Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Milena Munteanu         Publicat în: Ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

Milena MUNTEANU - SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
21 iunie, zi lungă de vară, a fost şi zi de sărbătoare, de celebrare a sufletului iei româneşti la Toronto. Împreună cu scriitoarea Elena Buică, Buni, cum o numim cu drag, am participat la expoziţia iei româneşti ce a avut loc la Muzeul de textile din oraş, ca primă ediţie a Festivalului Iei. Festivalul a fost organizat de Tradicious (Canada) în parteneriat cu comunitatea La Blouse Roumaine (România), cu suportul generoşilor lor sponsori. La Blouse Roumaine a pornit ca o comunitate ce s-a format spontan pe Facebook pe 7 noiembrie 2012. La Blouse Roumaine îşi propune să promoveze ia tradiţională, simbol autentic al culturii româneşti, şi să o readucă în prim-plan, propunînd-o ca un însemn de marcă al ţării noastre.  
 
La Festivalul Iei lumea era gătită româneşte. Doamne, ce mândri mai erau ficiorii şi fetele! Nu ştiam la care să ne uitam mai întâi. Mie mi-a plăcut o făgăraşancă înaltă, Petronela, poate şi pentru că ea purta costumul alb-negru, asemănător celui din Sălişte, cu care eram eu obişnuită. I-am dat şi săcăteul ţesut de mama mare, care se potrivea grozav costumului ei. Eu am participat cu câteva lucruri de artizanat, un ţol pe care ciobanii îl puneau pe cal în loc de şa, plosca pe care o luau după ei plină cu apă şi alte comori de suflet ţesute la război de mama mare.  
 
Lume multă. Alături de gazde am întîlnit o mulţime de români, de la doamna consul, Antonela Marinescu şi domnul consul al Republicii Moldova, George Oprea, până la nişte colegi de birou. Erau şi mulţi copii, toţi drăgălaşi, mai toţi îmbrăcaţi în ii, aşa cum le vine bine puilor de români!  
 
Iile erau expuse pe peretele unei încăperi largi, de unde intrai intr-un amfiteatru. O doamnă muzeolog descria exponatele donate muzeului, precizând anul în care au fost ele cusute, precum şi numele ţărăncilor care au creat frumuseţea. Explicaţiile muzeologului, deşi sumare, dădeau voce iilor care parcă vorbeau singure. Fiecare ie îşi are povestea ei, a spus Doamna Victoria Bularda.  
 
Costumele naţionale cu care erau îmbrăcate diversele persoane prezente la aceasta sărbătoare îţi luau ochii: ba o maramă, ba o cingătoare, ba un brâu tricolor, iar ansamblele erau splendid articulate. La o pauza de masă, unde au fost servite bunătăţi felurite, frumoasele noastre cântau şi dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta ţipuia, chiuia şi le zicea aşa, ardeleneşte. O dobrogeancă cânta şi ea. Raluca Vulpe ne-a încântat cu muzica sa folk, şi măiestria sa de chitaristă. Alţii făceau fotografii exponatelor diverse, care includea pictură pe lemn.  
 
După pauză am fost invitaţi din nou în amfiteatrul unde doamna Elena Mitroi Nistea precum şi doamna Iuliana Pasco -organizatoare şi sponsor, reprezentând firma Tradicious - au prezentat în detaliu procesul de fabricatie al iilor, de la tipare şi motive naţionale, până la semnificaţia lor. In timpul explicaţiilor, doamna Elena Mitroi arăta „râurile" ce curgeau pe mâneci, ca şi pe piepţii iei, stilizate în motivele diverse. Înţelesurile lor indicau vârsta şi dispoziţia purtătoarelor, dând în vileag chiar şi satul în care fuseseră create.  
 
Eu a trebuit sa ies din sală, iar când m-am întors să o iau pe doamna Elena Buică (Buni), am găsit-o pe Buni la microfon. Intreţinea sala cu verva sa. Am auzit-o spunând că, deşi prezentarea fusese excelentă, fusese făcută în engleză, iar iile româneşti cereau să fie prezentate în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogaţia de simţire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiţionale, Buni, alături, îmi spunea termenii româneşti ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliţă, acesta e fuior, şi tot asa... Cam greu să le numeşti altfel, nu-i aşa?  
 
Pozele vechi din ţară, din perioada interbelică, cu ţărani la şezătoare, toţi în costume naţionale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de Nana Mariuţă, femeie din Ineul de Cris, aflată la vârsta de 50 de ani, "o bătrână" în viziunea tinereţii celor 18 ani pe care îi avea Buni atunci. Nana Mariuţă, întrebată despre costumul ei naţional, ar fi răspuns:  
“D'apăi, domnişoara noastră, noi n-avem port naţional, ci numai hainele noastre de toată ziua ... ” Costumele specifice zonei geografice în care trăiau erau percepute ca facând parte din viaţa lor zilnică şi din sufletul lor de români.  
"Şi cum e ia cu care merg fetele la joc, Nană Mariuţă?”, insista tânăra de atunci. "D-apoi, cum să fie, domnişoară dragă, cămeşa e albă, că doar este vară şi e cusută fain cu flori roşii”.  
“Iar fustele şi şurţele cum sunt?”  
“Păi, cum să fie, tot albe, răspundea Nana Mariuţă, că doar este vară, şi sunt cusute de mână tot cu flori roşii şi pe poale cu cipcă (dantelă), împletită tot de mână.”  
“Şi basmaua, marama, cum e?”  
“Păi tot aşa, albă, fiindcă aşa se poartă vara.”  
Şi uite aşa, Nana Mariuţă vorbea cu distincţie şi simplitate despre splendoarea costumului purtat zilnic, în demnitate şi frumuseţe.  
 
Buni încheie mica sa povestire cu rugămintea să ne mai întâlnim, ca o comunitate, poate chiar într-o sală a românilor, dacă ne-o ajuta Pronia cerească. O sală unde să continuăm să vorbim româneşte şi unde să ne purtăm iile, iar Buni arătă cu mâna spre ia purtată cu mândrie, chiar de dânsa. Sala o aplaudă călduros pe Buni, care se retrage strângând mâini în drumul spre uşa.  
 
Păstrez în mine ecoul emoţiei întâlnirii cu tradiţia, precum şi cu frumuseţea românismului din noi. Anticipez deja întâlnirea din anul ce vine, ce va avea loc tot în preajma Sânzienelor. Am plecat de la Festivalul Iei cu înţelegerea că o parte din tradiţia noastră s-a scris cu acul. Împunsătură cu împunsătură. De fapt, s-a scris cu dragoste. Cu Suflet românesc.  
 
Milena MUNTEANU  
Toronto, Canada  
25 iunie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Milena MUNTEANU - SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO / Milena Munteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Milena Munteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Milena Munteanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!