Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Nae Lăzărescu. Marii actori rămân şi după plecare...!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Despărţirile de actorii pe care îi iubim sunt o parte a adevărului vieţii, un adevăr aplicat, similar cu logica iubirii care ar fi infructuoasă dacă nu ar pleca într-o zi din finit în veşnicie! Niciodată, după despărţire, nu va lipsi spiritul unui actor, ci numai prezenţa lui corporală. La plecarea actorului se stinge filamentul unui lampadar al rampei, dar se aprinde un soare în eternitate. Marii actori există şi după plecarea lor, pentru că rămâne în noi lumina pe care ne-au lăsat-o pe când ardeau. Amintirea actorilor postulează o iubire şi o bucurie în noi, care, deşi şi-a pierdut propria fiinţă trăieşte în proiecţia mesajului ei din trecut în prezentul şi prelungirea prezentului nostru, nemăsurabilă. Amintirea pe care o lasă actorii sunt conectivii imaginari în realitatea generaţiilor după generaţii.  

Când moare un actor îşi translează chipul şi idealul supraordonate admiraţiei din partea publicului, din timpul lui, deasupra timpurilor. Dincolo de domeniul faptelor vieţii, nimic nu e mai înalt decât jucatul vieţii în luminile rampei. Actorul aceasta face. A nu vedea nimic în viaţă decât trăirea brută a vieţii înseamnă a nu trece din noapte în vis, a închide ochii, a stinge lumina şi a da trupului o stare de deplină odihnire şi refacere a celulelor cu preţul luării de la conştiinţă a figuraţiei sentimentale a vieţii.  

Cel mai de preţ bun al omului nu e viaţa, ci calitatea vieţii. Marii actori, ca şi iubirea sunt izvor de viaţă. De aceea, când un actor se stinge, dincolo de comoara de roluri jucate, care rămâne, nu lasă compătimiri ce adâncesc supărarea, ci un cer care cădelniţează cu lacrimi.  

S-a stins marele actor comic Nae Lăzărescu! E o mare durere pentru o nerecuperabilă pierdere! Actorul nu s-a predate morţii, ci eternităţii. În ultimul timp al vieţii a avut îngheţat pe faţă un surâs care nu edifica înfricoşarea de moarte, deşi o ştia, o aştepta…! Scena a pierdut un colosal actor de comedie care de azi va rămâne monumentalizat în spiritualitatea Teatrului, clădit într-una dintre coloanele ce-i susţin bolta aurorală sub care au scânteiat şi vor scânteia oglinzile umane ale jertfei Thaliei.  

Nu se înşelase Nae Lăzărescu în desluşirea destinului său. Şi-a înţeles profetic viaţa, şi-a urmat posibila cale, până în ultima clipă. Deşi păşise pe drumul ştiinţelor economice, din studenţie a jucat teatru de comedie, cu un grup satiric alături de care a participat la festivaluri de amatori, după care a lucrat trei ani la „Rapsodia Română” secţia de estradă. Savurând gustul schimbărilor rapide, propulsat rapid de propriul talent, fără încercări eşuate, Nae Lăzărescu şi-a legat la scurt timp şi definitiv viaţa, numele şi cariera, de spectacolul Revistei româneşti, devenind un neconfundabil actor care „seamănă numai cu el”, cum îl creionează actorul Dorel Vişan. Deopotrivă, a fost şi scriitor, autor de texte memorabile pentru Revista românească.  

A fost un actor care a muncit, care a învins confruntându-se cu frigul sălilor de spectacol, îngheţate, care a voiajat prin ţară informaţii traficate despre apăsările românilor, despre tare umane, vicii, libertate, dreptate, ascunse într-un umor care a înveselit fără ca actorul să fie vesel, jucând o comedie fără să facă să se întrezărească faptul că dincolo de scenă, comedia e tristă. Dacă tot a câştigat puţin, s-a hotărât ca măcar să muncească mult.  

A făcut un cuplu formidabil cu Vasile Muraru, unul dintre cuplurile celebre ale Revistei româneşti. Cum îi va resimţi lipsa actorul Vasile Moraru, cel pentru care Nae Lăzărescu a fost tată, frate, prieten, coleg de scenă?! Cum îi va resimţi lipsa actorul Aexandru Arşinel care i-a fost la Teatrul „Constantin Tănase”director, coleg de scenă, prieten?! Tristeţea e apăsătoare la Tănase! Tăcerea e grea ca piatra! Oana Georgescu, secretar literar la Teatru trimite comunicate şi primeşte condoleanţe. Gura îi este strînsă şi încuiată ! Nu crede şi nu încearcă să înţeleagă. Refuză să îşi spună că e adevărat. Se retrage în amintiri. Actorii Alexandru Arşinel şi Vasile Muraru abia surâd. Sub surâs e un nesfârşit regret, o nemiloasă durere. Sunt răscoliţi de amintiri. Privesc departe. Nu au în minte şi în cuvinte decât pe actorul care a plecat din mijlocul lor. Actorii scenei româneşti vin rând pe rând. În foaierul Teatrului „Constantin Tănase”, Nae Lăzărescu e acoperit de flori. Vin şiruri de oameni să-şi ia adio de la actor.  

Sunt pretutindeni amintirile. Vorbesc. Cel care pleacă a trăit profund viaţa, fără să-i ocolească adevărul sau să-i întoarcă feţele. A consumat-o, a devorat-o. Cum ar fi putut şti Nae Lăzărescu totul despre viaţă, dacă nu ar fi consumat-o?! N-a uzat de minciuni protectoare. A recunoscut că a trăit o viaţă în corzile vieţii, adesea, de parcă nu ar fi mai existat după fiecare zi un mâine. Nu a rezistat mariajelor contrafăcute, când înţelegerea ajungea la punctul terminus, nu recurgea la arme noi, ci relua viaţa de la început. Căsnicia perfectă e cea în care pierd doi la destrămare. Dar Nae Lăzărescu şi-a dovedit nobleţea şi în aceste împrejurări, primind să sufere singur. Nu a făcut din propria viaţă analiza unei arte a analizei, şi-a trăit-o fiindu-i cel mai aspru critic tăcerea, uneori, fiindu-şi însuşi critic, alteori, făcând neascuns evocări nelacunare despre sine. Nu a avut şi nici posteritatea nu va avea nevoie de dezambiguizări. A fost sincer şi curat.  

Făcea un umor sobru. Părea că are în inimă numai iarnă. Dar nu e adevărat. Era un sentimental! Arderea trăirilor artistice era vizibilă în cum interpreta rolurile, nu într-o împietrire sufletească. Se dăruia publicului. Îl iubea.  

Ce poate fi mai puţin decât nimic? Este să nu mai fie printre noi Nae Lăzărescu. Dar a fost, este şi va fi. La fundaţia de identitate spirituală a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” va fi de azi o piatră de bază, de trăinicie şi nestemată. E o fundaţie în care-i cimentată veşnicia comediei. Fiecare dă totul uitării, într-o zi şi fiecare este uitat cândva. Dar cei care sunt zidiţi în această fundaţie nu vor avea sfârşit. Câtă vreme va exista Teatrul Tănase, câtă vreme va exista teatrul românesc, vor exista actori de comedie şi exegeţii lui, spectatorii. Unul dintre ei este actorul Nae Lăzărescu  

Marele actor Nae Lăzărescu nu va fi uitat. Nu există comedie adevărată pe termen scurt şi nu există actori mari care dispar. Jocul actorului Nae Lăzărescu are condiţia veritabilului comediei de vârsta comediei.  

Azi, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” scena e cernită! Actorii sunt trişti! Râsul a plecat cu nefiinţa omului care va pleca inert din lume, începând contopirea cu atomii pământului. Râsul a plecat într-o pauză scurtă, dintre două acte: lumea şi eternitatea! Dar se va întoarce!  

Infinite regrete acum, imensă tristeţe apasă pe Teatrul „Constantin Tănase”, şi pe teatrul românesc de oriunde. Dar viaţa îşi va urma drumul ei. Aşa i-ar plăcea actorului: ca veselia să ia locul pulberilor pământeşti, căci rămâne spiritul lui Nae Lăzărescu.  

El a iubit deplin şi conştient teatrul şi spectatorii, aşa cum a iubit viaţa. Teatrul şi spectatorii l-au răsplătit. A fost unul dintre cei mai iubiţi actori.  

Râsul se va întoarce, pentru că fără el, scena nu există. Fără el, ca şi fără lacrimi, actorii nu-şi pot argumenta menirea. Cel mai mult timp îl are teatrul înainte, nu în urmă! Dar trecutul e de aur. Pe când timpul care urmează are de partea lui lumina lăsată de actori. Teatrul ar putea renunţa la orice, în vremuri oricât de grele, numai la actori nu. Unul dintre ei este Nae Lăzărescu. Va fi păstrat în memorie ca un suflet nobil şi prieten al celor ce iubesc actorii.  

Va găsi actorul Nae Lăzărescu mai mult adevăr în veşnicie, mai multă dreptate, iubire, pace?! A crezut în divinitate, a sperat odihna veşnică şi lumina fără sfârşit, a năzuit la lumina păcii, dreptăţii şi bucuriei cereşti! Lumea din care a plecat fără a o părăsi o avem îmbogăţită de el cu puţin din toate acestea.  

A plecat actorul, absorbit în eternitatea Teatrului de Revistă, inegalabil, la care a jucat o viaţă, ca interpret şi creator al partiturii propriei vieţi, pe scenă! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

Referinţă Bibliografică:
Nae Lăzărescu. Marii actori rămân şi după plecare...! / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1085, Anul III, 20 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!