente. Nicole era fata de la casierie. Probabil ca a fost dragoste la prima vedere, pentru ca Mitica, a intrat in vorba cu ea si dupa primele schimburi de cuvinte, in limba franceza, i-a spus: “Tu vei fi sotia mea”. 
  
Oamenii, care stateau si ei la rand, au considerat ca Mitica are chef de glume, asa ca au inceput sa vocifereze pentru ca abuza de timpul lor tinand-o ocupata pe caserita cu discutii usoare. 
  
Dar nea Mitica s-a intors spre ei si le-a spus hotarat: “Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea. Aceasta este mult mai important decat ceapa voastra, sau ce vreti voi sa cumparati”. 
  
El – 37, ea – 19  
  
Discutia din supermarket era atat de serioasa, incat trei luni mai tarziu, în ianuarie 1964, nea Mitica s-a casatorit cu Nicole. Si daca Nicole si Mitica sunt impreuna si astazi, este pentru ca sufletele pereche se intersecteaza pe neasteptate, se recunosc dintr-o privire, se completeaza fara cuvinte, iar legatura dintre ele invinge orice obstacole si traieste vesnic. 
  
Desi a fost unul scurt, drumul celor doi pana la altar, a fost pavat cu mai multe obstacole. Intelegand ca relatia celor doi tineri este cat se poate de serioasa, parintii fetei incep sa ridice divese obiectii. Prima a fost legata de diferenta de varsta dintre cei doi. Dumitru Sinu avea 37 de ani, iar Nicole doar 19 ani. 
  
  
“Tu esti curata ca lacrima” 
  
Un alt impediment era religia. Familia lui Nicole, asemeni majoritatii francezilor, avea radacini adanci in catolicism, iar pretendentul era ortodox. Daca biserica ortodoxa accepta destul de usor casatoria intre doua persoane de religie diferita, catolicii erau mult mai stricti si cereau convertirea obligatorie a lui Mitica la religia catolica. Procesul de convertire, anevoios si lung, presupunea o dispensa papala, sustinerea unui examen amanuntit din dogmele catolice, urmat de botezul în religia romano-catolica si abia apoi se putea oficia casatoria. 
  
Pentru Nicole, care era o fata tanara si curata, cu frica lui Dumnezeu, era important sa se casatoreasca religios. Era obisnuita sa ajunga zilnic la biserica si sa se spovedeasca în fiecare duminica. Intr-o zi, parintele i-a spus: “Nicole, eu nu stiu de ce vrei sa te spovedesc in fiecare zi? Tu esti curata ca lacrima”. 
  
Un preot cumsecade 
  
A urmat o perioada de incertitudini legate de faptul ca nea Mitica era de o alta nationalitate, iar familia Nicolei nu avea posibilitatea sa-l cunoasca asa cum si-ar fi dorit. Mai mult, nu exista nicio legatura sau cunostinta comuna care sa-l recomande calduros pe nea Mitica si sa-i convinga pe parintii lui Nicole ca el este om serios, bine intentionat si cu un caracter integru. 
  
Dar nea Mitica, roman hotarat si descurcaret, gaseste solutia salvatoare pentru a obtine mana alesei lui. El discuta cu parintele Popescu, preotul ortodox de la biserica romana din Montreal, un om educat si manierat, care vorbea fluent limba franceza si il roaga sa le faca o vizita parintilor fetei acasa. Zis si facut. Preotul sta la o bere cu tatal lui Nicole si în acest timp ii povesteste acestuia despre nea Mitica. 
  
“Daca si preotul spune asa cuvinte frumoase despre baiatul aceasta, inseamna ca este un om de caracter” 
  
Parintii lui Nicole sunt placut impresionati  de ceea ce aud. “Daca si preotul spune asa cuvinte frumoase despre baiatul aceasta, inseamna ca este un om de caracter”, si-au spus ei, renuntand sa se mai impotriveasca in vreun fel casatoriei celor doi. Dragostea adevarata pe care i-o purta lui Nicole, dar si istetimea lui si mana de ajutor, intinsa la momentul oportun de preotul Popescu, i-au deschis lui Mitica un drum în doi spectaculos, alaturi de domnisoara Nicole. 
  
Trei luni mai tarziu 
  
Au urmat planurile de nunta. Traditia spune: “Cununia este a miresei, iar fericirea familiei este în mana mirelui”. Evident ca parintii miresei s-au preocupat sa organizeze ceremonia la biserica de care apartineau, incercand sa respecte vechile obiceiuri care spun ca orice fata onorabila trebuie sa poarte rochia alba de mireasa si voalul în fata comunitatii care a vazut-o crescand, si sa plece de acasa cu binecuvantarea preotului care a confirmat-o în religia romano-catolica. 
  
  
Dar catolicii au refuzat sa oficieze casatoria, deoarece nea Mitica era ortodox si din pacate, nu faceau nicio exceptie de la regula. Asa ca nea Mitica si Nicole i se adreseaza parintelui Popescu, care le oficiaza cununia religioasa in traditia ortodoxa, în Biserica Ortodoxa din Montreal. Trecusera deja trei luni de la discutia pe care viitorii miri o avusesera in supermarket. 
  
Un Papa intelegator 
  
Insa adevarata provocare a aparut dupa ce nea Mitica s-a insurat cu domnisoara Nicole în religia ortodoxa. Refuzul bisericii catolice de a oficia cununia a fost în primul rand, un soc puternic pentru ea. În plus, faptul ca biserica catolica nu le-a recunoscut casatoria, le-a determinat si pe rudele ei sa ia o pozitie defensiva. Ca urmare, rudele ei nu o considerau casatorita pe Nicole, din moment ce nu respectase dogmele catolice, traditiile si regulile scrise si nescrise în comunitatea franceza. Asa ca Nicole era deprimata si plangea toata ziua, iar nea Mitica ajunsese în culmea disperarii, pentru ca nu mai stia ce sa faca sa o impace si cum sa ii intre in voie.  
  
De altfel, Papa era asaltat de cereri de dispensa papala pentru casatorii intre catolici si credinciosi din alte religii. În cele din urma, Pontiful a decis sa recunoasca valabilitatea casatoriei intre un credincios catolic si unul ortodox, iar lucrurile au intrat in normalitate. 
  
Dupa aceasta reconciliere intre cele doua biserici - catolica si ortodoxa, duhovnicul lui Nicole a venit sa anunte tanara familie ca ii poate casatori. Dar nea Mitica l-a refuzat, spunandu-i: “Crezi ca iti dau eu acum bani sa ma casatoresti, daca nu m-ai casatorit cand am avut nevoie? Eu sunt casatorit la ortodocsi. Acum e prea tarziu”. 
  
Cum este sa inveti romaneste in sase luni 
  
Cu toate ca existau multe diferente culturale intre ei, Mitica a gasit o cale de a aplana divergentele, speculand calitatile native ale sotiei sale. Nicole avea o curiozitate innascuta si era avida dupa informatii noi. Mitica citise mult si discutand cu Nicole despre Europa, pe care el o vizitase, si despre cartile pe care le citise, a reusit sa-i trezeasca si ei pasiunea latenta pentru studiu. Profitand de curiozitatea si inteligenta ei, Mitica a inceput sa-i vorbeasca despre Romania, iar Nicole il asculta vrajita si-l ruga sa-i traduca tot timpul cate ceva din limba romana. 
  
Mitica era curios daca sotia sa va reusi sau nu sa invete sa vorbeasca romaneste.  Nimeni nu i-a dat sperante, ba mai mult, l-au descurajat, spunandu-i ca va fi o minune daca ar putea-o invata vreodata pe Nicole limba lui natala. Si totusi, în ciuda previziunilor apropiatilor, dupa doar 6 luni, frantuzoaica Nicole vorbea romaneste. 
  
Nimeni nu mai intalnise o asemenea capacitate de acumulare, atata inteligenta si talent. Asa ca romanii au inceput sa barfeasca si sa faca supozitii. Ei credeau ca nea Mitica i-a mintit si ca parintii lui Nicole sunt (de fapt) romani, altfel ea nu ar fi putut sa invete romaneste atat de repede - sau ca Nicole provine dintr-o familie cu radacini romanesti, pentru ca prea a invatat ea repede si binisor limba romana. 
  
Surpriza era totala, pentru ca Nicole a invatat romaneste din proprie initiativă. Ea a invatat dintr-un manual, a inceput cu verbe, cu propozitii scurte si a continuat cu fraze ceva mai complicate. Dupa aceea i-a fost mai simplu, pentru ca a luat contact cu romanii si ii intreba pe toti ceea ce nu intelegea. Un cunoscut de-al lui Mitica, doctorul Georgescu spunea: “Eu sunt casatorit de 12 ani si sotia mea, care e ca si Nicole, tot din Quebec, n-a invatat sa spuna nici “Noapte buna”. 
  
Drum bun si somn usor 
  
Mitica isi aminteste ca în acea perioada, Nicole obisnuia sa spuna seara, la culcare: “Drum bun”, in loc de “Noapte buna”. Lui i s-a parut distractiv acest lucru si n-a corectat-o niciodata. Asa a spus Nicole zile intregi, iar dimineata, cand sotul ei pleca la serviciu, Nicole il petrecea cu urarea: “Somn usor”. Era ceva inedit si distractiv, asa ca Mitica l-a considerat un joc de cuvinte. El isi dadea seama ca ea confunda de fapt, sensul celor doua urari, dar n-a corectat-o, pentru ca ii placea sa o auda cum o rosteste pe una in locul celeilalte. Pana intr-o zi, cand Mitica intorcandu-se de la munca, si-a gasit sotia suparata foc pe el. 
  
“Ce ai de esti asa suparata?” a intrebat Mitica nedumerit.   “Lasa-ma in pace! Saptamani intregi sa nu-mi spui ce inseamna drum bun si sa ma lasi sa le inversez?”, i-a replicat Nicole. Atunci si-a dat si ea seama ca nu e usor sa inveti o limba straina atat de repede. Totusi Nicole invata repede si era ambitioasa, iar Mitica a cizelat-o si a ajutat-o sa fie mai increzatoare si mai sociabila. A prezentat-o în societate si a ajutat-o sa-si faca prieteni pe viata printre romanii din Quebec. Vorbind cu ei, Nicole si-a dat seama cat de descurcareti si inventivi sunt romanii. De asemenea, ea a apreciat bucataria romaneasca, traditiile si obiceiurile noastre, iar muzica romaneasca i s-a lipit de suflet imediat.  
  
“Ma duc dupa bani” 
  
Mitica nu a avut probleme de adaptare dupa casatoria cu Nicole, in primul rand pentru ca el vorbea fluent franceza, pe care o invatase chiar acolo, in Franta, una dintre tarile în care locuise anterior. Experienta de viata, cunostintele acumulate si puterea de munca erau atuurile lui nea Mitica. Pe langa aceasta era foarte inteligent si descurcaret. 
  
Mitica si Nicole au trecut prin zile bune si zile grele, ca toate cuplurile care traiesc impreuna atatia ani. Cateodata le-a fost greu pentru ca nu au avut bani, el negasind de lucru. Cu toate acestea, s-au descurcat de fiecare data. Incet-incet, Nicole si-a dat seama ca are în el un sprijin, ca el este un om de incredere si a inteles ca totul va fi bine. Mitica facea ce facea si obtinea pana la urma o slujba. Peste tot pe unde a fost, in Canada, în Italia si in Franta, a avut unde sa munceasca. Uneori, se mirau si cunoscutii, pentru ca vremurile erau grele, toti se plangeau ca stau degeaba, dar Mitica s-a descurcat. Ei nu-si gaseau de munca, pe cand el avea mereu unde sa lucreze. 
  
Perseverenta lui Mitica se datora exemplului parintelui sau, de la care stia ca n-ai voie sa cedezi. Isi aminteste ca, în copilarie, obisnuia sa-l intrebe pe tatal sau: “Tata, iar te duci dupa lucru?”, pentru ca pleca mereu de acasa si isi gasea de lucru. Si tatal raspundea: “Nu ma duc dupa lucru, gura tatii. Ca de lucru am si acasa. Ma duc dupa bani”. 
  
“Daca dragoste nu e, nimic nu e” 
  
Lui Mitica i-au placut copiii si si-ar fi dorit sa aiba cat de multi. El n-a avut preferinte cand a fost vorba despre copii, nu si-a dorit baiat sau fata, ci a vrut sa aiba un copil sanatos. Dumnezeu i-a daruit o fiica imediat dupa casatorie, pe Sandra Sonia, care are acum 45 de ani. Aceasta s-a nascut la Montreal si seamana la fire cu tatal ei – este mereu vesela si se bucura de viata. Sandra este casatorita, locuieste in Franta si are doi copiii. Mitica si Nicole au si un fiu, Nicolae (40 de ani, nascut in Los Angeles). De regula, baietii seamana cu mamele lor, asa ca Nicolae este o fire mai inchisa si o mosteneste mai mult pe mama sa. 
  
A trecut timpul, dar Nicole si nea Mitica se iubesc si acum, la fel ca in prima zi. Viata le-a brazdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea straluceste si acum, la fel de puternica precum in ziua cand s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc intr-o limba ce nu e nici romana si nici franceza. Este limba indragostitilor. Pentru ca, asa cum spunea marele 
William Shakespeare: "Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia raiului." 
  
Octavian Curpaş 
Phoenix, Arizona 
  
  
Referinţă Bibliografică:
O lectie de viata despre ce inseamna sa lupti pentru iubirea ta / Octavian Curpaş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 172, Anul I, 21 iunie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Curpaş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!