CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Literatura > Evaluari >  


Autor: Milena Munteanu         Publicat în: Ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

SUFLET ROMÂNESC
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ce dragoste adâncă, înţelegătoare, are Dan Puric pentru ţara lui!  
 
Ce frumos explică mecanismele defensive în faţa adversităţii, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afară de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o laşitate, un defetism, o neputinţă, sau, în ultimă instanţă, cu un fatalism". Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabilă de a nu participa din toata inima la o istorie crudă şi meschină, dar de a fi cu toată fiinţa pentru veşnicie. Ce frumos e exprimată nevoia de masură internă, cumpătată, ca modalitate de a te pune la adăpost în faţa vânturilor istorice ce bat din toate direcţiile asupra României.  
 
Ce interesantă explicaţia că asta ar fi o formă de adaptare la condiţii, o rezistenţă în faţa schimbării, dacă ea nu este justificată. Nevoia de măsură internă şi raportarea la origini, ca repere absolute în faţa schimbărilor vremelnice. Asta ar explica de ce românul nu se aruncă în mod necesar cu braţele deschise şi cu tot entuziasmul în întâmpinarea schimbării; el a învăţat să cumpănească, să judece dacă noutatea îşi dovedeşte utilitatea. Testul se face întotdeauna cu măsura învăţată din bătrâni, cu o anume cumpătare, dintr-o nevoie de repere continue, non-circumstanţiale.  
 
Înteleg şi mica poveste cu peştişorii, pe care la prima lecturare o găsisem puţin desuetă. E o revenire continuă la origini, la rosturile vechi, ca o validare a faptului că nu ne-am pierdut drumul.  
 
Splendid interpretate sunt basmele, care dau înţelegerea ultimă a valorilor noastre, doar au fost cizelate de mulţi, comunicate de toţi şi absorbite în chiar fibra noastră sufletească. Ce frumos vorbeşte de Mioriţa, pe care unii ar putea-o vedea ca defetistă. Superficialii ar putea-o confunda cu o abdicare. „Mioriţa, [este] o sublimă înlănţuire sufletească de ordin moral superior, asezată inocent şi demn în faţa crimei." Ce frumos e explicată nevoia de curăţenie sufletească în faţa morţii....  
 
Ce frumos sunt analizate dotările sufleteşti ale românului de azi, făcând apel la teoria darwiniana a existenţei, a evoluţiei, a adaptării. Ce comparaţie între lupta de supravieţuire a poporului român cu bătălia de apărare a organismelor împotriva tumorilor cancerigene... şi miracolul victoriei celulei viabile în faţa celei degenerative!  
 
***  
 
Dan Puric, plimbându-se prin Viena, aude parcă pasii lui Eminescu pe caldarâmul străzilor vechii capitale. El înţelege că „cea mai mare carenţă a poporului român este lipsa încrederii în sine”, aşa cum spunea Mihai Eminescu. El ştie că poporul român are nevoie să stea cu capul sus in faţa lumii, în demnitate. Nicicum altfel. De aceea, in analiza sufletului românesc, discuţia nu se axează pe sufletul românului în criză. Cartea e un crescendo care începe cu acceptarea micilor tare ce sunt prea evidente ca să fie ignorate sau negate. Evoluează apoi spre o perspectivă generoasă, care e legată de istoria milenară, şi de vocaţia veşniciei („la trecutu-i mare, mare viitor").  
 
Cartea împlineşte renaşterea speranţei. Ea restituie demnitatea românului, când poate a crezut că a pierdut-o. Explică manifestări precum hibernarea, ce ar avea un inţeles mult mai larg în sensul deşteptării „din somnul cel de moarte", prevestind astfel renaşterea.  
 
Nu mă pot minuna cum în vremuri de restrişte sau de criză, ţara găseşte invariabil bărbaţi mari care să o apere, care să vorbească articulat şi clar în numele ei. Barbaţi îndrăgostiţi de ţara lor, care vorbesc din inimă, apărând-o. Se vede că la timpuri de cumpănă se găsesc unii care în ciuda vicisitudinilor, nu se lapădă de românism, ci dimpotrivă, au curajul să îl îmbrăţişeze şi să îl inspire. Astfel, ceea ce ai putea crede că e pierdut sau rătăcit, revine, invariabil, la suprafaţă, cu încăpăţânarea românului de a fi ce a fost din totdeauna.  
 
Cartea este o splendidă radiografie a sufletului românesc. Este şi o invitaţie la încredere, demnitate şi speranţă.  
 
Milena MUNTEANU  
10 februarie 2014  
Toronto, Canada  
---------------------------------------------------------  
 
MUNTEANU-LIŢOIU Milena, născută în 26 martie 1962 la Craiova. Stabilita în Canada. Absolventa Universităţii din Craiova şi a Universităţii din Toronto. Autoarea cărţilor: „Departe de Ţara cu Dor”, şi „Amintiri din Ţara Soarelui Răsare”, precum şi o colaboratoare frecventă la „Observatorul”, „Revista de Recenzii” şi „Starpress”. În anul 2013 este câştigătoarea Marelui Premiu al Festivalului – Concurs de literatură “Rezonanţe Udeştene” pentru reportaj literar, din cadrul Festivalului European al Artelor „Ciprian Porumbescu”. (George ROCA – Rexlibiris Media Group).  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
SUFLET ROMÂNESC / Milena Munteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1199, Anul IV, 13 aprilie 2014.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Milena Munteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Milena Munteanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!