Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Strofe > Timp > Mobil |   



Nicolae NICOARĂ-HORIA - POEME DIN MAI

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

FRUMOASĂ...

Frumoasă eşti, precum erai,
Icoană ruptă dintr-un rai
De cine şi de când nu ştiu,
Când mă priveşti parcă-s mai viu

Şi mai poet în tot ce spun,
Privirii tale mă supun
Cum se supune gândul meu
În faţa unui curcubeu

Şi alţii te privesc din jur
Şi aerul parcă-i mai pur
Când trec agale paşii tăi-
Lumină arsă în văpăi...

Mi-e dor de tine nu-ştiu-cum
De parcă te-aş opri din drum,
Dar mă cuprinde-un fel de milă,
Tu mergi în pacea ta copilă!

Frumoasă eşti, precum erai,
Icoană ruptă dintr-un rai,
Din Raiul nostru cel dintâi,
Frumoasă pururi să rămâi...


CÂND MĂ CITEŞTI...

Degeaba te ascunzi, ştiu cine eşti,
Cu sufletul ce freamătă-n tăcere
Te-aud cum vii tiptil şi mă citeşti,
Suspini apoi şi pleci ca o părere...

Atunci când scriu te văd atât aproape
Şi ochii tăi se uită adânc în mine,
De-aceea niciodată nu te încape
Versul cel de astăzi şi de mâine.

Ştiu ce-ţi face gândul, nu te mint,
Tot caută prin preajma lui un altul,
Nu ţi-am spus? de mă citeşti, eu simt
Cum se înfioară-n mine tot înaltul...


CINE ŞTIE...

Descopăr mereu
ce au acoperit alţii
dinaintea mea.
Cine ştie...
Câteodată îmi vine să spun:
poezia aceasta,
parcă
am mai citit-o undeva,
muzica aceasta,
am mai ascultat-o cândva
şi frumuseţea ta
mi-e atât de cunoscută
şi de ciudată!
Nici sufletul acesta
în care locuiesc
acum
nu e străin
de mine!
Cine ştie...


E LUNA MAI...

Adam se-aude-n mine cum suspină
Împovărat de-o tainică lumină,
De bună seamă era luna mai
În ziua izgonirii lui din Rai...

Iertat şi împăcat între cuvinte
Omul cel nou şi-aduce iar aminte
De toate frumuseţile de-atunci
Pierdute prin călcarea din porunci!

E luna mai, femeia mea iubită
Şi iar mă duce gândul în ispită,
Ce sfântă-i floarea dintre noi acum!
Mai multă, ştiu, s-a scuturat pe drum...


DURERI DE MAI...

Ce Mai tineresc era odată!
Împăcarea dintre azi şi ieri,
Sub această zare vinovată
Ţara noastră-i plină de şomeri...

Tinerii se duc prin ţări străine
Semănând sudoarea frunţii lor,
Lângă fabrici goale şi uzine
Creşte nepăsare şi mohor!

Cei bătrâni şi înfriguraţi acasă
Îşi plătesc facturile incerte,
Celor sus aleşi nici nu le pasă,
Dumnezeu, dacă o vrea, să-i ierte!

Pentru ei mereu e sărbătoare,
Primiţi-i dar, cu sare şi cu pită,
Eu nu pot şi tot ce spun mă doare
Că prea se duce viaţa risipită!

Ei vă promit nemărginirea toată
Cu dragoste absurdă să-i votaţi,
Ce Mai muncitoresc era odată
În Ţara noastră plină de plecaţi!


POEM DIN LUMINĂ...

„Versurile tale aduc alinare.”
Altă bucurie un poet nu are!
„Versurile tale vindecă mereu!”
Lăudat să fie bunul Dumnezeu!

Mâna mea le scrie cum îi sunt dictate,
Vouă, tuturora, vi le dărui toate,
De când izvorăşte din cuvânt izvorul
În această lume eu sunt doar ulciorul.

Să bea fiecare după judecată,
Celui ce i-e sete nu-i aştept răsplată,
Nicio mulţumire nu vreau pentru har,
Sufletul acesta l-am primit în dar!

Poezia este ruga mea fierbinte,
Câteodată parcă nu mai am cuvinte-
„Versurile tale aduc alinare”,
Altă bucurie un poet nu are!


POEM PENTRU ATUNCI...

Nici ceasul nu mai bate uniform,
Sunt obosit, lăsaţi-mă să dorm,
E-atâta iarbă verde-n jurul meu!
Ciocanul bate lacom pe ileu...

Acolo-n Munţi, la vremea potrivită
Să-mi fie umbra vieţii răstignită
Pe crucea unui Dor bătută-n cuie,
O suferinţă mai frumoasă nu e!

Pe văi şi peste dealurile mele
Să pască-n pace turmele de stele,
Eu să le fiu păstorul lor întruna,
Dintre toate să nu pierd niciuna...

De vremea de atunci acum nu-mi pasă,
Mă văd flăcăul viersuind la coasă,
E-atâta iarbă verde-n jurul meu!
M-aşteaptă Acasă bunul Dumnezeu...


POEMUL DIN DOR...

Mi-e sufletul de dor preaplin,
Nu mă întreba de ce suspin
Şi dorul meu nu-i dor oricum
Cerşind la margine de drum;

Tu l-ai găsit aici cu mine,
Nu mă întreba de unde vine,
Nu mă întreba unde se duce,
Când vrea copilul să se culce

Tu leagănă-l aşa cum poţi,
Nu-i dorul şi n-a fost un hoţ
Şi-atunci când ţi-l trimit în prag
Să îl primeşti oricând cu drag.

De vrei în braţe să îl strângi
Ai grijă dar să nu mi-l frângi,
Un altul pe măsură nu-i
Atât de dor în locul lui!

Când scriu e ca şi cum oftez,
Ca apa sfântă din botez,
E-un fel de duh în piept şi-atât,
Fără de dor mi-ar fi urât,

El nici nu poate fi tradus,
Întâia dată când l-am spus
În clipa dintre noi fierbinte,
De el nu mai aveam cuvinte.

Nu mă întreba de ce suspin,
Mi-e sufletul de Dor preaplin
Şi versul meu pe care-l ştiu,
Nu-i dor străin, nu-i dor târziu...


POEZIA ŞI FEMEIA...

Nu v-aţi întrebat niciodată de ce poezia e de genul feminin?
Nici nu putea să fie altfel!
Muzica şi pictura, la fel.
Cartea aceasta e o dreaptă şi curată mărturie;
între aripile ei s-a cuibărit atâta frumuseţe
rămasă parcă de la începuturile lumii,
sinceră şi nefardată.
Poezia şi femeia, la mijloc destinul.
Omul făcut, omul viu,
fără ele niciodată nu a cunoscut împlinirea!
Ele te apără de singurătate, de singurătatea din tine
şi din afară.
Uitaţi-vă cu grijă şi cu băgare de seamă
în ochii lor!
E atâta lumină dumnezeiască acolo!
În de-a vama vieţii tale, cititorule de ea,
învaţă să o preţuieşti îndeajuns!
Cel ce urăşte lumina nu e vrednic să iubească
nici întunericul!


SĂ NU-ŢI FACI GRIJI...

Să nu-ţi faci griji de versul care vine,
Am scris şi scriu atât cât se cuvine,
Niciun cuvânt nu este fără har,
De sunt şi eu un biet, umil stihar

Purtându-şi crucea printre piramide,
Umbra ei nu doare, nu ucide
Şi nimănuia niciun rău nu-i face,
Stăpânul ei vorbeşte despre pace

Şi mai presus de ea, despre lumină,
Cea de acum şi cea care-o să vină
Întotdeauna peste noi de sus-
Să nu-ţi faci griji, cuvinte sunt de-ajuns...


SCRIU ŞI PLEC...

Scriu şi plec în treburile mele,
De o vreme încoace nu prea grele,
Îmi văd de casă, de grădina ei,
Prin ea îmi plimb adeseori idei

Şi versurile gem prin buzunare,
Poetul alte mărunţişuri n-are,
M-a întrebat în treacăt un amic,
„Ce face...pensionul?” Eu-nimic!

Ce puteam în treacăt să-i răspund
Când l-am văzut postându-se rotund,
Privindu-mă de undeva de sus,
Ce sunt nu-i o ruşine eu i-am spus,

O viaţă întreagă de-am purtat servieta
Am muncit şi am făcut naveta,
Dar tu şomer cum eşti şi fără treabă
Pensionar n-o să ajungi degrabă...


UNA SINGURĂ...

„Poezia este de mai multe feluri:
cu rimă, fără rimă...”
Aşa învăţam la şcoală
pe vremea când nu ştiam că Există!
Muzica, la fel:
după note şi după ureche...
Om bun, om rău- Om!
Poezie bună, poezie rea,
poezie creştină, poezie păgână.
Primul este văzut, auzit, pipăit...
Poezia, precum Duhul, naşte credinţă...
Şi Lui Hristos-omul, cât a stat pe pământ
puţini i-au dat crezare!
Pe Tatăl nimeni nu L-a văzut
şi totuşi ne închinăm la icoane...
Fericită e clipa când Poezia vine
în sufletul poetului,
lăsându-se auzită în cuvânt!
Ea vine de peste tot,
mai ales din lucrurile mărunte
şi
e Una Singură!
De la facerea lumii
şi Dumnezeu a iubit simplitatea.
„Să fie lumină”!
„Să nu fie omul singur!”
Ce minunat poem!


DOR DE MUNTE...

Mi-e dor de Munte, straşnic Dor!
Precum fântânii de izvor,
Să-mi reazem ochii arşi de vânt
Acolo sus pe-altarul sfânt
Şi să mă rog fără popas
Cu bucuria vieţii-n glas
Acelui Dumnezeu ce-L ştiu
Mult mai aproape şi mai viu
Decât prin alte părţi străine,
Un Dumnezeu mereu ce vine!
Mi-e dor de Munte şi de ei,
Cei fără seamăn, Moţii mei,
De Horea şi de Iancu-Avram
De-Acasa mea care-o mai am,
De un copchil fără merinde
Şi dorul nu mă mai cuprinde,
Mi-e dor de-Albac şi de Ponor,
Să stau la umbra unui nor
Pe-un mal de Arieş târziu
Cu toată apa lui să scriu
Povestea unui neam întreg
Pentru acei ce nu înţeleg
Că Ţara Moţilor pe hartă
N-a fost nicicând şi nu-i deşartă!
Mi-e dor de-o Roşie Montană
Şi de-a strămoşilor dojană,
De adevărul lor cel crud,
Mi-e dor de Sohodol şi-Abrud,
S-alerg desculţ peste poieni,
De mâna întinsă la Câmpeni,
Mi-e dor de tot , mi-e dor de toate,
Mi-e dor atât cât se mai poate,
Mi-e dor de tot ce e şi nu e
Şi paşii pe cărări mă suie
Tot mai aproape lângă zbor,
Mi-e dor de Munte şi ce Dor!

-------------------------------------------------------
Nicolae NICOARĂ-HORIA, (pseudonim Silvania Ardeleanu), născut la 22 noiembrie 1951, în localitatea Sohodol-Nicoreşti, judeţul Alba. Poet. A profesat mai multe meserii: electrician, director de cămin cultural, vice-primar şi primar (Şagu, jud. Arad), referent cultural la Inspectoratul Judeţean Arad şi bibliotecar-metodist la Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad. Debutul literar, în ziarul „Unirea“ din Alba Iulia, în anul 1967. Debut editorial, în volumul colectiv, „Cântec pentru zorii de zi”, Editura Albatros, Bucureşti. A frecventat cenaclurile literare arădene „Poesis“, „Luceafărul“ şi „Lucian Blaga“ (Cenaclul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad)

Premii obţinute: 1974, „Nicolae Labiş“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Şincai“, Bucureşti; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeş-Alba; 1995, „Aron Cotruş“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de spice“ (Uzdin-Iugoslavia), cu vol. „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu - permanenţa unei biografii istorice“, Alba Iulia, s.a.

Volume publicate: „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, Bucureşti, 1983 (volum colectiv); „Desculţ prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995; „Cuvântul nu stă la vamă“, Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 1998; „Acasă“, Editura Macarie, Târgovişte, 1999; „Singur în faţa cerului“, („Sam pred nebom“, volum de versuri bilingv româno-sârb), Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia; „Sfântă Duminică a învierii“, Editura Viaţa arădeană, Arad, 2001; „Din umbra flăcării“, Editura Macarie, Târgovişte, 2001; „Desculţ prin Transilvania“, ediţia a II-a, Editura Euroland, Suceava, 2002; “Doi poeţi-aceeaşi limbă” („Intre leagăn şi stea” - Nicolae Nicoară-Horia şi Vasile Barbu), Editura Nigredo, Arad, 2008. Gata pentru tipar, volumul de poezii: „Nu ştiu dacă sunt”, ş.a.
(George Roca, Rexlibris Media Group, 21 mai 2014)
 

Referinţă Bibliografică:
Nicolae NICOARĂ-HORIA - POEME DIN MAI / Nicolae Nicoară Horia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1238, Anul IV, 22 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Nicolae Nicoară Horia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!