Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011        Toate Articolele Autorului

MELANIA CUC:
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
,,Arhivă de gânduri fictive” 
  
Cezarina Adamescu, „Vârfuri de cristal”, micro-poeme în spirit de haiku, Editura Sinteze, Galaţi, 2011 
  
Scriitoare complexă, cu operă laborioasă, diversificată, şi fin observator al lumii literare contemporane, Cezarina Adamescu impresionează nu doar prin numărul apariţiilor editoriale, al cărţilor pe care şi-a pus semnătura, ci şi prin modul în care reuşeşete să fie originală în tot ceea ce face. Este mereu proaspătă în imagini, cu un ascuţit simţ al umorului de bună calitate dar, cel mai adesea, o simţi coborând pe filonul filosofic în spre rădăcina existenţială. Cărţile sale sunt o investiţie de osteneală, har şi o bună parte bună din propria-i viaţă.  
  
Cezarina Adamescu scrie trăind şi trăieşte scriindu-şi opera, aşa cum un credincios îşi duce Crucea pe Golgota personală, cu toată teama şi bucuria sacrificiului de sine. 
  
Miere şi fiere, alb şi negru, taina şi colbul clipei profane; întregul univers lingvistic pare a fi prezent în plămada paginilor, peste care, scriitoarea îşi prefiră sintagmele. 
  
Nu mai ştiu un alt scriitor în viaţă, care să se apropie de cel de al 100-lea volum scris şi publicat până astăzi. Cărţile Cezarinei, ele singure pot ţine foarte bine raftul unei biblioteci care se respectă. Şi totuşi, Cezarina Adamescu nu epatează, nu afişează morga scriitorului care a reuşit în Literatură. Ea este precum privighetoarea ascunsă în frunzişul arborilor de tuia, numai vocea-i singulară, glasul său cu accente speciale se aude în fiecare dimineaţă când răsare soarele. Cântecul Cezarinei Adamescu este imn închinat vieţii, este poemul cel fără început şi fără sfârşit şi pentru care, ea a ales să i se dedice scrisului cu tot ce are mai sfânt. 
  
Talentul nativ şi forţa de a se păstra pe verticala creaţiei sunt două dintre paralelele pe care evoluează, clipă de clipă, zidărind cuvintele în file de carte. 
  
Dacă cronicile de carte pe care le scrie şi le publică prin zeci de reviste, clasice sau online, par a fi diamante pe care ea, ca un nabab, le dăruieşte cu generozitate, dacă recenziile acestea sunt ticluiri ale unei minţi ordonate şi, aici fiecare cuvânt are o conotaţie precisă, când vine vorba de poemele sale, befeficiază de o libertate a spiritului impresionantă.  
  
În poezia Cezarinei Adamescu, gravitaţia este ca şi inexistentă, deşi din când în când, parcă anume pentru a puncta linia de demarcaţie dintre alb şi negru, dintre bine şi rău, autoarea duce firul versului spre partea antheică a fiinţei, care trebuie să-i dea tribut de sânge prezentului prozaic. 
  
Cezarina este alcătuită din miliarde de monade de nelinişte creatoare, este un alchimist care a demonstrat deja că deţine formula magică a transformării cuvintelor în catedrale verbale. 
  
Ea ştie ca puţini dintre noi, scriitorii, să se conecteze, cu toată fiinţa-i, la ,,generatorul,, de imagini care leagă lumea reală de lumea imaginară, reuşind de fiecare dată să atingă spaţii care, unui muritor de rând îi sunt adesea irelevante. Harnică, dotată cu har şi putere de muncă uluitoare, scriitoarea face adevărate pelerinaje spirituale prin paginile cărţilor pe care le-a scris şi publicat până astăzi. Se apleacă cu seriozitate şi dorinţa de-a descifra mesajul şi asupra cărţilor semnate de colegii de breaslă. Nu îi ceartă, nu îi ia peste picior, nu le dă sfaturi; doar nuanţează tuşele peste care un cititior obişnuit ar trece fără să le observe. 
  
Ea excelează în critica literară, face adevărate exerciţii de măiestrie în sfera ficţională, aşa cum, deopotrivă, reuşeşete să închege sintagme uluitoare şi care o particularizeză, în volumele cu poeme. 
  
În poezie, Cezarina Adamescu atinge limesul filosofiei lirice, o face cu candoare uneori, în forţă adesea şi întotdeauna cu siguranţă de sine desăvârşită.  
  
Scriitoarea a atins maturitatea profesiei sale şi fiecare cuvânt adus în prim-plan devine sămânţă roditoare pentru încă o pagină inedită, de Literatură. 
  
Dacă în poeme, Cezarina Adamescu este desăvârşită prin incantaţii şi figuri de stil proprii, dacă merge în profunzimea Ideii pentru a scoate la suprafaţă lamura operei sale şi se simte liberă pe spaţiul de construcţie al versului, în Haiku, poeta se retrage ca embrionul într-o sămânţă, lasă să-i scapere din peniţă doar acele silabe care leagă Cerul şi Pământul, prin tehnică desăvârşită, prin iscusinţă. 
  
,,O arhivă de gânduri fictive” - spune poeta, şi comprimarea lumii sale colosale, imaginative, expodează pur şi simplu. În celelate genuri literare pe care le practică, există aceeaşi bucurie creativă, taina alegerii grâului din neghină, a filonului aurifer din sterilul grosier al unui verb care, aici, naşte mici nestemate-literare. 
  
Cu sclipiri şi tresăriri emoţionale, autoarea întinde culorile unui curcubeu ce leagă lumea reală, banală, de lumea intangibilă, spirituală. 
  
Volumul Vârfuri de cristal, este ca un munte uriaş de gheaţă, un arhipleag în derivă, călătorind prin oceanul banalităţilor umane. Soarele şi stelele scânteiază în faliile singurătăţii sale colosale.  
  
,,Lecţia despre vultur – /vreau să învăţ a pluti./ Daţi-mi aer”. 
  
Zborul lăuntric, ridicarea din lutul cărnii a sufletului, setea de lumină... iată, elementele primordiale, din care s-a întrupat visul omenirii! Toate cele văzute şi nevăzute, sunt aşezate în ,,lecţie despre zbor”. Nu este simplu să alegi cuvintele care să definească o lecţie de nemurire. Trebuie să ai har şi dar poetic, dar şi dorinţa de autodepăşire, pentru a păstra în ,,flaconul” cu esenţa întrebărilor şi cel al nedumeririlor lumii, doar frisonul emoţiei reale. Cezarina reuşeşte în această alchimie lirică, îmbină elementele cu abilitatea unui maestru de ceremonie. Rezultatul? Nici nu poate fi altul, decât un eşantion de esenţe literare, dar care, nu au nimic din romatismul desuet al unei ghieşe mioritice, aşa cum li se mai întâmplă unor poetese contemporane. 
  
Cezarina Adamescu este scriitorul conştient de rostul trecerii sale prin lume, nu ezită să spună ceea ce gândeşte cu voce tare: 
  
,,Cuvintele mele/seminţe înfipte/în praguri de cripte...” De aceea, ea nu scrie doar de dragul cuvintelor, ştie că are o misiune pe lume şi face tot ce ţine de inima şi mintea unui om-ales, pentru a nemuri secvenţele timpului în care trăieşte.  
  
,,Preţul trădării/nu va suporta / niciodată oglindă...” iată încă o mostră de filosofie poetică, un ricoşeu al temerilor umanităţii în care, Omul este un univers unde persisită nelinişti ce nu pot fi vindecate. Şi, tot poeta vine şi pune degetul pe rana umanităţii: ,,Plânsul mărunţit al secundelor, / dezastre repetate/ale îngăduinţei”. 
  
Nu este la îndemâna ficărui poet să extragă lamura unei idei, să o aşeze în cofrajele raţiunii, să constuiască acel arc voltaic ce va lumina dinlăuntrul cuvintelor. Cezarina reuşeşte să strunească stolul imaginilor care ne dau târcoale în timpul creaţiei, să le prindă în firul imaginilor strict personale, să le desăvârşească prin şefuire. La ea, lumea-largă este comprimată în globuri ca de cristal, aşezată pe mediana dintre minte şi inimă, pusă la îndemâna celui care iubeşte cuvântul tocmai pentru că el, Cuvântul este celula primordială a ceea ce există pretutindeni. 
  
Superbă în exuberanţa-i creatoare, dar şi temătoare pentru ceea ce va să fie cu lumea reală, Cezarina Adamescu ţine în cumpană perfectă taina mânuirii metaforei. Ia dintr-o idee doar miezul, pe care-l modelează după chipul şi asemănarea dorinţelor sale. Astfel, fiecare haiku în parte, este ca o poveste captivă în grunjul cristalului de sare. Sarea lacrimei personale. 
  
În stil Haiku s-a scris şi se scrie, mai ales în ultima vreme, cu voluptate, mulţi poeţi se apleacă spre taina care înveşniceşte floarea de cireş în Ţara Soarelui Răsare, dar puţini reuşesc, precum Cezarna Adamescu, să realizeze şi opere de artă.  
  
,,O arhivă de gânduri fictive” - spune undeva autoarea, dar opera sa este mult mai mult decât o alăturare de coperte imaginare, de ficţiune în sensul strict al cuvântului. Ceea ce a scris până astăzi este o certitudine a vocaţiei sale, iar în acest concert-literar, poemul în stil Haiku este solistul, virtuosul care-şi demonstrează măiestria exersând cu arcuşul pe Stradivarius-ul cu o singură coardă. O coardă de aur. 
  
Melania CUC, 
  
8 Noiembrie 2011 
  
Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail, Gavril şi Rafael 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
MELANIA CUC: ARHIVĂ DE GÂNDURI FICTIVE - cronică la cartea Vârfuri de cristal a Cezarinei Adamescu / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!