CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ADMINISTRAȚIE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Manuscris > Povestiri >  


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 225 din 13 august 2011        Toate Articolele Autorului

Şatra din valea Ciofului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI
 
  Satul Petia este aşezat pe mai multe dealuri având însă centrul pe Dealul Ciofului.
Pe acest deal se află biserica satului cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.
La poalele dealului Ciofu sunt două izvoare puternice care formează pârâul Ciofului.
Între cele două izvoare, şi înconjurul lor există un teren viran cu o suprafaţă de de circa un hectar, poate mai mult !
În anii când eram copil, cam de două ori pe an, aici se aşezau şatrele de căldărari. Nimeni nu ştia când soseau, şi nici când îşi instalau corturile confecţionate din pânze colorate diferit.
Cum terenul cu pricina era în spatele grădinii şi casei noastre, dimineaţa ne trezeam cu corturile gata instalate, şi o hărmălaie de glasuri de copii, cât şi acele zgomote specifice tinichigeriilor.
Era mai mult decât un fel de iarmaroc în toată puterea cuvântului, cum văzusem pe la Fălticeni.
Meseriaşii corturilor îşi vedeau de treburile lor, continuându-şi concertul tablelor galvanizate şi mai rar din aramă. Astfel toată Valea Ciofului era cuprinsă de un concert inedit.
În şatră nimeni nu stătea degeaba, totul se mişca,. Ţigăncile şatrei formau echipe de câte 3-4 persoane şi începeau să umble pe la porţile gospodăriilor din sat. Ofereau spre vânzare aşa zisele tingiri şi cazane din tablă, făraşe, ţesale şi fel de fel de obiecte din tablă. Eu şi alţi copii din sat aveam datoria să ne păştem cârlanii pe acest teritoriu, acum ocupat vremelnic de şătrari., căci aşa le spunea lumea din sat.
Într-o zi tata mă cheamă şi îmi spune că vom merge la şatră. Eu eram în vacanţa de vară, şi terminasem de curând clasa a treia. Desigur că fiind copii de multe ori ne jucam cu copiii şatrei.
După ce am trecut puntea peste pârâul Ciofului, tata s-a îndreptat spre cel mai înalt cort şi mai arătos. Era cortul bulibaşei Stănescu, care avea un băiat cam de aceeaşi vârstă cu mine. Pe acesta bulibaşa voia să-l învăţ eu carte, adică să scrie şi să citească. De citit totuşi reuşea să cunoască câteva litere, dar nu reuşea să lege şi cuvintele. Astfel mi-am început munca de ,,învăţător” a lui Mihai Stănescu, fiindcă printr-o coincidenţă şi pe fiul bulibaşei îl chema tot Mihai, căci se născuse cică pe vreo moşie a regelui Mihai. Nu ştiu ce a vorbit tata cu bulibaşa, însă tata mi-a spus ce aveam de făcut. Bulibaşa a scos dintr-un coş de nuiele un abecedar destul de zdrenţuit şi slinos, câteva caiete curate, însă cu fel şi fel de însemnări diverse pe ele cu semne numai de cel care le scrisese ştiute, poate un fel de răboj. Astfel am început să învăţ carte pe fiul bulibaşei Stănescu. Munca mi-a fost cumva uşurată şi de faptul că ucenicul meu avea şi o tablă de ardezie de pe care puteam şterge în voie greşelile. Şătrarul Mihăiţă mai avusese şi alţi învăţători până la mine, căci ştia multe lucruri, unele chiar bine. Tata mi-a atras atenţia să nu pierdem vremea jucându-ne şi în plus eu trebuia să am grijă de cârlani. Iar când băiatul nu avea chef să înveţe eu să vin acasă căci aveam şi alte treburi de făcut. Adevărul că fiul bulibaşei era foarte conştiincios şi interesat să înveţe, având si bunăvoinţă dar şi ambiţie să ştie carte. Înaintam zi de zi cu scrierea, dar şi cu citirea. Ajunsesem cam pe la jumătatea abecedarului, când într-o dimineaţă, după ce m-am trezit, în jurul casei era o linişte totală, auzindu-se numai graurii şi vrăbiile de prin răchiţi, iar când m-am uitat înspre şatra din spatele casei am văzut locul gol, iar corturile dispăruseră ca prin farmec, iar izvoarele Ciofului îşi continuau simfonia veşnică. Lumea vorbea că noaptea veniseră mulţi miliţieni care în cea mai mare linişte evacuaseră şatra din sat.
De atunci pe valea Ciofului nu s-a mai instalat altă şatră cât am mai stat eu prin sat. Despre bulibaşa Stănescu am mai auzit doar întâmplător, însă nu i-am mai văzut niciodată.
Am scris această schiţă auzind la buletinele de ştiri ca a murit un rege sau bulibaşă Stănescu. 
Referinţă Bibliografică:
Şatra din valea Ciofului / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 225, Anul I, 13 august 2011.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!