Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Noaptea Sfântului Andrei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

30 noiembrie este una din cele mai importante sărbătorile creştine – Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Apostolul Andrei, părintele şi ocrotitorul tuturor românilor, cel care a creştinat pentru întâia oară locuitorii de pe meleagurile ţării noastre. De această dată sunt legate şi o serie de obiceiuri şi tradiţii populare româneşti, precum cele referitoare la strigoi.  

Originile sărbătorii  

În credinţa populară a românilor, noaptea de pe 29 spre 30 noiembrie, este o noapte a celor morţi, cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea uşilor şi a ferestrelor cu usturoi.  

Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile şi tradiţiile culturale ale nopţii strigoilor, cea mai credibilă este aceea că provine dintr-o veche festivitate tracică pe nume Dionisiacele Câmpeneşti sau saturnaliile romanilor.  

Cu timpul, prin amestecul culturilor, credinţelor, obiceiurilor şi tradiţiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune românească autentică a sărbătorii cu denumirea de Noaptea Strigoilor.  

În sens creştin, Sfântul Andrei simbolizează momentul creştinării poporului român, devenind părintele spiritual al tuturor românilor.  

Simbolurile sărbătorii  

Printre simbolurile nopţii strigoilor se pot enumera: măştile, dovleacul, piron, inimă. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de lup, acesta venind din vremea festivităţilor tracilor şi al romanilor care are o legendă interesantă. Se spune că în această noapte, lupii se adună şi vorbesc între ei, iar cei care îi aud pot muri.  

Obiceiuri şi superstiţii  

Conform viziunii folclorice, în noaptea strigoilor, porţile dintre cele două lumi se deschid şi numai acum cei plecaţi dintre noi pot veni să ne viziteze. Din acest motiv, este considerată o noapte a groazei pentru că acum are loc lupta dintre strigoii morţi şi cei care sunt în viaţă. proverbul popular “despre morţi, numai de bine” se respectă cu sfinţenie, cel puţin la cimitir.  

Interesant este faptul că indiferent de religie, credincioşii îşi iau măsuri de protecţie împotriva strigoilor prin ungerea cu usturoi a tocurilor casei. Ajunul Sfântului Andrei este considerat momentul ridicării barierei dintre lumea văzută şi cea nevăzută, oferind posibilitatea obţinerii de previziuni pentru anul care vine.  

În satele din unele zone ale ţării, în ziua Sfântului Andrei oamenii nu mătură şi nu aruncă nimic afară, pentru ca lupii să nu le mănânce animalele din gospodărie. Astfel, în zona Bucovinei se crede că în această noapte umblă strigoii să fure „mana” vacilor, minţile oamenilor şi rodul livezilor. Apariţia celor doi sfinţi, Andrei şi Nicolae, la începutul iernii când se pun în mişcare haitele de lupi sunt semne de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic.  

Conform credinţei populare, noaptea de 29/30 noiembrie este o noapte de spaimă, deoarece are loc ciocnirea celor două lumi ale strigoilor, cea vie şi cea moartă. De asemenea, se spune că prezenţa strigoilor poate fi destul de periculoasă pentru cei vii pentru că pot muri sau le pot aduce nenorociri în gospodării.  

Cine sunt strigoii?

În viziune concepţiei folclorului românesc, întâlnim atât strigoi vii, cât şi strigoi morţi. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu un fel de coadă – o vertebră în plus, din legături incestuoase. În noaptea Sfântului Andrei, sufletul le iese din corp şi merge să se lupte cu ceilalţi strigoi. Se spune că a doua zi, aceştia se cunosc după zgârieturile de pe faţă.

Strigoii morţi sunt spiritele celor decedaţi care nu ajung în lumea de dincolo, rătăcesc pe drum, fie din cauza faptului că au fost strigoi în viaţă, fie că li s-a greşit sau nu li s-au făcut rosturile la înmormântare.

Tudor Pamfile susţine că atunci "Când strigoii morţi nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor unde încearcă să sugă sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâini".

Acesta este motivul pentru care oamenii, în noaptea Sfântului Andrei, încercau să se apere de strigoi prin ungerea uşilor, ferestrelor casei şi ale grajdului cu usturoi. Femeile întorceau în această noapte oalele şi cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălăşluiască în ele. Cenuşa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a se arunca pâine prin curte, ca strigoii flămânzi să nu caute prin casă de-ale gurii.  

Ştefan POPA

 

 

Referinţă Bibliografică:
Noaptea Sfântului Andrei / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1064, Anul III, 29 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!