Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Ana Maria Gîbu         Publicat în: Ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Nu mai este un joc sau ”Parcurgerea drumului de la inocentul joc la maturitatea poetică” Prefaţă de Gheorghe A. Stroia

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

O nouă carte, un nou vis, o nouă şansă de a aborda – prin joc (şi) nu în joacă – viaţa, de a-i (răs)tălmăci sensurile originare, cu o subtilitate mai mult decât evidentă, printr-un mesaj poetic codificat în structura fiinţei sale, precum un cod cu bare, descifrabil doar prin puterea luminii amplificate. Ana Maria Gîbu este, deja, o poetă consacrată, căreia i se poate atribui un excurs literar ce a trecut prin toate etapele devenirii: de la înmugurire, prin înflorescenţă, spre (pe)trecerea maturităţii lirice, dobândită (poate) prea timpuriu. Cu o ”carieră” în plină expansiune, cu o forţă creatoare şi o vitalitate demne de invidiat (atu-urile fireşti al vârstei sale), tânăra scriitoare botoşăneană (având la activ poezie dar şi proză) aprinde, în fiecare dintre poeziile sale, un băţ de chibrit, spre a se convinge de interpretarea relativistă a existenţei, conform căreia (privită în sens invers) incidentă i-ar deveni, mai întâi, strălucirea de lumină şi apoi chibritul, insinuându-şi flacăra.  

Fiecare dintre versurile acestei noi cărţi de poezie, despre care autoarea atenţionează că NU MAI ESTE UN JOC, sunt elementele constitutive ale unui puzzle sau, mai bine zis, ale unei integrame, ce se doreşte dezlegată, iscodită, dar care solicită mintea şi supune la încercare cititorul. Dovedind o maturitate lirică şi compoziţională aparte, Ana Maria aşterne, pe foile imaculate ale sufletului, cuvinte, simple în aparenţă, dar încărcate de sensuri şi cu un profund substrat filosofic.  

Inedit este modul în care priveşte viaţa: văzută ca frunza unui copac veşnic verde sau ca trăirea între două bătăi de inimă, ca pe un curcubeu cu rădăcini celeste, ca pe visul inocent în lumea imaginară, ca pe feliile unui tort dulce-amărui, din care savurează inocenta iubire adolescentină. Practic, fiecare poezie a sa reprezintă o nouă imagine într-un şir de oglinzi, ce nu deformează sau (de)mistifică, ci îmbogăţesc maniera de abordare stilistică.  

Până şi titlurile poeziilor sale pot fi considerate denumirile unor jocuri, de data aceasta construite pe alte reguli şi urmărind alte obiective decât toate cele anterioare.  

Un joc, ce NU MAI ESTE UN JOC sau, mai bine-zis, nu mai este un simplu joc, ci o ancorare a trăirii poetice în realitate, pentru construirea şi (re)modelarea acestei realităţi după bunul plac. Un joc în care poetul este cel care face regulile sau care aplică sancţiunile pentru nerespectarea acestora, un subtil şi reuşit joc de-a poezia, din care pot izvorî - firesc - alte şi alte ”reguli”, fără însă a pierde din vedere fundalul liric, emoţional, al acestuia.  

Dedicăm Anei ad-hoc ”poemul-joc” al titlurilor poeziilor sale - o încercare de sinteză a mesajului său liric:  

Sunând a împlinire,  

prin noul cod din două cuvinte  

în care inimile tac  

sau îşi propun o nouă ordine mondială,  

eu strig, cu hotărâre:  

 

Mai dă-mi o zi,  

să călătoresc  

prin hăţişul de cuvinte  

nerostite încă şi pleacă,  

deşi ştiu că ai trecut  

pe ordinea de zi doar un punct.  

 

La ora de pictură,  

printr-un pact cu mine însămi,  

caut alb printre ramuri şi ofer daruri,  

căci timpul mă învaţă cum să-mi păstrez visul  

dintr-un poem neterminat.  

 

Ştiu că, într-un februarie încărcat de iubiri,  

tu eşti cu mine,  

iar eu pariez dragoste pe tine.  

Azi ţi-am scris un poem,  

dar de vină-s (tot) eu,  

căci dincolo de mine,  

n-am reuşit să fac  

o encefalogramă  

trupului firav al dragostei.  

 

Stând aici, cu tine, voi cânta  

în si bemol cuibărit într-un vis,  

un lied despre o viaţă de nomad,  

o întâlnire la cel mai înalt nivel (Liveni – vale).  

 

Ca avertizare,  

printr-un joc din semne,  

îţi trimit un gând de mărţişor  

şi câteva micropoeme,  

rostite ca un ecou din muntele geamăn.  

 

Mi-e foame de încă o iarnă,  

ca să îmbrac tristeţe(a) în alb,  

ştiind că pentru o zi mă transform în întuneric.  

Cu siguranţă, eu cred  

şi, într-un dar însufleţit,  

vreau să împietresc uitarea în formă de stea.  

Lovesc într-un gong,  

suspendat între albastru şi alb,  

şi accept austeritatea asumată,  

 

(de)numită ne(bună).  

Prin puterea cuvintelor  

topesc trădarea turmei  

şi pariez pe pronosticul privighetorii,  

gândind, şi în acest an,  

că la răscruce(a) vieţii  

nimicul nu este vis,  

ci doar adevărul (ce) mă va încălzi şi iarna aceasta.  

 

Strig, cu putere,  

nu mă tem de vise  

şi, chiar înainte de termen,  

pot spune că alegerea îmi aparţine.  

Cu sufletu-mi aşternut pe tavă,  

aştept la celălalt capăt tăcerile din priviri,  

din care ninge verde,  

caut ascund şi aştept  

să te întâlnesc.  

 

Rătăcită este tot ea, viaţa,  

dar ştiu de ce iubesc toamna  

când la geamul meu eşti Tu.  

Atunci când clopotele bat, ritmat,  

în fiecare 21,  

realizez că şi azi plopii sunt fără soţ,  

acolo,  

pe strada Luminii fără număr,  

unde nimic nu este întâmplător.  

 

Eu am ales să mărturisesc cu sufletul  

că poezia nu mai este un joc!  

 

Gheorghe A. Stroia  

Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte  

Adjud – Cireşar, 2013  

 

Referinţă Bibliografică:
Nu mai este un joc sau ”Parcurgerea drumului de la inocentul joc la maturitatea poetică” Prefaţă de Gheorghe A. Stroia / Ana Maria Gîbu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ana Maria Gîbu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ana Maria Gîbu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!