Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Marian Malciu         Publicat în: Ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012        Toate Articolele Autorului

NUNTA CUVINTELOR / LES NOCES DES PAROLES, în curs de apariţie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Am deosebita plăcere să aduc la cunoştinţa iubitorilor de poezie apariţia, în curând, a unui nou volum de versuri create de fondatorul Revistei de cultură universală Regatul cuvântului, domnulN. N. Negulescu.  

Nu mi-am propus să dezvălui publicului structura lucrării aflate la tipar. Este dreptul autorului s-o facă, odată cu prezentarea copertei ori cu apariţia publică a cărţii, este bucuria sa firească şi nu are nimeni dezlegarea să i-o răpească. În schimb, am onoarea şi permisiunea să vă prezint prefaţa volumului bilingv – român/francez – de poeme metafizice, Nunta cuvintelor / Les noces des paroles, semnată de unul din bunii prieteni ai autorului, foarte cunoscut poet, prozator, teoretician, critic, istoric al culturilor / civilizaţiilor, al religiilor, lingvist, publicist, editor, traducător,care aparţine „primei Şcoli a Paradoxismului, de la revista craioveană, Ramuri (Povestea Vorbii), o efervescentă şcoală întemeiată – în aprilie 1966 – de Miron Radu Paraschivescu şi de Disipativ-Grupul său, pe care îl coordona în toată România (prin corespondenţă), de la Vălenii de Munte (cf. Ramuri – Povestea Vorbii, nr. 10, 15 septembrie 1966, paginile 14 şi 21 / Florea Firan, Ramuri 1905-1995, Craiova, Editura Macedonski, 1996, p. 105 sqq.), militând antistalinist / antiproletcultist pentru resurecţia modernismului interbelic şi pentru impunerea noii estetici, estetica paradoxismului”, după cum însuşi domnia sa se caracterizează.  

 

Poetul cu porumbel de la poarta „Republicii“ lui Platon  

Volumul de faţă, «Nunta Cuvintelor», de N. N. Negulescu, nu se iveşte întâmplător, ci iniţiatic întru „înmiresire“ şi cosmologie zalmoxiano-pythagoreică, sub umbrela cabalistică a „sextadei“, a unui şase, număr-de-nuntire-Yin (urmând, fireşte, numărului cinci, al secţiunii de aur, al nuntirii-Yang), legat de Soarele Tânăr / Războinic, în celestul dans fertilizator, încreţitor de genune, în primul rând, prin constelaţiile zodiacale – şase descrescătoare (până-n „ler“, „cuptor“, „solstiţiu“, de Căluş de iarnă) şi şase înălţătoare (până-n „solstiţiul“ Căluşului de vară, al trimiterii Solului – celor cu ştiinţa de a se face nemuritori – drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu).  

„Secţiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefaţă, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, Bucureşti, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefaţa «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de diamant» (cu prefaţa «Forma cuvintelor», de Florea Miu, Craiova, Editura Autograf-MJM, 2005) şi «Ochiul de foc» (cu un „binom“ newtonian-prefaţator – «Calea regală» de Harion Voroneţeanul şi «Metafizica triunghiului originar» de Petre Ciobanu –, Craiova, Editura Autograf-MJM, 2008). Aşadar, prin «Nunta Cuvintelor» din manuscrisul neoexpresionist ce se află sub lupa noastră, eroul liric negulescian vrea să certifice o nouă treaptă de elansare în priveliştea fiinţei, încearcă să omologheze un „salt“ dintr-un cinci, număr Yang-solar, de logodnă, într-un şase, număr-Yin, de căsătorie galactică, în cea mai înaltă accepţiune croceană a sintagmei.  

Din cele semnalate de critica de întâmpinare a celor cinci volume de poeme pe care le-a publicat până în prezent, Distinsul Receptor Liric e invitat să reţină că Nicolae N. Negulescu: «[...] porneşte dintr-o lume veche, dintr-un „adânc de departe“, cu voci oraculare, cu „lacrimi domneşti“, cu balade, cu zăpezi care îi înfloresc pe umeri: un univers legendar; cântecul lui e fără vârstă, fiindcă e un imn al miturilor şi al virtualităţilor are lucrează adânc în om» / «De fapt, componenta ezoterică, indiferent dacă e însuşită ori decorativă, stăpâneşte această literatură care, înainte de a fi examinată esteticeşte, trebuie văzută ca o experienţă stranie ce ar merita [să fie] descrisă în etiologia ei, poate şi mai interesantă decât efectul liric» (Artur Silvestri, în prefaţa-i din 1983 şi, respectiv, în web-revista «Floarea darurilor», din 2008); «[...] îşi poartă povara biografică în zarea meditaţiei [...]; a descoperi cântecul din lucruri pare să fie programul demersului său liric; dar nu orice fel de cântec; numai incantaţia magică, aburul ritualului eleusian, sonurile voievodale se bucură de adeziunea eului asediat de boarea melancoliei [...]» (Constantin M. Popa, în «Ramuri», nr. 8 / 15 august 1985); «Poetul se află necontenit în căutarea unor esenţe expresive [...], căci poetul şi-a însuşit organic lecţia unor creatori precum Brâncuşi şi Blaga [...]» / «Domină în creaţia lui Negulescu „slova de foc“, inspiraţia şi trăirea poetică, iar slova făurită, meşteşugul poetic e congener, în măsura în care substanţa poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, şi în prefaţa-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ şi se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde îşi găsesc latenţele (şi esenţele) divine; „cristalul esenţei lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele fiinţării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanţă şi comuniune cu trăirea intensă, cu vibraţia interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea predestinării [...]; de la „Sfera rostirii“ şi „Prelat în Regatul Cuvântului“, publicate în 2002, până la „Lacrimi de diamant“, poetul a parcurs un drum al decantării şi al regăsirii de sine în forma cuvintelor, în expresia matură şi în rezonanţele ample pe care numai o trăire autentică le insuflă acestor remarcabile viziuni ce definesc o conştiinţă artistică şi un verb inspirat» (Florea Miu, în prefaţa din 2005); «Consecvent cu sine îşi coagulează discursul din elemente fulgurante, personalizate, din care se degajă o schiţă de profil a subiectului poetic deschis spre sinele profund; [...]; volumul este expresia unui poet pentru care actul creator este arderea la temperatura Logosului ce comunică şi se comunică, reverberând mereu un dor cu accente notabile» (Petre Ciobanu, «Cuvântul transfigurat...», în revista «Milenium», VIII, nr. 33 – 34, 2005); «Autorul ne plimbă prin principalele arcane ale gândirii esoterice ale omenirii aşa cum apar în marile culturi; peste tot simţi un parfum gnostic împrăştiat cu discreţie; are şi unele incursiuni în misterele Kabbalei din care desprind tainicul concept al Arborelui Sephirot; abordează temele mari ale ocultismului ca muntele, peştera, focul, piramida, smaraldul, pendulul şi multe altele pe care le prezintă în contextul unor construcţii poetice remarcabile, dar uşor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă raţional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc.  

Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian – tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditaţional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac şi apolinic, între profan şi sacru, între esenţe / chintesenţe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncuşiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliştea fiinţei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creştin-biblice – de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spaţiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spaţiile (tot ale poeticităţii) dintre simbolurile / figurile oculte ale muntelui / piramidei, peşterii / nestematei (smarald) etc. – se amplifică, se iluminează, ba chiar „cad în amurg“, desigur, şi în „corola“ poemelor din al şaselea volum, «Nunta Cuvintelor», de N. N. Negulescu.  

Eroul liric negulescian se încearcă – ori, mai exact spus (cu semantism relevat mai întâi de C. Noica), se ’cearcă – întru o nuntire în Logos, încordările lui venind (după cum s-a mai observat) dinspre câmpuri estetice expresioniste / neoexpresioniste, plasticizante, revelatorii, catachrezice etc., şi îndreptându-se către sinestezice câmpuri estetic-paradoxiste de tip stănescian, unde Materia decurge din Cuvânt (ca „deziderat absolut“); fără îndoială, actul său creator este de „geneză“, dar pornindu-se de la «pământul de gânduri, / alunecând prin duminica limpede» (De-ar şti să vadă omul); e un Demiurg în limpiditate duminical-paradoxistă, în ultimă instanţă, căci lumina «arde lumina», peştii îneacă apa şi «cârdurile îngerilor» lasă urme, actul „demiurgic“ proiectându-se în chintesenţă «mai mult decât / zvonul trupului viu» (Quinta essentia), fiind «ars la suflet / din toate părţile» (ibid.). Acest „suflet ars“ (adică purificat, graţie elementului cosmic, foc), suflet ce-a fost „exilat“ în piatra deschisă cu flacăra-laser ţâşnind din ochi, după cum simte şi „mărturiseşte“ Muma-Pământ, «miroase-a stele» (Suflet exilat). Meteorologia lumii din ochii acestui erou / poet liric antrenează – tot paradoxist – un «văzduh de semne», conţinând informaterie, de vreme ce nutreşte speranţa de-a i se lămuri «cum s-au închis / peşterile / în urechea cerbului / Şi el într-o nuntă / de spirale» (Din văzduhul semnelor); spiralei îi corespunde „misteric“ / „iniţiatic“ puritatea runei («runele zăpezilor») / semnului. „Ochiul pineal“ („al treilea ochi“), căutând oglinda, ochiul dinspre vârful piramidei, la acest erou liric, se trezeşte în adevăr («Mă uit la mine / prin luna / dintre sprâncene care face-n ceruri / semne...» – Trezit în adevăr). Pentru un astfel de ochi, «Dumnezeu nu este ascuns / în fiecare cuvânt zburător» (Prin ochii scăpărători), eroul liric negulescian „cunoscând“ că Dumnezeu îşi trăieşte o lume «de tăceri de geneză / limpede» (ibid.). Dumnezeu este „imitat“ – nu neapărat „luciferic“ – de eroul negulescian, erou ce cu farmec se „îngenezează“ (dacă termenul poate fi acceptat) dinspre „perechea primordială“, întru creşterea ochiului-soare, alcătuind şi el o nouă femeie „edenică“, dar din alt „material“, mai precis, o Evă din fotoni: «...fac o femeie de lumină / din mugurii razelor...» (Împărtăşirea uimirii); este o Evă „oximoronizată“ / „paradoxizată“, cu misiunea nemuritoare de a-i ţine «pe genunchi / umbra». Este cultivat în acest volum şi un interesant soi de stănescian-paradoxist antropomorfism, apelându-se la sinecdocă (avem în vedere şi poemul Din steaua urechii drepte) pentru revelarea „binomului“ mesianic (angajând totodată, subtil, şi iubirea christianică, strălucit reprezentată în literatura noastră de sonetele lui Vasile Voiculescu): «Îl caut munte cu munte / după rânduiala semnelor / Il caut prin oul apelor / şi El e cu mine / de la naşterea lumii / în arborele gânditor / din steaua urechii drepte». În această remarcabilă direcţie paradoxist-negulesciană se relevă şi alte poeme din «Nunta Cuvintelor»: «Arde marea / de nu pot s-o scot / din corăbiile înecate / Uită-te: îmi cade umbra !» (Mă doare gândul); «Mi-am luat mireasă noaptea / [...] / de mi s-a învârtit inima / ca roata universului; / până şi vântul ardea / luminându-ne cu smaraldul / ochilor...» (Nunta cu noaptea); «parcă s-ar ascuţi pe mine / fulgere» (O desluşire); «steaua oului cosmic / despletită pe apă...» (Cunoaşterea necunoaşterii); «Aud peste tot / muntele plin de aripi; / cântecul lui neprihănit / de diamant proaspăt / deschide fântâni / uranice» (Cântec de diamant proaspăt); «Faceţi-mă / să aud cu ochii / [...] / când iau în palmă / focul poemului...» (Pe puntea dintre zei) etc.  

Autor,  

Prof. Dr. Ion Pachia Tatomirescu  

Referinţă Bibliografică:
NUNTA CUVINTELOR / LES NOCES DES PAROLES, în curs de apariţie / Marian Malciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!