Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Redactia > Autori > Mobil |   


Autor: Mihai Ştirbu         Publicat în: Ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Mihai Ştirbu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Mihai Ştirbu 
  
O CARTE DOCUMENT 
  
Apariţia unei cărţi este un eveniment, cu atât mai mult în zilele noastre, când suntem invadaţi de publicaţii fără număr, posturi T.V. care răspândesc -contra-plată- ştiri, informaţii sau, de multe ori, acte îndoielnice de cultură, care tind să ne răpească timpul într-un mod superficial şi dăunător. Evident este mult mai comod să stai pe fotoliu, să butonezi telecomanda, primind fără pic de efort, informaţii. Aceasta este o capcană ingrată, care reduce abilităţile de exprimare, de analiză şi filtrare a informaţiei, determinând (cred eu) conştient, platitudinea. O carte, o carte clasică, purtând, încă aroma hârtiei proaspete, mă tem că este un fapt din ce în ce mai rar, iar cititorii, doritorii de frumosul scris, din ce în ce mai puţini. Internetul, prin vasta gamă de acoperire a cerinţelor de literatură, frumos, istorie, geografie şi, în general de orice altceva, nu poate suplini mulţumirea cititorului fără vârstă, care parcurge paginile provenite din celuloză, cu religiozitate, parcă. Cartea cu coperţi cartonate, lucioase (sau nu), apărută într-un spectru cromatic mai bogat sau mai sărac, rămâne refugiul adevăraţilor iubitori de cultură.  
  
Iată de ce, abia născut, datorită Editurii PIM din Iaşi, volumul: ,Istoricul Seminarului Sfântul Gheorghe din Roman”, prins între pagini de neobositul profesor doctor (la Universitatea din Bacău) -Ion Ţuţuianu, este un fapt de adevărată cultură, care dezvăluie oricui comori de spiritualitate, ascunse fără voie în timp, uitate prin sertare, pe rafturi prăfuite din magazii vechi, sau în minţile oamenilor resemnaţi de sentimentul uitării.  
  
Trebuie menţionat şi CUVÂNTUL ÎNAINTE, cu valoare de binecuvântare, aşternut pe una dintre primele pagini, de către I.P.S. Eftimie Luca -Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. 
  
Documentarea strictă, implicarea la un moment dat în viaţa Seminarului dar şi a Episcopiei Romanului, (devenită între timp Arhiepiscopie), căutarea temeinică a posibilelor izvoare de informaţii şi date, sunt fundamentul acestei lucrări istorico-monografice, cu iz memorialistic şi uşor autobiografic. 
  
Din carte rezultă că viaţa Seminarului, de la începuturile sale până în zilele noastre, a fost sinuoasă, cunoscând clipe de recunoaştere firescă -fiind preţuită de oficialităţi, dar n-a fost lipsită de efectele anatemei aruncate de regimul totalitar asupra religiei, şi formelor ei de manifestare.  
  
Sunt convins, nici noi romaşcanii, nu cunoaştem în totalitate numărul celor care au fost elevii seminarului, care s-au întors apoi ca profesori, de cealaltă parte a catedrei aceleiaşi instituţii prestigioase, Seminarul din Roman. Numărul impresionant al personalităţilor de talie naţională, care şi-au purtat paşii prin sălile seminarului, pentru a le împărtăşi elevilor cunoaşterea şi tainele dobândirii spiritualităţii supreme, nu ne este cunoscut nouă, celor care doar am trecut pe lângă acea clădire plină de har, auzind cântări bisericeşti şi încercând să ne închipuim, poate, viaţa în Lăcaşul apropiat de Dumnezeu.  
  
Aici intervine cu generozitate domnul profesor Ţuţuianu; toate generaţiile trecute prin şcoala în cauză se regăsesc în capitolul SERIILE DE ABSOLVENŢI ALE SEMINARULUI, apoi directorii şcolii şi toate cadrele didactice, în capitolul PROFESORII. Nu putem trece cu vederea, apreciind efortul făcut pentru a le obţine, cele aprox. 280 de fotografii.  
  
Dar labirintul vieţii este uneori încurcat, prea încurcat. Cu îndrăzneală şi prezenţă de spirit, acid sau părtinitor când este cazul, autorul şlefuieşte subtil şi faţetele mai puţin plăcute (sau cunoscute) ale existenţei monahale, de care dumnealui a fost aproape, ca absolvent de Teologie, dar şi în calitate de jurist al Episcopiei (mai nou Arhiepiscopiei Roman), lăcaş care influenţează părinteşte, pozitiv, existenţa Seminarului.  
  
Puţini dintre străinii care poposesc în oraşul Roman, dacă-şi îndreaptă paşii spre sfânta zidire muşatină ctitorită de Petru Rareş, ştiu că în apropiere dăinuie clădirea cărămizie, ale cărei uşi s-au închis în urma generaţiilor întregi de viitori preoţi sau cântăreţi bisericeşti, care îşi amintesc cu nostalgie şi evlavie anii trăiţi în Seminarul Sfântu Gheorghe.  
  
Rădăcinile existenţei şcolii bisericeşti, numaidecât pe lângă Episcopia Romanului, se ramifică în timp spre anul 1716, an în care domnul prof. Ţuţuianu localizează un manuscris pornit chiar de acolo. Însă, despre o şcoală adevărată, se poate vorbi (probabil) prima dată, abia în timpul domnitorului Moldovei -Grigore II Ghica; şcoală analizată cu argumente bazate pe raţinamente logice, pe deducţii inspirate din mulţimea documentelor găsite, şi care au putut fi accesate. După incursiuni laborioase (prin ani, târguri moldoveneşti, printre domnitori şi dregători ai vremurilor), demne de un adevărat cercetător, se ajunge la Seminarul eparhial din Roman, în anul 1858.  
  
Odată cu trecerea anilor, evoluţia şi întreaga existenţa a Seminarului, este redată strict, în carte. Totuşi nu poate fi uitată prima desfiinţare a şcolii în 1901, impusă de criza bugetară dar şi de viziunea ministrului Spiru Haret. Însă, asemenii păsării Phoenix, după 18 ani, renaşte. După război, s-au găsit fonduri pentru construcţia unei monumentale aripi în partea de sud-vest a vechiului local, a construirii clădirii de lângă gard. După aceea, în timp, s-au mai făcut investiţii pentru buna funcţionare a seminarului, până în 1948 când, în vremuri tulburi pentru clerici, s-a desfiinţat din nou. Când a fost posibil, după Revoluţia din decembrie 1989, în urma demersurilor episcopului Eftimie, susţinute de arhiereul vicar Ioachim Mareş Vasluianul, Seminarul s-a reînfiinţat.  
  
Desigur, cei care vor să afle înteaga istorie a Seminarului, cu amănunte, vor citi cartea. 
  
Pentru relevarea -încă odată- a importanţei şcolii romaşcane, o trecere în revistă a numelor câtorva personalităţi care şi-au legat, într-un fel sau altul, destinul de al Seminarului Sfântul Gheorghe din Roman, cred că este binevenită:  
  
- Apostol Nicolae – director al Seminarului (Cezar Petrescu i-a dedicat romanul său, ,,Apostol”; le-a dirijat paşii spre literatură scriitorilor Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu); 
  
- Burada Mihail - medic al Seminarului, distins pianist, compozitor valoros; 
  
- D.D. Botez - profesor la Seminar, apoi la conservatorul din Bucureşti (compozitor, cunoscut dirijor de muzică corală); 
  
- Ciobanu A.M. Gheorghe - profesor al Seminarului, intelectual contemporan de primă mână, numit de Iosif Sava: ,,miracolul Ciobanu''; 
  
- Diamandi Sterie -profesor al Seminarului, biograf, eseist; 
  
- Calistrat Hogaş -profesor al Seminarului, scriitor; 
  
- George Pascu -profesor al Seminarului, dirijor, compozitor; 
  
- Athanasiu I. Sava -elev al Seminarului, academician; 
  
- Hăulică Ioan -elev al Seminarului, academician; 
  
- Puiu Visarion -elev al Seminarului, mitropolit; 
  
- Porcescu Scarlat -elev al Seminarului, preot, consilier cultural şi vicar administrativ la Mitropolia Moldovei şi Sucevei; 
  
- Riegler Emanoil -elev al Seminarului, academician. 
  
Evident, numărul personalităţilor care au trecut pragul Seminarului este mult mai mare, dar bucuria de a le descoperi, le rămâne cititorilor. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Mihai Ştirbu / Mihai Ştirbu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Ştirbu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Ştirbu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!