Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   



Mite Maneanu, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II)  

Mite Măneanu  

 

(Capitol din lucrarea Agricultura şi Comerţul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale şi specifice,Autograf MJM, Craiova, 2009)  

 

În general se poate considera că cu excepţia situaţiilor din plăşile Dumbrava şi se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producţia de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie721, aceasta în condiţiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate constata şi din tabel, în cuprinsul judeţului existau mari diferenţe între diferite plăşi şi zone, atât sub raportul producţiei cât şi al consumului şi disponibilităţilor pentru comerţ. În timp ce în plasa Câmpul, spre exemplu, ce obţinea un excedent de 1219000 ocă vin ceea ce reprezenta aproape jumătate din întreaga producţie a plăşii şi peste 80 la sută din cantitatea totală de vin destinată comerţului în întreg judeţul, în plasa Baia se înregistra un deficit de 184000 ocă. Desigur aceste diferenţe se datorau mai multor factori între care trebuie menţionat productivităţile diferite de la o zonă la alta, suprafeţele de asemenea diferite afectate acestei culturi, structura consumului, posibilităţile de desfacere, densitatea populaţiei, condiţiile meteorologice etc. În privinţa acestora din urmă, documentele consemnează numeroase cazuri în care recoltele de struguri au fost compromise total sau parţial de ploi, grindină, îngheţ şi altele. În vara anului 1832, spre exemplu, grindina şi piatra au compromis recoltele de struguri şi fructe din numeroase sate aflate în partea centrală şi sudică a judeţului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plăşii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum şi unele din plăşile Baia, şi Cloşani. Două luni mai târziu erau afectate din nou un număr de sate din plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru722. Asemenea condiţii determină mari diferenţe de producţie de la un an la altul, recoltele de struguri şi fructe fiind aproape în totalitate tributară condiţiilor climaterice. Această situaţie era recunoscută oficial şi de subocârmuitorii de plăşi. Între aceştia cel al plăşii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plăşii se puteau obţine până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre723.  

În asemenea condiţii, preţurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă şi din tabelele de ma sisu, între 3 şi 12 parale oca. Acestea sunt de fapt preţuri de vânzare cu ridicata pentru că la cârciumi şi la oraşe acestea erau mai mari. Examinând evoluţia acestora pe o perioadă mai mare, constatăm că în primii ani preţurile de vânzare se menţin la nivelul anilor 1829-1831 (10 parale oca)724 ca să crească treptat către sfârşitul perioadei amintite. La Cerneţi, spre exemplu, vinul se vindea în 1846 cu 24 parale oca – cel de proastă calitae cu 16 parale – iar în perioada martie-mai 1847 chiar cu 36-40 parale oca, crescând încă şi mai mult spre toamnă725. Această creştere se datora sporirii populaţiei în general şi a celei urbane în special, deprecierii monedei dar şi faptului că în viticultură nu se înregistrează progrese însemnate în domeniul tehnic şi că productivitatea rămâne cam la acelaşi nivel. În privinţa dezvoltării pomiculturii documentele ne oferă, pentru această perioadă, mai puţine date directe. Totuşi din unele documente ce se referă la alte probleme aflăm informaţii interesante şi cu privire la pomicultură. Între acestea cele mai interesante ni se par cele ce se referă la construirea sau trasarea de noi drumuri ori lărgirea celor vechi, acţiuni cu care prilej numeroşi pomi fructiferi şi chiar livezi întregi au fost defrişate726. Pentru a ne face o imagine mai apropiată de adevăr cu privire la întinderea suprafeţelor ocupate cu pomi fructiferi în judeţ, trebuie să examinăm de asemenea şi documentele care se referă la cantităţile de rachiu obţinută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg judeţul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producţii se obţineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum şi în plăşile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) şi Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantităţi intrate în comerţ proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Preţul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel şi mai sus, că cele mai întinse suprafeţe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică şi centrală a judeţului şi confirmă ipoteza noastră că acestea depăşeau cu mult pe cele plantate cu viţă de vie728. Dintre pomi, cel mai răspândit era prunul, dovadă, marile cantităţi de rachiu (ţuică) de prune ce se fabricau în fiecare an.  

În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura şi pomicultura continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părţii de vest a Olteniei.  

 

 

NOTE  

721 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura judeţului Mehedinţi, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223  

722 .Ibidem, fond Pretura plăşii Bâcleş, dosar 5326/1832, f. 4-5.  

723 .Pentru aceeaşi perioadă se făcea menţiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem, Prefectura judeţului Mehedinţi, dosar 1844/1831, f. 53, 379).  

724 .Ibidem, fond Primăria oraşului Cerneţi, dosar 1/1846, f. 319, 391, 402, 412.  

725 .În anul 1832, se arăta într-un raport, cu ocazia lucrărilor de lărgire a drumurilor de poştă Craiova-Cerneţi, au fost tăiaţi numeroşi copaci aflaţi pe marginea acestuia. Între aceştia mulţi pomi fructiferi. (Arh. St. Drobeta Turnu Seveerin, Pretura plăşii Bâcleş, dosar 5315/1832, f. 54).224  

726 .Ibidem, Prefectura judeţului Mehedinţi, dosar 1844/1831, f. 379, 398, 416, 430, 432 ş.a.  

727 .De altfel, un deceniu mai târziu, Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafaţa grădinilor. (Ion Ionescu, op. cit., p. 120-121).  

728 .Mite Măneanu, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii Mehedinţiului în perioada Regulamentului Organic, în “Museum” – Studii pe comunicări de istorie şi etnografie, Goleşti-Argeş, 1978, p. 331-337.225  

 

 

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Mite Maneanu, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 997, Anul III, 23 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!