Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

Maşina de făurit zei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Universul lui Bergson-“maşină de făurit zei” 
  
ESEU DE AL.FLORIN ŢENE 
  
Întreaga filosofie a lui Henri Bergson încearcă să ofere, peste timp, o replică la concepţiile lui Descartes. Filosoful pune viaţa, în diversitatea ei infinită şi ubicuă, în locul presiunii cogito-ului şi a dictaturii pretenţiei raţiunii de a controla despotic “pasiunile sufletului”. Direcţia gândirii lui Bergson urmăreşte,aproape fidel, un crez formulat în ani tinereţii:”A şti să te bucuri de prezent, să stăvileşti neliniştea şi teama, iată adevărata înţelepciune şi scopul ultim al oricărei filosofii”(Henri Bergson “Ecrits et paroles,”Paris, 1957-1959, volum de debut,p.29). Influienţa lui Epicur, pe care îl citise din scoarţă în scoaţă, i-a conturat aceste gânduri. Louis Lavelle în “La philosophie francaise entre les deux guerres”, volum apărut la Paris în 1942, scria la pagina 91 că Bergson este “unul din rarii filosofi pe care gloria i-a vizitat”, atrăgând cititorii şi auditoriul cu magia verbului sclipitor, obişnuit să ducă din tinereţe frumoasa imagine ţesută de exaltările apologeţilor. Opera sa , multiplu diversificată, totuşi pare unitară şi organizată insistent în preajma idei direcţionare-trăirea subiectivă a duratei. O scrisoare către Harald Hoffding scrisă de Bergson avertiza categoric că miezul operei sale este “intuiţia duratei”, scrisoare semnalată de exegetul danez Vladimir Jankelevitch în “Henri Bergson”,Paris, 1959,p.4, şi orice altă perspectivă închide nesupusului calea spre ea. “Curentul vieţii” filosoful încearcă să-l pătrundă, să-l ducă în chinga disciplinată, să-l pună sub direcţionarea înţelegătoare a sufletului. Acest context Bergson îl face pe filosof să semneze pactul cu iraţionalul. Însă părerile comentatorilor săi sunt contrazise de lucrările principale ale lui Bergson care refuză să poarte numitorul comun favorit-durată, fiecare adduce o primenire revelatory de accent.”Eseu despre datele imediate ale conştiinţei”(1889), se axează indubitabil asupra libertăţii eului şi al cogitoului, “Materie şi memoria”(1896), în care se face referire asupra raportului şi confluienţei dintre spirit şi corp, “Evoluţia creatoare”(1907), unde se insistă asupra dinamicii vieţii în univers, iar”Cele două surse ale moralei şi religiei”(1932) părăseşte direcţia iniţială şi se îndreaptă spre apologia creştină. Fiecare dintre aceste lucrări orchestrează diferit experienţa eului din gândirea lui Bergson- dar niciodată cu final de imn al bucuriei, în paginile fiecăreia revin insistent sunetele joase ale unui sentiment tragic al timpului, cu accente de doină, ca în cântecele de jale româneşti, sau tânguitoare ca un clopot al destinului, al cărui sunet vibrează altfel pe timp noros. Filosoful spunea în al doilea volum al său “Ecrits et paroles” că marii gânditori şi-au pus problema sensului vieţii, dar mai puţini ne-au făcut să înţelegem că purtăm în noi cheia enigmei. Viaţa constituie existenţa privilegiată a universului şi angajamentul cel mai serios, însă dificil, pe care şi-l poate asuma o filosofie să-i explice sensul. Însă, gândind ca Fr.Schlegel, că filosofia se dezinteresează de orice propedeutică, Bergson urmăreşte să capteze ritmul vieţii, să redea plasticitatea ei impunătoare printr-o gândire la fel de maleabilă şi plastică, neobligată de arhetipurile ne fructuase ale metafizicii. Filosofia lui este departe de a concepe viaţa ca o abstracţie, ”ca o simplă rubrică sub care se înscriu toate fiinţele vii”,(Euvres, ediţie apărută la centenar, Paris 1959,p.493), doreşte să-i statuieze vieţii intactă prospeţimea, să plonjeze în abisurile ei insondabile, să se implice în vâltorile fluxului vital şi să urce până la rangul de conştiinţă de sine a acestuia. La început rigoarea ştiinţifică nu prea o găsim în lucrările lui, predomină înclinarea spre poezie, în “Evoluţia creatoare” , la pagina 578, filosoful asimilează traiectoria vieţii cu un obuz explodat într-o jerbă de fărâme sclipitoare, pentru ca la sfârşit să cedeze loc religiei ,în “Cele două surse ale moralei şi religiei”, unde îşi face loc providenţa, universul fiind imaginat ca “o maşină de făurit zei”. El descoperă că forţa explozivă a vieţii înfrânge rezistenţa materiei brute, pe care o echivalează cu “inerţie, geometrie, necesitate” şi deschide drumul pavat cu certitudini al evoluţiei, al dinamicii imprevizibilă şi spontană al “elanului vital”, asimilat cu energia ocultă, răspunzătoare de promovarea vieţii de la ameobă la om. El compară ,oarecum entuziast, natura, tulburătoare prin imensa eflorescenţă de forme, prin jocul aleator şi arbitrar al forţelor ei, cu “o mare operă de artă“ şi preia de la romantism motive pentru a o descrie. Cum ar fi mobilitatea infinită care desfide legea, muzicalitatea care suspendă haosul, emoţia artistică intensă care revelează nemărginirea. Conceperea vieţii instinctului şi a dorinţei ca reactive pentru înţelegerea omului, convertirea penumbrelor psihice în echivalent spiritual, “desenarea” cu o fineţe de filigram a stărilor afective, analizarea perseverentă a memoriei, acea indiscretă fiică a plictiseli, cum o numea Ungaretti, sunt elemente cu care bergsonismul doreşte să recucerească ogoarele pierdute ale perceptului Socratic. Acesta folosit de Bergson devine solidar cu elanul vital şi insurgent faţă de raţiune, fapt ce- l face pe Leon Brunschvicg să spună în “La vie interieure de l`intuition” că teoria bergsoniană “ignoră imperativul moral al lui Socrate”. 
  
A ne cunoaşte spunea Bergson înseamnă a descifra în efervescenţa adâncurilor aritmiile şi euritmiile elanului vital, a acorda puterile sufletului la tumultul răscolitor prin care viaţa cosmică irumpe iraţional în om. El susţine că elanul vital produce şi indivizi de excepţie- eroii, profeţii, sfinţii-ctitori ai unei ai unei “morale deschise”, care îndrumă oamenii către “societatea deschisă“, prin care se înţelege umanitatea. Sub imboldul lor înmugureşte în om dorinţa de identificare cu principiul iubirii şi creaţiei emanate de divinitate şi să se contopească cu ea. Prins în capcana timpului, în chinga lui haină, omul trece necurmat prin un nesfârşit şir de metamorfoze, devine mereu altul; niciodată fiinţa lui intimă nu se îmbăiază de două ori în valurile aceluiaşi râu sufletesc. 
  
Filosofia lui Bergson nu construieşte o strategie a victoriei omului asupra timpului şi nici nu luminează vocaţia unică a omului de a dura valori nepieritoare, de a căuta, în zborul infinitului minimal(clipa), ,, mirabila sămânţă”,cum spunea Blaga, a eternului înţeles ca maşină de făurit zei. 
  
Al.Florin Ţene 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Maşina de făurit zei / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 295, Anul I, 22 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!