Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   



Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - JOCUL HIMERELOR - UN ROMAN INCITANT A LUI HARRY ROSS
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Faptul că Harry Ross, revine în această primăvară cu un nou volum, la destul de scurt timp după cel din vara anului trecut, nu mă miră. Îi cunosc puterea de muncă şi efervescenţa creatoare. Este însă absolut admirabilă capacitatea de a rămâne interesant şi chiar fascinant în scrierile sale despre problematica, spinoasă ce-i drept, a cuplurilor. Asta fără a fi moralizator sau sfătuitor, ci doar obiectiv, spiritual şi plin de resurse care, consider că numai în parte, sunt inspirate de viaţa reală. Majoritatea, aşa cred, sunt rezultatele planurilor imaginative, însă atât de bine articulate încât nu ne-ar surprinde dacă le-am afla ca poveşti adevărate prin cine ştie ce colţuri ale lumii.  
 
În consecinţă, romanul „Alergând după himere” (ed 24: ORE Iaşi; redactor de carte Ana Parteni, cu o prefaţă Ion Holban) se înscrie în acel flux al creaţilor lui Harry Ross uşor de citit, plăcute şi inteligent alcătuite despre care însă, după lectură, ai multe de discutat. Şi, hai, să fim sinceri! Ce autor nu-şi doreşte să se afle, ca subiect literar, în abordările mai mult sau mai puţin aprinse ale cititorilor?  
 
Dar pentru că vorbeam despre subtilităţile scrierilor lui Harry Ross poate ar fi bine să analizăm pentru început sensurile conceptului: Himeră. Iar pentru aceasta recursul la informaţia mai complexă a dicţionarelor mi se pare absolut necesară. Deci: Himera (greacă Χίμαιρα derivat din χίμαρος, khimaros „capră”) reprezintă în mitologia greacă un monstru tricefal, având un cap de leu, unul de capră şi unul de şarpe sau de balaur. După Hesiod, este un monstru feminin, născut din cuplul Echidna-Typhoon. Termenul Himeră mai este folosit pentru a descrie orice monstru compus din mai multe părţi de animal. Chimera (himera) este în general considerată un monstru de gen feminin, deşi este de obicei portretizată în arta grecească ca având o coamă de leu. Zărirea Himerei era considerată de rău augur. Monstrul grecesc apărea de obicei înainte de producerea unor dezastre, cum ar fi: naufragii, furtuni violente şi erupţii vulcanice. Vergilius plasează Himera la porţile lui Hades împreună cu alţi fraţi de-a ei şi a altor creaturi monstruoase. Există posibilitatea ca Himera să simbolizeze frigul iernii: capul ei de leu - gerul, capul de capră - furtunile de zăpadă (în greacă agis înseamnă atât cu trăsături de capră cât şi furtună) şi capul de şarpe - bolile iernii.  
 
Să consultăm însă şi definiţiile: „HIMÉRĂ, himere”:  
• Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă.  
• Monstru în mitologia antică greacă, închipuit ca un animal cu cap de leu, cu corp de capră şi cu coadă de şarpe; p. ext. motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru.  
• (Bot.;în sintagma) Himeră de altoire = plantă ale cărei ţesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic.  
• (Biol.) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai mulţi zigoţi distincţi. – Din fr. chimère, it. chimera, lat. Chimaera.  
HIMÉRĂ s. v. utopie. amăgire, închipuire, fantomă.  
 
Am considerat necesară această trecere în revistă a unui concept atât de versatil care de la reprezentările mitice dar cu evidente trimiteri către viaţa reală şi până la construcţiile ideatice iluzorii dar convenabile ale fiecăruia dintre noi, dau sensuri şi valenţe foarte subtile şi profunde termenului aflat prioritar în problematica acestui roman.  
 
Concret, autorul pune în scenă mai multe cupluri fiecare cu himera sa. Aparent, aceeaşi situaţie din punct de vedere social, însă fiecare cu specificul său profund cu particularităţi care nu se pot înscrie la asemănări, prin urmare fiecare cuplu, un univers. La fel de complex şi infinit precum acela pe care se tot străduieşte Stephen Hawkins să ni-l explice. Fără prea mulţi sorţi de izbândă, totuşi!  
 
Aşadar, avem un cuplu ale cărui rădăcini le aflăm într-o minunată poveste de dragoste, un cuplu de succes, Gina şi Henry Biran, el pictor recunoscut, deci bine cotat pe piaţa de profil, ea o excelentă organizatoare, proprietara unei galerii de artă. Lumea lor este una rafinată aflată dincolo de problemele materiale însă roasă de criza vârstei critice a bărbatului. Criză „rezolvată” de el printr-un amor presupus a fi „recuperator” din toate punctele de vedere prin legătura cu exotica dansatoare Carmen.  
 
Un al doilea cuplu, inspirat introdus în acţiune, este cel al foarte tinerilor Tom şi Liliana, în fond nişte copii care au, justificat, impresia că iubirea lor este una unică, nemuritoare, demnă de a intra în legende. Cam aşa cum am crezut, la început şi părinţii lui Tom şi de ce să nu recunoaştem aşa cum credem cu toţii în unele momente ale vieţii, atunci când trecerea timpului nu s-a pronunţat încă.  
 
Al treilea cuplu cu implicare majoră în acţiune este cel al Cristinei, londoneza lipsită de prejudecăţi, aparent superficială, dar în fond foarte raţională şi cu o idee fermă despre libertatea individuală care împreună cu bogatul şi rafinatul colecţionar de artă Luciano, contrabalansează şi echilibrează naraţiunea, dându-i credibilitate şi realism. Şi acesta cu visele dar şi cu frustrările sale.  
 
Mai sunt şi alte cupluri precum Helena şi Egon oameni pentru care iubirea este reprezentată de încredere şi stabilitate în viaţă, ambii fiind la o vârstă care exclude romantismul sau iluziile şi dau un binevenit exemplu de relaţie în care focul patimilor este suplinit, cu succes, de grija faţă de trăinicia familiei. Copii fiind proveniţi din căsnicii anterioare. Singurii de altfel care abordează excesul de sentimentalism al Ginei cu propuneri concrete menite să asigure, în primul rând, traiul zilnic. Pare atât de prozaic, încât te şi întrebi de ce autorul introduce în acţiune, destul de episodic totuşi, acest cuplu. Poate nu am accentuat suficient! Harry Ross este un scriitor inteligent şi fiecare gest al său are o profundă justificare, aşa că trebuie urmărită atent lectura pentru a-i descifra sensurile.  
 
Acţiunea în sine, este dinamică, plină de acele mici întorsături de situaţie sau în grafica personajelor (foarte reuşite trimiterile prin cuvinte şi gesturi la adevăratul caracter al dansatoarei exotice doar pe dinafară nu şi pe dinăuntru!), ceea ce face lectura cu adevărat pasionantă, iar dialogurile, inclusiv cele cam livreşti dintre tinerii Tom şi Liliana, reuşesc să dea veridicitate textului. Plus personajul aflat intenţionat în umbră, mama Lilianei, o tradiţionalistă inflexibilă, dar până la urmă, înfrântă de puterea iubirii celor doi. Fiind aceasta, relaţia dintre tradiţionaliştii conservatori şi adepţii realismului modern, o temă de larg interes în literatura scriitorilor evrei de limbă română.  
 
Mai sunt desigur, exact ca în viaţă, cuplurile conjuncturale. Gina este o femeie frumoasă, atrăgătoare şi devenind, prin separaţie, disponibilă, are desigur diferite oferte. Un bijutier mai în vârstă, ceea ce i-ar putea reface finanţele cam zdruncinate, un ispititor florentin, nostim şi fermecător ... Numai că ... Numai că vă las dumneavoastră cititorilor bucuria de a descoperi cum evoluează lucrurile.  
 
Mai fac doar o singură remarcă. Aşa cum ştim şi din alte scrieri ale lui Harry Ross, romanul nu se sfârşeşte de loc în stil hollywoodian şi nici în cel atât de îndrăgit al telenovelelor. Autorul are ştiinţa, pe deplin exersată, de a ne da posibilitatea să continuăm, cum dorim, sau cum gândim noi, acţiunea. Iar această libertate dată cititorului, vă asigur că, face textul şi mai incitant.  
 
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ  
10 mai 2013  
Iaşi  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - JOCUL HIMERELOR - UN ROMAN INCITANT A LUI HARRY ROSS / Mihai Batog Bujeniţă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 862, Anul III, 11 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog Bujeniţă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Batog Bujeniţă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!