Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

Monografia municipiului Drăgăşani şi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Monografia municipiului Drăgăşani şi “istoria” întârzierii tipăririi ei  
  
Articol de EMIL ISTOCESCU 
  
Realizarea şi tipărirea unei monografii ample a oraşului Drăgăşani devenise, cu mai multe decenii în urmă, prin 1974-75, pentru conducătorii de atunci ai vestitului târg viticol, aproape o obsesie. Preocupare justificată prin faptul că, pe fundalul educaţiei patriotice ţintite, se avea în vedere şi istoria complexă a acestei aşezări: fostă cetate daco- romană, Rusidava, gazdă şi teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă şi armata revoluţionară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu turcii., apoi cunoscând o apreciabilă dezvoltare economică cu specific viticol, agricol şi meşteşugăresc. 
  
Interesul pentru realizarea unei astfel de lucrări de amploare a căpătat contur mai cu seamă că se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a acestei aşezări. 
  
Iniţiată, redactată în mare parte şi propusă pentru editare încă din 1974, monografia aceasta a avut neşansa de a nu vedea lumina tiparului timp îndelungat, de trei decenii, din cauze care vor fi relatate în cele ce urmează. 
  
Pentru a nu se irosi rezultatul unui mare volum de muncă, la care trudise un colectiv extins de autori şi redactori în perioada 1974-75, după trecere de vreme, între 2002-2004, Comisia pentru învăţământ şi cultură a Consiliului local Drăgăşani a hotărât să facă demersurile necesare pentru reactualizarea, completarea şi tipărirea monografiei, cu înţelegerea şi sprijinul financiar al conducerii primăriei. 
  
După aproape doi ani de eforturi, impuse de nevoia aducerii la zi , a completării cu capitole care lipseau, sau erau deficitare, monografia a putut fi tipărită în 500 de ezemplare, format A4, împlinindu-se astfel un mai vechi vis al generaţiilor anterioare cu preocupări şi calificare în acest domeniu. 
  
*** 
  
Dar, să ne întoarcem la anii 1974-75, când începuse munca pentru realizarea acestei monografii, bazându-ne pe documentele autentice păstrate în arhiva primăriei şi a Casei de cultură din Drăgăşani. 
  
În 1974, la 21 februarie, conducerea oraşului a emis o decizie (cu nr 47) prin care se constituia un colectiv de redacţie şi un altul de autori şi colaboratori pentru realizarea monografiei localităţii. Decizia era însoţiţă de un plan al monografiei prin care se stabileau capitolele şi de un tabel nominal cu autorii şi colaboratorii. Unii dintre aceştia erau chiar cadre universitare, precum Dumitru Berciu şi Dumitru Tudor, cercetători de la Rm.Vâlcea şi Craiova. 
  
Potrivit acestui plan, se prevedea ca prefaţa monografiei să fie scrisă de generalul–maior Gh. Titileanu, directorul de atunci al Arhivelor Naţionale. Urma ca lucrarea să fie deja tipărită în 1975, când se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a localităţii, având ca titlu “De la Rusidava la Drăgăşani, retrospectivă şi actualitate” 
  
Demersurile pentru coordonarea muncii de documentare au revenit lui Nicolae Ignat, vicepreşedintele Comitetului executiv care răspundea de munca culturală şi cunoştea şi pe generalul Titileanu, care condusese subunitatea M.I. din Drăgăşani. Bazându-se pe priceperea, experienţa şi aportul cercetătorului istoric Dumitru Bălaşa, în calitate de secretar al colectivului de redacţie, s-a trecut la adunarea datelor necesare, începând cu partea istorico- socială a trecutului localităţii Drăgăşani. Materialul strâns cu sprijinul largului colectiv de colaboratori s-a structurat în cinci volume dactilografiate la două rânduri, în format A4, însumând peste 1300 de pagini, plus 263 anexe cu imagini alb-negru, monografia fiind propusă pentru tipar încă din luna aprilie 1974. 
  
Printr-o adresă primită de la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţuliui Vâlcea, datată 23 aprilie 1974, Consiliul popular al oraşului Drăgăşani, era încunoştinţat că “nu se poate aproba suma de 7000 lei - plată colaboratori solicitată de dv., cu adresa nr.1050/1974, către Direcţia Planificare-Salarizare a judeţului Vâlcea , ce urma a fi plătită din fondul repartizat Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă, la capitolul “fond de salarii scriptic, fără desfăşurare pe trimestre”, grupa din nomenclator 3-“colaborări în unităţile de spectacole , cultură, artă şi presă” 
  
Monografia care urmează să o editaţi dvs. nu a fost prinsă în planul editorial aprobat pentru anul 1974, propuneri ce au fost înaintate de noi încă din anul 1973. Această monografie va fi cuprinsă în planul pe 1975, urmând ca dvs. să ne faceţi cunoscut din timp costul întregii lucrări. Vă înaintăm alăturat şi contractul (în dublu exemplar) înregistrat la nr. 1050 din 16 februarie 1974.” 
  
Preşedinte , Planificator, 
  
Prof. Vasile Roman M. Georgescu 
  
Aşadar, perspectiva editării monografiei în 1974 a fost ratată, din cauze legate de sistemul rigid al “planificării” din timp al editării şi atribuirii sumelor necesare acestui act editorial. Redactorii şi conducerea oraşului Drăgăşani nu au intrat totuşi în panică, deoarece anul aniversar era 1975 
  
Numai că, din varii şi inexplicabile motive, nici în 1975 nu s-a putut obţine aprobarea de fonduri pentru tipărire, dar nici lucrarea nu fusese finisată. De aceea, abia la data de 26 decembrie 1975, Biroul executiv al Sfatului popular al oraşului Drăgăşani a înaintat o adresă Direcţiei presei şi tipăriturilor-Vâlcea, prin care se anunţa terminarea monografiei, adresa având următorul conţinut: 
  
“Avem onoarea a vă înainta alăturat manuscrisul Rusidava-Drăgăşani, dactilografiat la două rânduri, în trei exemplare, fiecare fiind cuprins în câte cinci mape. Lucrarea aceasta are 1322 pagini şi este însoţită de un sumar în care se indică titlul şi pagina respectivă. Tezxtul este ilustrat cu 262 piese (hărţi, fotografii, fotocopii, tabele cu indici şi desene în tuş) 
  
Toate acestea suntprezentate în câte un exemplar şi menţionate explicit în Lista ilustraţiilor, numerotate de la 1 la 262. Ele sunt aşezate în cinci plicuri. Pe fiecare plic se indică numarul plicului şi numărul ilustraţiilor ce conţine. 
  
Menţionăm că lucrarea aceasta este o urmare a recomandărilor centrale de a se alcătui istoricul localităţilor. Ea este, în acelaşi timp, un răspuns la dorinţa noastră de a ne cunoaşte trecutul, cu scopul de a ne întări “conştiinţa patriotică” 
  
Am intitulat această cronică “Rusidava-Drăgăşani, retrospectivă şi actualitate-225 -1975 “, pentru a dovedi continuitatea noastră pe aceste meleaguri. Oraşul însuşi păstrează neîntrerupt firul vieţii Rusidavei de altădată, cetate daco-romană, atestată documentar la 225 e. n., adică acum 1750 de ani. 
  
În lucrarea noastră am prezentat oraşul Drăgăşani cu cartierele lui şi cu satele din jur, care, administrativ, au ţinut de acesta.” 
  
Şi, pentru a fi mai convingător, autorul textului, în care recunoaştem condeiul şi diplomaţia lui Dumitru Bălaşa, care era şi iniţiatorul , dar şi secretarul de redacţie al monografiei, consemnează mai departe, în amintita adresă, următoarele argumente, menite să convingă Direcţia presei, în vederea obţinerii BT-ului: 
  
“Am cercetat documentele şi am subliniat viaţa de robie, lupta pentru un trai mai bun, pentru independenţă, dusă de strămoşii noştri. Am prezentat, după aceea, actualitatea eliberată de exploatare, progresul economic, tehnic şi cultural, viaţa nouă ce se construieşte în era socialistă, în drumul spre comunism. 
  
Au colaborat la această lucrare, în afară din localitate, prof. univ. dr. docent D. Tudor- Bucureşti, Ileana Petrecu, cercetătoare principală la Institulul academic de cercetări sociale şi politice din Craiova, Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, de la Arhivele Statului, din Rm. Vâlcea, Horia Nestorescu-Bălceşti, directorul muzeului “N. Bălcescu, pictorul Sabin Bălaşa, din Bucureşti, folcloristul octogenar Gh. N. Dumitrescu- Bistriţa şi alţii. 
  
Odată cu materialul mai sus menţionat, înaintăm şi un proces-verbal al comitetului de redacţie, cu privire la “Rusidava-Drăgăşani” şi vă rugăm a ne aproba tipăreirea ei. 
  
Preşedinte, Secretar,  
  
Petre Lită Gh. Burlan 
  
Procesul verbal amintit în adresa de mai sus, fusese alcătuit cu două zile mai înainte, adică pe 24 decembrie1975 şi avea următorul conţinut: 
  
Proces-verbal 
  
Verificând întrega lucrare “Rusidava-Drăgăşani”, am constatat că nu conţine nimic din ceea ce ar putea contraveni legilor din patria noastră, Republica Socialistă România. Astăzi, 24 decembrie 1975, noi, membrii comitetului de redacţie al volumului “Rusidava-Drăgăşani, Petre Liţă, primarul oraşului Drăgăşani, marin Ciurduc, preşedintele comitetului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă şi Dumitru Bălaşa, secretar de redacţie, ne-am întrunit în localul primăriei oraşului şi am constatat cele ce urmeaza: 
  
1- Volumul manuscris “Rusidava – Drăgăşani”este finisat, în condiţii de tipar. Este scris la două rânduri şi prins în câte cinci mape fiecare. Lucrarea este o retrospectivă din anul 225 e.n., până în 1975, când se împlinesc 1750 de ani de la prima atestare documentară aunei aşezări de tip urban pe actualul teritoriu alo Drăgăşanilor. 
  
2- În alcătuirea acestei lucrări s-au utilizat documentele istorice aflate în fondurile arhivelor statului Bucureşti, Rm. Vâlcea,Craiova, Sibiu, Piteşti şi Academia română, secţia manuscrise. De asemenea, s-au utilizat, pe cât a fost posibil, ştirile bibliografice apărute în lucrările tipărite. 
  
3- S-a stăruit asupra oamenilor şi locurilor din zona Drăgăşani, pentru a fi cunoscut trecutul şi viaţa plină de durere şi chinuri a poporului muncitor (sic!-n-n) 
  
4- S-a insistat asupra revoluţiilor de la 1821, 1848 şi asupra răscoalei din 1907. 
  
5- Un punct de răscruce îl constituie data de 23 august 1844, care deschide României calea spre socialism şi comunism. De această dată, o unitate şcolară militară din Drăgăşani, a luat parte la luptele de la Băneasa. 
  
6- S-a insistat asupra trecutului economic şi cultural şi s-a prezentat actualitatea înfloritoare, care şi în zona Drăgăşani apare într-o splendoare fără precedent. 
  
7- Lucrarea a fost ilustrată cu hărţi, fotografii, tabele de indici etc., toate constituind un material documentar ştiinţific, din care cititorul îşi poate face oidee precisă cu privire la saltul enorm efectuat de oamenii muncii în această veche vatră românească. 
  
8- Au fost prezentate o parte din monumentele istorice cuprinse în Lista monumentelor de cultură de pa teritoriul RPR, Editura Academiei, 1956. Zona Drăgăsani posedă monumente de valoare, între care, biserica de la Stăneşti, în care se afla mormântul lui Stroe Buzescu, mormânt cu cea mai frumoasă inscripţie funerară din ţară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii Mamu, cu frescele ce reprezintă familia lui Constantin Brâncoveanu voievod, opertă alui Pârvu Mutu, din 1699. 
  
9- Am prezentat câteva piese folclorice, bucăţi literare şi câţiva sriitori, fii ai zonei Drtăgăşani. 
  
10- Partea ultimă prezintă date sumare cu privire la oraşele Rm. Vâlcea şi Slatina, cu care Drăgăşanii a avut legături istorice. De asemenea, am prezentat şi o parte din istoricul satelor, care au ţinut de acest centru urban. 
  
11- S-a adaptat, la redactare, în general, forma expozitivă, pentru a putea fi citită, nu numai de cercetători, ci şi de masele largi de cetăţeni dornici de a cunoaşte trecutul “în mod obiectiv în contextul istoric şi consaecinţele care le-au generat, străduindu-ne să dăm interpretarea cea mai justă” ( ... ) Lucrarea noastră am căutat să fie nu numai un “act de erudiţie”, ci, şi să îndeplinească, în acelaşi timp şi o funcţie social-politică, să exprime . să lumineze şi să întăreasca conştiinţa patriotică, aşa cum spunea Andrei Oţetea şi I. Popescu-Puţuri. 
  
12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic şi toponimic. 
  
Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal 
  
Preşedintele comitetului de redacţie-Petre Lită- primarul oraşului Drăgăşani; 
  
Redactor, Marin Ciurduc-preşedinterle comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă; 
  
Secretar de redacţie- Dumitru Bălaşa,- membru în Societatea de studii istoriice din RSR. 
  
*** 
  
După cum se poate observa, atât adresa către Direcţia presei şi tipăriturilor, cât şi procesul-verbal al colectivului redacţional, care a însoţit acest demers, aveau menirea să susţină cauza publicării acestei lucrări, aducând argumente întemeiate şi de bun simţ, chiar dacă ele cuprindeau şi formulări partizan-subiective, convenabile ideologiei epocii, incluse strategic. 
  
Din prezentarea şi cercetareea acestor documente de arhivă, putem stabili câteva concluzii: 
  
a)- Mai întâi, se avea în vedere ca monografia să poată apărea la o dată anume, când se aniversau 1750 de ani de la atestarea documentară a localităţii (1975) Din păcate, colectivul de redactare şi autorii (respectiv, colaboratorii)n nu se putuseră încadra în termenul preconizat. 
  
Faptul că atât adresa de mai sus, cât şi prosesul verbal care o însoţea erau datate 24 şi, respectiv, 26 decembrie 1975, confirmă ipoteza că lucrarea nu fusese completată şi finisată până la sfârşitul anului 1975, anul dedicat aniversării istoric e amintite. 
  
b)- Se demonstra că întrega lucrare era realizată pe depline temeiuri ştiinţifice: cercetare riguroasă, bazată pe documente, prezenţa unui mare număr de anexe auterntice , redactare în stil adecvat, aparat critic, bibliografie etc. 
  
c)- Pentru a se elimina eventuala suspiciune că sunt strecurate erori de interpretare politico-ideologică, în cele două documente puse în discuţie de noi, redactorul principal, Dumitru Bălaşa sublinia că:-“Am prezentat după aceeaactualitatea eliberată de exploatare, progresul economic, tehnic şi cultural, viaţa nouă ce se construieşte în era socialistă, în drumul spre comunism” 
  
Ideea din acest pasaj , preluată de noi din adresă, se completează şi se amplifică în procesul verbal însoţitor:-“Un punct de răscruce îl constituie data de 23 august 1944, care deschide României calea spre socialism şi comunism” 
  
In finalul procesului verbal, se mai fac precizări suplimentare: 
  
“Verificând întreaga lucrare Rusidava-Drăgăşani, am constatat că nu conţine nimic din ceea ce ar putea contraveni legilor din patria noastră RSR” 
  
Pentru a convinge pe cenzorii de la Direcţia presei şi publicaţiilor Vâlcea, se mai adăuga şi amănuntul că s-a apelat şi la cadre universitare de prestigiu. 
  
*** 
  
În pofida tuturor acestor explicaţii şi argumente, BT-ul nu a fost primit, iar cele trei exemplare dactilografiate şi structurate în cinci mape (volume), plus plicurile cu anexele , au rămas nepublicate. Un exemplar a fost depus la arhiva primăriei, un al doilea l-a luat Marin Ciurduc, iar al treilea nu se ştie unde s-a dus! 
  
Au trecut anii, s-au precipitat evenimente importante şi abia după anul 2000 a reintrat în actualitate problema tipăririi monografiei oraşului Drăgăşani. 
  
Cu puţin timp înainte de a ne părăsi şi a merge în cele veşnice, fostul secretar de redacţie al lucrării, Dumitru Bălaşa (decedat în 2002, la venerabila vârstă de 91 de ani), nota pe unul din volumele dactilografiate mânirea că monografia la care trudise cu mare pricepere, competenţă şi dăruire, nu a mai fost tipărită atâta amar de vreme. De asemenea, consatatând că multe piese din plicurile cu anexe se pierduseră sau fuseseră subtilizate, nota că fapta poate fi calificată criminală şi că făptaşul a produs o mare pagubă culturii locale.  
  
*** 
  
Cu toate că din cuprinsul documentelor amintite mai sus, şi care au fost trimise la sfârşitul anului 1975 la Direcţia presei, reieşea că lucrarea era completă, în realitate , lucrurile nu au stat aşa.! 
  
Astfel, potrivit planului monografiei, păstrat în original şi consultat de noi, din lucrtare lipseau unele capitole: 
  
-Prefaţa-atribuită generalului-maior Gh. Titileanu; 
  
-Cuvânt către cititor- Liţă Petre, primarul oraşului; 
  
-Cadrul geograic şi cel demografic- Gh. Ghelărescu, directorul liceului; 
  
-cadrul istoric- autor neprecizat (n. n.) 
  
Aproape de mijlocul anului 1976 (26 mai ), redactorul responsabil al monografiei şi secretar de redacţie, preotul cercetător istoric Dumitru Bălaşa se adresa primarului printr-o cerere astfel: 
  
Tovarăşe Primar, 
  
Subsemnatul D. Bălaşa, secretar de redacţie la volumul Rusidava- Drăgăşani- retrospectivă şi actualitate, iniţiat de D-voastră, cu respect vă înaintez materiale care nu au gata în ianuarie c(urent) 
  
1)- Cap.I- Preliminarii arheologice în zona Drăgăşani, de Papilian (dr. în arh.) şi M. Nica, de la Academia de ştiinţe sociale şi politice Craiova), însoţit de cinci planşe cu fotografii documentare 
  
Vă rugăm a dispune ca să fie înaintat tov. Stanciu, la Rm. Vâlcea, pentru îndeplinirea formelor de tipar. 
  
Cu stimă, D. Bălaşa 
  
26 mai 1976 Tov. Primar al oraşului Drăgăşani 
  
Cu toate că anul prevăzut pentru tipărirea monografiei fusese depăşit, după cum rezultă din documentele prezentate mai sus, iar autorii făcuseră demersuri oficiale şi prin persoana primarului de atunci al oraşului, Petre Liţă, ca preşedinte al comitetului de redacţie, cartea nu a mai apărut. 
  
Întrând în domeniul unor speculaţii ipotetice, considerăm că abandonarea ideii de publicare a acestei lucrări, ar putea avea şi următoarele explicaţii: 
  
!- Insuficienta insistenţă pentru obţinerea fondurilor la timp. 
  
2- Slăbirea interesului deoarece fusese depăşit anul 1975 
  
3- La data programată mai multe capitole lipseau. 
  
4- O presupusă reţinere faţă de faptul că Dumitru Bălaşa, deşi coordonase şi contribuise în mod covârşitor la realizarea monografiei, era slujitor al bisericii şi fusese deţinut politic vreme de mai mulţi ani (1959-1964)  
  
*** 
  
Între 2002-2004, după, consumaerea evenimentelor descrise mai sus, ideea tipăririi monografiei a fost readusă în actualitate, în cu totul alte condiţii, fără constrângeri ale cenzurii, fără restriţii financiare, cu dorinţa fermă ca lucrarea să fie terminată şi publicată. Primăria şi Consiliul local au fost organisme receptive şi au sprijinit această nouă întreprindere culturală destul de dificilă. Un colectiv alcătuit din numai trei membri entuziaşti (şi pricepuţi, credem! : Emil Istocescu, Teodor Barbu şi Costel Şerban) a dus treaba la bun sfârşit, restructurând vechiul material, şi adăugând capitole noi : 
  
-încadrarea geografică; 
  
-etnografia şi folclorul; 
  
-estimarea psiho-socială; 
  
-arkitectura; 
  
-date despre unele personalitati ale locului; 
  
-undicţionar fr regionalisme; 
  
-note, comentarii şi datini specifice. 
  
Munca de tehnoredactare a revenit lui Costel Şerban, tot el făcând şi o consistentă prefaţă şi legătura cu editura Ex Ponto din Constanţa. 
  
Cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, format A4 şi a fost lansată la 28 mai 2004, în aula Bibliotecii municipale, evenimentul având efectul recunoaşterii unor eforturi anterioare şi bucuria firească a unei realizărei actuale de excepţie.  
  
Emil Istocescu 
  
Drăgăsani, 14 iunie, 2009 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Monografia municipiului Drăgăşani şi istoria tipăririi ei / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!