Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Rodica Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

 Nicodim
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
stoica_rodica16@yahoo.com

 

                                              
            Vă invit să citiţi Ioan 3:1-21.
 
            În primul rând să observăm că există o „pierzare”, exact opusul vieţii veşnice. Texte care vin în sprijinul acestei idei sunt şi următoarele: 
„Când va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul Său de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre şi va pune oile la dreapta iar caprele la stânga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi împărăţia care va fost pregătită de la întemeierea lumii. 
Apoi va zice celor de la stânga Lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui. … Şi aceştia vor merge în pedeapsă veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.” Matei 25:31-34,41,46. 
„Şi diavolul, care-i înşela a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă….Iazul de foc este moartea a doua.” Apocalips 20:10-15.
 
Viaţa veşnică are drept opus pierzarea, moartea a doua.  
Nu este vorba despre viaţă veşnică în bucurie opusă cu viaţă veşnică în chinuri. Pur şi simplu, moartea a doua este ceva total diferit de viaţa veşnică, fie ea fericită sau nu.  
Acum, chiar dacă pedeapsa este un chin temporar cu efecte veşnice, o moarte definitivă, o pierzare de la Faţa Domnului, aceasta nu înseamnă că pedeapsa nu există, că stăm bine. Focul mâniei lui Dumnezeu, potirul mâniei Lui nu este de dorit să se reverse asupra noastră! Domnul Isus a plătit pe Cruce plata păcatelor mele şi nu a fost un pahar uşor de băut! În Ghetsimani, privind spre Golgota, Regele universului a exclamat: 
„Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine acest pahar!” Matei 26:39. 
Pentru prima dată în istorie, un om a murit de moartea a doua. Pentru ca tu şi cu mine să fim răscumpăraţi!  
Răscumpărarea, lucrarea lui Dumnezeu, ne scoate din adâncul gropii, din străfundurile păcatului şi nu poate fi făcută decât de Dumnezeu, la cererea mea. Stă scris că puterea care L-a înviat pe Hristos din morţi este puterea care ne face capabili să trăim o viaţă nouă, nimic altceva! Romani 6:4. Crezi că îţi poţi permite să te descurci singur? Este de neglijat mântuirea, cumpărată cu viaţa Creatorului tău? 
  
Pentru a ne pierde viaţa veşnică, Satana luptă puternic. El atacă din exterior şi din interior.
            Din exterior avem martirajul.
 
Aşa cum spunea apostolul Pavel „dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei? Pentru a îngroşa rândurile celor morţi?” 1 Corint 15:29. În acea perioadă, botezul declanşa persecuţia chiar până la moarte. Ar trebui să studiem istoria martirilor din două motive: pentru ca persecuţia să nu ne surprindă atunci când va apărea în viaţa noastră şi pentru a privi prin ochii martirilor ce preţ are Mântuitorul. Să arzi de viu, să fii prăjit în tigaie, să fii tras pe roată, cu dinţii smulşi, cu oasele sfărâmate, rostind cu ultima suflare: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!”. Să-ţi pierzi părinţii, să-ţi omoare copiii, să n-ai familie, nici loc de odihnă şi să strigi „E ieftin cerul, dacă aşa pot fi cu Isus pentru veşnicie!”
 
  
Din interior, atacul celui rău are succes dacă noi cădem în păcat; sau dacă stricăm Cuvântul. Cu toate acestea, Domnul Isus a spus:  
„În primul rând, să vă păziţi de … persecuţie? desfrâu? mândrei? lăcomie? erori teologice ?  
▀ 
Cel mai mare pericol al Bisericii îl reprezintă făţărnicia!!” Luca 12:1 
Cine au fost cei mustraţi atât de aspru de Domnul Isus? Nu Neamurile, cei ce nu aveau Legea. Nu păcătoşii precum Maria Magdalena, cei din poporul lui Dumnezeu care pierduseră speranţa mântuirii. Nu Saducheii, teologi rătăciţi deoarece nu cunoşteau nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.  
Cutremurător, dar mustrarea a fost dată Fariseilor, grup caracterizat de o teologie corectă, de zel misionar, de convingerea că ei sunt poporul Celui Preasfânt, ei sunt lumina lumii, singurii neprihăniţi.  Imaginaţi-vă cum ar fi să jertfeşti totul pentru Domnul, să dai zecimi şi daruri, să posteşti, să te rogi des, să ţii prelegeri teologice, să vesteşti venirea adevăratului Mântuitor. Iar când Acesta vine, mesajul pe care îl primeşti în public să fie: „Vai de voi, creştini făţarnici!” Luca 11:44. 
▀ 
Doar prin harul lui Dumnezeu nu vom răspunde ca cei din primul secol „Ne ocărăşti!” Luca 11:45. Subiectul este foarte delicat, căci mult mai uşor găseşti oameni precum Levi Matei, Zacheu sau Maria Magdalena, oameni pierduţi care să se recunoască drept păcătoşi ce au nevoie de mântuire, decât creştini devotaţi religiei, corecţi din punct de vedere doctrinar, plini de zel pentru lucrare şi care să recunoască că sunt, uneori, făţarnici. 
De aceea, fiindcă există public, mesajul predicat cu preponderenţă este cel de mângâiere şi iertare: Ioan 8:11 femeia prinsă în adulter. „Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti!”. Aceasta este gloria Mântuitorului nostru, să ierte păcatele celor ce se pocăiesc. Ei vor fi comoara Lui pentru veşnicie. În Isaia 49:13 citim „Bucuraţi-vă ceruri, veseleşte-te pământule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Căci Domnul mângâie pe poporul Său şi are milă de nenorociţii Lui.” Când Domnul mângâie pe poporul Său, nu numai păcătosul se bucură; pământul şi cerul întreg se veselesc! 
            De această iertare şi mângâiere au nevoie şi cei din Biserică, cei ce se văd neprihăniţi. Însă oameni precum Nicodim şi Petru sunt rari. 
  
Nicodim era respectat de mai marii poporului; el era un Fariseu cu vază. Mustrat în adâncul sufletului de Domnul Isus, el se pleacă în praf şi ţărână şi-şi recunoaşte marea sa nevoie de mântuire. 
„Spui că sunt venit de la Dumnezeu şi … te ruşinezi să fii văzut cu Mine?! Nicodim, tu trebuie să te naşti din Duh şi adevăr. La ce ţi-ar folosi adevărurile slăvite ale mântuirii, dacă te ruşinezi şi de ceea ce cunoşti? Vii noaptea…” Viu şi tăietor a fost cuvântul, iar Nicodim l-a primit. 
  
Petru, un apostol de frunte, marele Petru la care Domnul Isus a lucrat atât, rodul muncii sufletului Său, rodul rugăciunilor Sale, al purtării Sale de grijă neîncetate, al jertfei Sale. Marele Petru, mustrat în public de făţărnicie de către Pavel, un fost prigonitor, îşi recunoaşte greşeala şi-l va numi pe Pavel „preaiubit” (vezi Galateni 2:14 Petru predica Neamurilor Evanghelia unităţii în Hristos, căderea zidului de despărţire dintre Israel şi Neamuri, mânca cu ei la masă, până au venit câţiva fraţi din biserică cu alte vederi… iar în lanţul făţărniciei s-a prins până şi Barnaba). 
  
Pavel, predică ani de zile împlinirea legii ceremoniale, inutilitatea circumciziei din legea lui Moise etc. Confruntat cu o mustrare pe această temă de către Iacov şi biserica „conducătoare”, el se supune sugestiei de a dezminţi zvonul. Face ca şi Petru din paragraful precedent, doar că pe el nu are cine să-l mai salveze, cine să-l trezească. Şi Pavel e prins prea devreme… F.A. 21:17-26, E. White, Faptele apostolilor, cap 38. 
  
Anania şi Safira îşi vând moşia, opresc o parte din bani şi aduc restul la biserică, spunând că au dat totul. Petru le spune: „Pentru ce minţiţi pe Duhul Sfânt? Nu puteaţi să faceţi ce doriţi cu banii voştri, să-i păstraţi, să-i oferiţi? Dar pentru ce minţiţi pe Duhul Sfânt?” FA 5:1-11. Ei nu au fost mustraţi pentru că nu au adus mai mulţi bani, ci pentru că au fost făţarnici, au vrut să se dea mai sfinţi, mai generoşi decât erau.  
  
Mesajul care se predică puţin, pentru că nu place, este cel adresat de Domnul Isus poporului Său, popor care ar fi trebuit să fie lumina lumii, popor care are cele mai mari privilegii în această lume, popor slujit de îngeri şi canal de pornire a untdelemnului sfânt către marginile pământului. Mesajul care se predică puţin este: Vai de voi, creştini făţarnici! 
  
  • „Domnul a zis: iată, voi pune cumpăna în mijlocul poporului Meu şi nu-l voi mai ierta” Amos 7:1-8
  • „Domnul a zis omului îmbrăcat în in şi cu o călimară la brâu: Treci prin mijlocul poporului Meu şi fă un semn pe fruntea celor care suspină şi gem din pricina tuturor urâciunilor care se fac” Ezekiel 9:4
  • Cei patru îngeri ţin vânturile până când se va pune pecetea pe fruntea slujitorilor lui Dumnezeu. Apoc. 7:3
  
Sunt lucruri mici, pe care uneori nu le vedem. Îngeri credincioşi notează fapte şi gânduri, sentimente şi emoţii, iar în ziua judecăţii, facă Domnul să vedem un raport care să nu fie o surpriză înspăimântătoare pentru noi. Avem nevoie să ne cunoaştem aşa cum Dumnezeu ne cunoaşte. Gândurile Lui nu sunt gândurile noastre. Eu pot să am gânduri bune despre mine dar, cum sunt văzută de cer? 
▀ 
Veniţi la judecată, cereţi Domnului să vă facă o radiografie a caracterului ca nu cumva să ne înşelăm singuri. Lăsaţi pe Domnul Isus să vorbească inimii dumneavoastră şi să vă spună adevărul. Dumnezeu vorbeşte în multe feluri şi în multe rânduri, ascultaţi-L! 
În încheiere, să citim din Marcu 16:9 „Isus, după ce a înviat în dimineaţa zilei întâi a săptămânii, s-a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni.” 
Isus putea porunci demonilor să elibereze pe Maria, roaba lor şi aceştia ascultau pentru că Maria nu era încântată, mulţumită cu viaţa ei. Dar un fariseu mulţumit de sine însuşi nu putea fi eliberat. Eliberarea din robie nu se face împotriva voinţei robului. 
Dintre toţi cei care L-au întâlnit pe Domnul Isus, numai credincioşii mulţumiţi de sine însuşi nu puteau fi salvaţi. Harul a fost suficient pentru a mântui hoţi ( Levi Matei ), desfrânate ( Maria Magdalena ), criminali ( Saul din Tars ), demonizaţi ( vezi Gadara ), dar nu este de nici un folos celui care se vede neprihănit. Veniţi la radiografie! Veniţi la judecată! Cereţi să vă vedeţi aşa cum vă vede cerul! 
Fiţi binecuvântaţi astăzi şi în fiecare zi! Pentru voi stă scris: 
„Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească. 
Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să se îndure de tine! 
Domnul să-şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!” Numeri 6:24 
  
„Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, zice Domnul Dumnezeu Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine,  
                        Cel Atotputernic” Apoc. 1:8 
                                       Amin. 
  
Referinţă Bibliografică:
Nicodim / Rodica Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 45, Anul I, 14 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!