Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Accente > Mobil |   



Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prietenul meu, Vasile Mrejeru, este tour-operator. Una dintre acele profesiuni care fac, foarte bine, diferenţa între cei chemaţi, mulţi, şi cei aleşi, puţini. Prin urmare, nu m-am mirat deloc atunci când, în primăvara acestui an, 2013, mi-a dat un telefon şi m-a întrebat, cu prefăcută nevinovăţie în glas, dacă nu aş vrea să fac o călătorie prin vechile teritorii ale enigmaticilor etrusci şi să descoperim, la faţa locului, unele dintre misterele la fel de incitante ale vinului de Chianti. V-am spus că mi-este prieten! Ştia vicleanul că nu pot rezista unei asemenea propuneri. Sunt pasionat de vechea civilizaţie care a făcut din latinii cam barbari la vremea aceea o cultură de referinţă dar nici tainele unui vin la fel de vestit precum alte mărci de renumite ale peninsulei nu mă pot lăsa indiferent. Fiind eu, ca orice iubitor de istorie, şi un om care, în faţa unui pahar de vin bun, nu are comportamente făţarnice, considerându-l, conform canoanelor din vechile scripturi, ca fiind: „sânge, din sângele Domnului”.  
 
Aşa se face că, într-un septembrie demn de penelul lui Repin, sub un cer de un albastru răzvrătit, un autocar, condus cu mare pricepere de Ana, ghidul local, o doamnă care ne-a cucerit cu măiestria, amabilitatea şi profesionalismul ei, mergeam pe drumuri care, peisagistic vorbind, ne aminteau foarte mult de draga noastră Bucovina. Diferenţa ar fi fost faptul că pe culmile împădurite cu foioase ale Toscanei, mai mereu, apăreau mici fortăreţe, destul de sumbre dacă le raportai la peisaj, din piatră cenuşie, iar pe văi culturile de viţă de vie abundau. Să nu uităm că ne aflăm totuşi la o altă latitudine iar acolo soarele este mult mai darnic decât în nordul ţării noastre. La un moment dat am ajuns la o răscruce, bine marcată de o capelă care ne spunea că şi în urmă cu cinci sute de ani pe aici locuiau creştini cu dare de mână, în faţa căreia am oprit şi am coborât.  
 
A venit să ne preia, cu o elegantă maşină de teren, un om tânăr, mă rog, în comparaţie cu mine şi, în scurt timp, am urcat pe un drum cât se poate de rural, spre una din acele mici fortăreţe pe care le văzusem de-a lungul drumului. Era o fermă! O fermă viticolă care avea un nume deosebit de frumos: Terre di Baccio, cu alte cuvinte, exact „Pământul sărutului”. Se fac desigur nelipsitele glume pe temă, mai ales că suntem întâmpinaţi de o tânără şi foarte zâmbitoare doamnă (aveam să aflăm mai târziu, coproprietara fermei, fiica domnului care ne transportase cu maşina). Având ea un nume foarte frumos cu sonorităţi ce amintesc de vechile balade: Ilaria Lensi. Însă nu numele ci modul de a fi al celor doi stârnea o oarecare mirare printre noi, cei obişnuiţi cu un alt fel de a fi al proprietarilor!  
 
Aflăm, într-o scurtă alocuţiune, de la simpatica noastră amfitrioană, pe scurt, povestea recentă a fermei. Clădirea, datând de prin secolul al XII-lea (nu facem nici o paralelă cu istoria noastră!) o fostă fermă întărită pentru a face faţă atacurilor, nu puţine, era şi atunci producătoare de vinuri. Dar nu numai! Conform standardelor economice ale vremii producea tot ce era necesar pentru existenţa domeniului, inclusiv pentru taxe, dări, biruri şi tot ce presupunea situaţia, dar şi pentru vânzare. În fine, tainele economiei feudale, nu-mi sunt chiar foarte cunoscute, deşi aş putea să mi le imaginez, dar nu vreau să fiu maliţios cu timpurile noastre. Oricum, clădirea, în urmă cu cinci ani era o ruină, iar cele cinci hectare de vie aferente fermei produceau mai mult lemn de foc. Ciudat ar fi faptul că, în ciuda a tot ce ştim noi, clădirea rămăsese în picioare, nimeni nu furase pietrele cenuşii ca să-şi facă vreun coteţ sau ca să le arunce în drum. Aşa că, acum, o familie cu origini florentine dar cu ramuri în Guineea (!!) cumpără ferma şi, conform legii care apără valorile de patrimoniu, reface totul apoi, păstrând cu sfinţenie specificul, aduce locuinţa la cele mai înalte standarde ale confortului modern. Apar terase gazonate, grupuri sanitare moderne, cu apă caldă inclusiv în cele exterioare, piscină, arcade cu trandafiri, în general unul dintre acele locuri în care ţi-ai dori chiar să trăieşti ba chiar să şi mori. Dar, de regulă, nu prea ai noroc!  
 
În context, cele cinci hectare cultivate cu viţă de vie, îmbătrânită şi total nerentabilă sunt înlocuite cu noi culturi, soiuri productive, atent selecţionate şi care acum produc trei feluri de vin. În fiecare an aceeaşi calitate fără nici un rabat, fără compromisuri, respectându-se cu sfinţenie procedeele de cultivare şi prelucrare astfel încât să fie pe deplin onorat înscrisul de pe etichete: D.O.C.C. (certificat de origine controlată!) Ne exprimăm, firesc, uimirea! Cum este posibil ca în numai cinci ani să se realizeze acest adevărat miracol arhitectonic şi de producţie. Fiindcă noi suntem obişnuiţi, în astfel de situaţii, cu alte intervale temporare ...  
 
Ni se explică, foarte simplu, că ferma, la fel precum toate celelalte, face parte din cooperativa Gallo Nero (Cocoşul Negru) şi că are un puternic sprijin logistic din partea acesteia. Nouă, oameni trecuţi prin deceniile economiei centralizate, ni se face puţin frig. Cuvântul cooperativă are, în minţile noastre, conotaţii sinistre. Doar ele, cooperativele, fuseseră cele care, în ţara noastră, lichidaseră orice urmă de economie rurală rentabilă şi aruncaseră în mizeria producţiei de subzistenţă cel puţin trei generaţii.  
 
Doamna Ilaria are, din nou, un zâmbet fermecător vis-a-vis de aceste nedumeriri. Probabil le mai întâlnise. Şi da, ne răspunde că aici, cooperativele, care funcţionează de peste optzeci de ani, sunt independente, iar statul nu se amestecă în treburile lor. Există o lege, la fel de veche, şi ea este respectată de părţile implicate. Atât!  
 
Cooperativa organizează târguri şi expoziţii cu produsele specifice, are magazine de tip super-market (excelente!) cu preţuri de producător şi pieţe de desfacere, promovează prin toate mijloacele posibile mărfurile şi manageriază atent dar şi exigent întreaga activitate a fermelor înscrise în sistem. Este persoană juridică plăteşte taxe şi impozite iar statul are numai de câştigat din această relaţie.  
 
Desigur, este foarte fermă cu metodologiile de calitate. De exemplu: dacă un butuc de vie are mai mulţi ciorchini decât este optimul calculat pentru o producţie conformă cu standardele, ciorchinii în plus sunt îndepărtaţi înainte de coacere. Nouă nu ne vine să credem, dar suntem informaţi că nimic nu se pierde, respectivii ciorchini urmând a fi prelucraţi în alte scopuri iar ceilalţi care sunt pentru vinificaţie au astfel optimul de substanţe din sol pentru vinul care urmează a fi produs.  
 
Aici însă intervenim cu o altă întrebare pe care o considerăm dificilă, conform gândirii noastre: cum se procedează cu forţa de muncă, elementul cel mai important al producţiei, mai ales în perioadele de recoltare? Răspunsul este însă la fel de simplu: Cooperativa pe baza unei planificări anterioare programează forţa de muncă, pluricalificată, la timp, conform nevoilor ... Nu ne lăsăm! Dar nu se poate întâmpla, uneori, ca să apară neconcordanţe, întârzieri sau, pur şi simplu, dezechilibre între cerere şi ofertă?  
 
Privirea doamnei Ilaria spune mai mult decât cuvintele: nu, pentru că interesul este reciproc, plata forţei de muncă fiind făcută funcţie de prestaţie, în conformitate cu reguli clar stabilite din timp pe care părţile le cunosc foarte bine şi le respectă strict. Ne explică astfel şi cum a fost posibil ca în timp de trei ani să fie refăcută ferma în totalitatea ei, iar acum să intre pe profit. Din cauza surprizelor considerăm că ar cam fi timpul să trecem la partea mai uşor suportabilă a vizitei, respectiv, prezentarea vinurilor produse aici şi, evident, degustarea! Un freamăt de bucurie cuprinde grupul! Mde, oameni care ştiu ce înseamnă o degustare!  
 
Coborâm în fosta sală a gărzilor unde este organizată prezentarea! Totul făcut cu un remarcabil bun gust, cu acel absolut necesar aer de mare rafinament în care lumina lumânărilor joacă rolul principal producând o undă indefinibilă de mister. Nu putem să nu avem cuvinte de laudă faţă de un asemenea aranjament. Gazdele noastre chiar ştiu să facă o prezentare de vinuri într-un mod cuceritor şi cu o remarcabilă eleganţă. De altfel fotografia cu figurile noastre încântat-uimite-fericite, este suficient de grăitoare. Contribuie din plin la aceasta platourile cu mici delicatese culinare, toate cu specific toscan, ce vor da savoare fiecărei înghiţituri de vin.  
 
Trecem nepermis de repede peste explicaţiile tehnice referitoare la modalităţile de cupare a sortimentelor de vinuri şi, impulsionaţi de privelişte, arome şi gusturi, ne desfătăm papilele cu primul vin prezentat. Evident după o apreciere în lumina lumânărilor a culorii şi limpidităţii apoi cu gesturi de sacerdot, rotirea uşoară a paharelor pentru a simţi buchetul. Sunt mai mult gesturi ritualice fiindcă priceperea nu ne este chiar la înălţimea pe care ne străduim să o afişăm.  
 
O simfonie de arome ne scaldă cu generozitate cavitatea bucală aducându-ne în minte secvenţe de câmpie însorită, înmiresmată de aburii dulci-amărui ai unor plante misterioase sfinţite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primeşte cu vizibilă şi justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toţii un fel de italiană. Una desigur nerecunoscută de lingvişti dar suficient de elastică pentru a ne înţelege chiar şi între noi vorbitorii de română.  
 
Următoarele două soiuri de vin se înscriu în acelaşi traseu glorios, bine armonizat cu gustul feluritelor bucate, din ce în ce mai puţine de pe platouri. Cert este că am reuşit totuşi, la un moment dat, să remarcăm şi sigla fermei deşi ea era prezentă pe toate etichetele. Întrucât descoperim o interesantă alcătuire heraldică nu ne sfiim, nici nu mai puteam, să cerem lămuriri despre înscris. Reţinem doar că, se născuse într-o noapte de poveste când domnul Gianpaolo stătuse cu fratele său la o mică şuetă binecuvântată cu mai multe pahare de vin. Ni se pare absolut firesc! Doar fiecare dintre noi, în situaţii asemănătoare, ne-am trezit că suntem poeţi, actori, pictori sau cine ştie ce alt gen de creatori. Ştiut fiind că vinul cel bun are virtuţile sale magice.  
 
La plecare, ei, da, a venit şi un asemenea moment, căram cu toţii sacoşe pline cu sticle, în mâini, iar în suflete sentimentul că avem aici la Terre di Baccio, ca prieteni, doi oameni fermecători care cu talentul şi munca lor ne-au dăruit două ceasuri de neuitare. Evident, la sfârşit nu au lipsit nici îmbrăţişările pentru că, hai să recunoaştem, nici unul dintre noi nu era neamţ sau japonez. Şi sunt convins că, peste timp, atunci când vom scoate dopul uneia din sticlele de vin un gând cald va uni două puncte doar geografic îndepărtate.  
 
Fiindcă, aşa cum spuneam la început, sângele Domnului face minuni. Una dintre acestea fiind iubirea faţă de aproapele tău, cel care prin truda braţelor şi a minţii sale, face ca din pământ să iasă nemurire.  
 
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ  
(Cod-Sella)  
septembrie 2013  
 
-----------------------------------------------  
 
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ  
 
SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI !  
 
Il mio amico Basil Mrejeru è tour operator. Uno di quegli insegnanti che sono molto buoni, la differenza tra coloro che sono chiamati, molti, e quelli pochi eletti . Pertanto , non ho affatto sorpreso quando , nella primavera di quest'anno , il 2013, ho fatto una chiamata e chiese con finta innocenza nella sua voce , se voglio fare un viaggio attraverso gli antichi territori del misterioso popolo degli Etruschi e di scoprire , di individuare alcuni misteri altrettanto emozionanti di vino Chianti. Che ho detto è il mio amico! Cunning sapevano che una tale proposta non può resistere. Sono appassionato di vecchia civiltà che ha fatto il tempo di riferimento barbaro latino cultura né misteri del vino famoso come altre marche famose della penisola che non può lasciare indifferenti. Come io , come ogni appassionato di storia, e un uomo davanti a un bicchiere di vino, un comportamento non ipocrita, considerandola, secondo i canoni delle antiche scritture come " il sangue , il sangue del Signore . "  
 
Cioè, a pennello la pena di 1 set Repin sotto un cielo blu ribelle , un autobus guidato con grande abilità da Ana, guida locale, una signora che abbiamo conquistato con competenza, cortesia e professionalità che stavo camminando per le strade, di lingua paesaggio, ricordiamo il nostro caro di Bucovina. La differenza sarebbe che i decidui cime boscose della Toscana, per tutto il tempo, le piccole fortezze apparivano abbastanza desolante se riferito al paesaggio, pietra grigia e valli abbondanti coltivazioni di vite. Non dimentichiamo che siamo ancora a una latitudine e sole diverso c'è molto più generoso rispetto nel paese del nord . Ad un certo punto siamo arrivati a un bivio, ben segnalato da una cappella e che ci dice che 500 anni fa qui dando cristiani mano vivente, a cui mi sono fermato e abbassato.  
 
Egli è venuto a portarci con veicolo elegante, un giovane uomo, bene , rispetto a me, e subito ho avuto su una strada rurale il più possibile, per uno di quei fortini che visto lungo la strada. E 'stata una fattoria! Una fattoria del vino che aveva un nome molto bello: Terre di Baccio, in altre parole, solo " baciare la terra. " Are corso abituale battuta su, soprattutto perché veniamo accolti da una sorridente giovane donna (vorrei poi sapere, co-proprietario della fattoria , il sig figlia viaggiamo in auto). Facendo un bel nome dal suono che ricorda vecchie ballate: Ilaria Lensi. Ma non è il nome, ma il modo di essere dei due ha sollevato una certa sorpresa tra noi, chi è abituato a un modo diverso di essere il proprietario!  
 
L'edificio, risalente al XII secolo ( rendere non paralleli nostra storia! ) Rinforzato un casale di attacchi volto, non meno, è stata poi la produzione di vini. Ma non solo! Standard economici del tempo hanno prodotto tutto ciò che era necessario per l' esistenza del campo, comprese le spese, tasse, tributi, e tutto ciò che significa che la situazione , ma anche per la vendita. Infine, i misteri di economia feudale, non sono ben note, anche se io li potevo immaginare a me, ma voglio essere maligno con il nostro tempo. Tuttavia, l'edificio di cinque anni fa è stato distrutto ei cinque acri di vita dei prodotti agricoli più legna da ardere . In piedi per quanto strano che, nonostante tutto quello che sappiamo, l'edificio è stato lasciato, non rubate pietre grigie da rendere qualsiasi gabbia o gettarli in mezzo alla strada. Così ora, un fiorentino origini familiari ma con filiali in Guinea (!) Hanno comprato l'azienda agricola e la legge che protegge il patrimonio, ripristinarlo poi, tenendo con la santità specifica porta a casa i più alti standard di comfort moderni. Appaiono schiera prato, bagni moderni con acqua calda compresa la piscina all'aperto, sala giochi rose generalmente uno di quei posti dove si desidera solo per vivere e anche di morire. Ma di solito non molta fortuna!  
 
In questo contesto, i cinque ettari vitati e l'invecchiamento del tutto inutili vengono sostituiti con nuove culture, varietà produttive, selezionati con cura e stanno producendo tre tipi di vino. Ogni anno la stessa qualità senza sconti , senza compromessi, rispettando scrupolosamente le modalità di coltivazione e di lavorazione in modo da essere pienamente onorato iscrizione sulle etichette: DOCC ( Certificato di origine ! )  
 
Esprimiamo naturalmente meraviglia! Come è possibile che in soli cinque anni per realizzare questo miracolo di architettura e di produzione . Perché siamo abituati, in tali situazioni , con altri intervalli temporanei ...  
 
Abbiamo spiegato molto semplicemente, la fattoria, proprio come tutto il resto, fa parte della cooperativa Gallo Nero ( Gallo Nero ) e ha un forte supporto logistico da parte del fornitore. Nove persone sono passate attraverso decenni di economia centralizzata, abbiamo un po ' freddo . La parola cooperativa è nelle nostre menti, connotazioni sinistre. Solo loro , le cooperative, sono stati quelli che, nel nostro paese, lichidaseră ogni traccia di redditizio dell'economia rurale e gettati nella produzione di sussistenza miseria per almeno tre generazioni.  
 
La signora Ilaria ha di nuovo un sorriso affascinante vis - a-vis queste perplessità . Forse si sono incontrati. E sì , noi rispondiamo che qui , le cooperative , che operano da oltre 80 anni , sono indipendenti , e lo Stato non interferisce nei loro affari . C'è una legge antica, e lei è rispettato dalle parti. Entrambi !  
 
Cooperativa organizza fiere ed esposizioni con prodotti specifici sono negozi supermercato ( excelente! ) con prezzi e dei mercati dei produttori, promuovere con ogni mezzo una merce e gestisce con cura ed esigente allevamenti inseriti nel sistema di tutta l'azienda. E ' legale e paga le tasse lo stato ha tutto da guadagnare da questa relazione .  
 
Naturalmente è molto ferma con metodologie di qualità . Ad esempio, se una vite ha più cluster rispetto alla produzione ottimale calcolata secondo le norme , i cluster supplementari vengono rimossi prima della cottura . Non crediamo, ma siamo consapevoli che nulla è perduto, quei cluster verranno trattati per altri scopi, mentre altri sono per il vino hanno tali sostanze nel suolo per l'ottimo vino da produrre .  
 
Qui, però, interferire con una domanda che sembra difficile , come il nostro pensiero: come gestire lavoro, il fattore più importante della produzione, in particolare durante il raccolto ? Ma la risposta è semplice scheduling cooperativo basato sul precedente manodopera pianificazione , pluricalificată in volta in base alle esigenze ... Non ci lasciare! Ma a volte può capitare che le incoerenze nascono, ritardi o semplicemente lo squilibrio tra domanda e offerta?  
 
Visualizza Signora Ilaria dice più delle parole: no, perché l'interesse è reciproco, il pagamento del lavoro è fatto in base alle prestazioni secondo le regole chiaramente stabilite del tempo che le parti conoscono molto bene e li rispettano rigorosamente. Abbiamo così spieghiamo come sia stato possibile che in tre anni per essere restaurata fattoria nel suo insieme , e ora per ottenere il profitto . Perché sorprese ritengono che potrebbe essere il momento di passare dalla visita più facile da portare, rispettivamente, i vini che presentano prodotti qui e ovviamente degustazioni ! Un brivido di gioia include gruppo! Ba , persone che sanno quello che un vino!  
 
Ex guardie scendono sala dove ha organizzato la presentazione! E 'stato un gusto notevole, con quell'aria di raffinata indispensabile che gioca principalmente a lume di candela produce un'onda mistero indefinibile. Non possiamo avere parole di elogio da un tale accordo . I nostri padroni di casa sanno davvero come fare una presentazione di vini in un affascinante e notevole eleganza . Oltre alla foto dei nostri volti felici, felici Amaze è sufficientemente eloquente. Contribuire notevolmente alle piccole tavole con specialità culinarie, tutte dal sapore tipico toscano che danno ogni sorso di vino.  
 
Muoversi rapidamente oltre le spiegazioni tecniche non consentite su come fondere le varietà di vini e guidato da vista, aromi e sapori , assaggiare il primo vino ci delizia presentato. Ovviamente dopo un apprezzamento a lume di candela di colore e poi limpidităţii gesti prete , girando un po ' per sentire occhiali bouquet . Gesti rituali sono più comprensione, perché non siamo anche in piena che ci sforziamo di mostrare .  
 
Una sinfonia di sapori lavare la bocca con generosità ci porta a ricordare sequenze di sole pianura , impianti a vapore profumato mistero agrodolce del pallone santa Grande Mago .  
 
Gianpaolo Signore che orchestra l'intero rituale ora riceve gioia eccesso visibile e giustificate le nostre parole di elogio . Scopri questa occasione parliamo tutti i tipi di italiano . Un corso riconosciuto dai linguisti , ma abbastanza elastico per noi da capire anche ogni altri oratori romeni. I seguenti due tipi di vino sono parte dello stesso percorso sapore glorioso meglio armonizzato con vari tipi di pietanze, sempre meno altipiani. Il fatto è che siamo comunque riusciti ad un certo punto da notare il logo fattoria , anche se era presente su tutte le etichette . Dal momento che noi troviamo un interessante composizione araldica non sfiim, non potevo, per chiedere chiarimenti circa punteggi. Basta ricordare che è nato in una notte in cui il signor Gianpaolo storia era rimasto con il fratello in una piccola chiacchierata benedetto con diversi bicchieri di vin. Sembra naturale! Solo ciascuno di noi, in circostanze simili, ci siamo resi conto che noi siamo poeti , attori, pittori o chissà quale altro tipo di creatore. Sapendo che il buon vino ha le sue virtù magiche.  
 
Al momento di lasciare, loro, sì, un momento è venuto e, sacchetti mou tutti pieni di bottiglie in mano, e il sentimento dell'anima che abbiamo qui a Terre di Baccio, come amici, due persone affascinanti con il nostro talento e il loro lavoro avevano due ore di ricordo. Ovviamente , alla fine non ci sono stati dati abbracci perché , diciamocelo , nessuno di noi fosse tedesca o giapponese . E sono convinto che, nel tempo, quando abbiamo stappare una delle bottiglie di vino un caloroso pensiero unire solo due punti geograficamente distanti.  
 
Perché, come ho detto all'inizio , il sangue del Signore fanno miracoli . Uno di questi è amare il prossimo , che con fatica le braccia e la sua mente fa la terra su immortalità .  
 
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ  
settembre 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! / Mihai Batog Bujeniţă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog Bujeniţă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Batog Bujeniţă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!