Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Selectii > Mobil |   


Autor: Vasile Bele         Publicat în: Ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013        Toate Articolele Autorului

MARIŢA GRIGOR - poet popular - rapsodul popular al jandarmilor - articol publicat de VASILE BELE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Mariţa GRIGOR - poet popular  

 

Născută la data de: 9 octombrie 1942, în loc. Chiuzbaia;  

La 7 ani are un accident şi de-atunci a suferit 7 operaţii. La fiecare intervenţie chirurgicală ,,mi s-a tăiat din piciorul bolnav". De la acea vârstă îşi duce viaţa şi traiul ajutată de cârje. Cârja este pentru ea piciorul sănătos. A suferit cumplit de mult - dar în tot acest timp nu a încetat să se închine lui Dumnezeu şi Maicii Sale.  

Motto-ul vieţii ei: ,,Dumnezeu mi-a dat o cruce, eu mi-o duc aşa cum mi-a dat-o, fără a imputa nimic!".  

Căsătorită, are un fiu - Firicel, Gavril - căsătorit şi el la rândul său.  

Are o nepoată - Dora. ,,Dora este minunea lui Dumnezeu! Doamne, prin câte am trecut! Mereu m-am rugat lui Dumnezeu să nu uite de mine şi de cei dragi de lângă mine".  

Sfaturi pentru ceitineri: ,,Să nu-L uite pe Dumnezeu şi nici rugăciunea. Să creadă şi să cinstească Sfânta Cruce!".  

Scrie poezie populară de când se ştie. ,,Datorită infirmităţii avute toată viaţa, nu am putut face tare multe. Am scris poezie aşa cum am ştiut - uneori mi-am scris bucuriile vieţii (atunci când le-am avut), alteori mi-am scris necazurile prin care am trecut. Mereu am mulţumit lui Dumnezeu".  

 

Debutează în volum: la 70 de ani:  

2011  

Creaţii populare. De prin lume adunate ..., apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.  

2012  

Colecţia - poezie populară, cântece din bătrâni, vorbe şi zicători, colinde, apărută la  

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.  

 

Prin poezie îşi exprimă gândurile, sentimentele, emoţiile, trăirile, bucuriile sau necazurile vieţii. Creaţiile populare ale Mariţei Grigor vin direct ,,cu dedicaţie", cum se spune, adică sunt scrise la modul concret din realitatea vieţii satului tradiţional. Exemple: amândouă cărţile cu care a debutat – creaţii populare dedicate preotului, fiului, satului Chiuzbaia în ansamblu, nepoţilor, vecinilor, doctorilor ... A suferit mult de-a lungul vieţii şi a stat perioadă mare din viaţă prin spitale. Mereu s-a rugat lui Dumnezeu să-i dea putere şi s-o întărească.  

Mariţa Grigor este - ,,... un exemplu de femeie ţi de luptătoare, la modul concret de exprimare. Un exemplu de moralitate şi virtute, de curaj şi ambiţie, de credinţă şi pioşenie".  

 

163 de ani de când Jandarmeria Română osteneşte întru apărarea liniştii noastre  

 

J - de la jurământ, de la jovial;  

A - de la amabilitate, de la apostolat;  

N - de la naturaleţe, de la nobleţe;  

D - de la Dumnezeu, de la dragoste;  

A - de la ambiţie, de la ajutor;  

R - de la rapiditate, de la respect;  

M - de la maturitate, de la mărturisire;  

E - de la eleganţă, de la eficienţă;  

R - de la rugăciune, de la rânduială;  

I - de la imagine, de la iuţeală;  

E - de la emoţie, de la evenimente;  

 

 

Zilele acestea, deşi ,,triste" din punct de vedere meteorologic, trăbăluiam prin casă, gândindu-mă la viitoarele subiecte pe care aveam de gând să le scriu. Sună telefonul, lung! Mă uit împrejur, nu-i nimeni de-al casei care să răspundă, aşa că mă apropiu, şi răspund. La celălalt capăt al firului, o voce parcă tare cunoscută, după ce salută respectuos şi creştineşte, se prezintă cine este şi-mi spune ce apăsare are pe suflet. Nu-mi vine să cred! La telefon era Mariţa Grigor - cunoscutul poet popular din Chiuzbaia, plină de bucurie.  

Nu o puteam opri din poveste, atâta era de entuziasmată. Chiar se bucură şi-mi mulţumeşte pentru că am răspuns eu, de altfel cunoştinţe vechi! Am mai scris despre astfel de oameni – credincioşi, luptători şi extraordinar de talentaţi. Mariţa Grigor a debutat în volumul de poezii, destul de târziu, chiar de ziua dumneaiei - 70 de ani - cu poezie populară, de o sensibiliate aparte, lucru pe care noi, presa, l-am punctat în acel moment. Apoi, un an mai târziu, lansează al doilea volum - tot poezie populară. Acuma, îmi spune că are deja pregătite alte câteva zeci de poezii şi vrea să le publice, ,,până mai trăiesc", încearcă la modul sensibil de frumos, să se scuze fericitul poet. O încurajez felicitând-o şi promiţându-i că, atunci când se va întâmpla evenimentul, vom fi şi noi prezenţi. Dar totuşi simt că nu despre aceste lucruri vrea să-mi vorbească. O bănui, fără a-i spune ceva, că are sufletul plin şi-mi închipui, că doreşte să-şi descarce sufletul. Am dreptate!  

,,- Sfârşitul lunii martie, mi-a adus o bucurie la care n-am visat niciodată!", îşi începe fraza, şi intră direct în subiectul pentru care a sunat. Apoi, continuă pe acelaşi ton fericit.,,Despre toate acestea vreau să vă mărturisesc, iar dacă se poate să scrieţi la ziar, să afle toată lumea, cât de amabili şi primitori sunt bravii noştri jandarmi. Am fost invitată să particip, zilele acestea la un eveniment, la ei la Jandarmerie. Aşa am aflat că-şi aniversează 163 de ani, motiv pentru care doresc, şi prin intermediul dumneavoastră, să le doresc tot binele din lume, şi mulţi ani. Câtă bucurie! Tare rău îmi pare că nu aţi fost! Dar, dacă aveţi timp, vă invit până la noi în sat, în Chiuzbaia, să vă mărturisesc enorma bucurie. Şi să vă mai spun, ceva: le-am scris câteva strofe, aşa cum am ştiut eu mai bine. Apoi eu nu am prea multă şcoală, dar am lăsat inima să se exprime cum doreşte, iar dacă veţi considera că le puteţi publica, tare v-aş ruga frumos să scrieţi în ziarul dumneavoastră despre toate acestea".  

Parcă o vedeam prin telefon, cum radiază şi împrăştie fericire în jurul ei. Da, e adevărat, Jandarmerie Română, este în sărbătoare, iar manifestarea despre care-mi mărturiseşte Mariţa Grigor, nu a fost altceva decât zilele care să marcheze aniversarea. Promit poetului popular că ajung cât pot curând la dumneaiei în Chiuzbaia, şi chiar mă ţin de promisiune. S-a punctat în ziar despre activităţile jandarmilor şi despre momentul aniversar.  

A fost o săptămână ,,de foc", pentru ei, motiv pentru care, mă alătur şi eu celor care le-au urat La mulţi ani! Deşi am mai făcut-o, şi personal celor din comanda inspectoratului, prieteni adevăraţi. Mă pune pe gânduri acest dialog, şi-mi verific agenda, şi-aşa destul de încărcată, să văd dacă-mi permite timpul să ajung la întâlnirtea promisă. Nu aş fi vrută să-i spulber bucuria relatării telefonice, aşa că oricât de încărcat program aş avea, tot voi găsi o oră, poate două. Îmi propun un reportaj cu de-amănuntul, dacă tot alerg spre Chiuzbaia, şi deja îmi fac planul interviului în gând. Nu prea complicat, doar câteva întrebări. Şi-apoi, mă mână şi curiozitatea versurilor ştiindu-i stilul creatoarei de versuri populare Mariţa Grigor.  

Afară plouă! Iar! Doamne, ce primăvară am avut!? Dar, iată-mă, ajuns în casa celei care crează poezie, cu sufletul. Nu am multe întrebări, dar sunt foarte curioasă, să văd de ce este aşa de bucuroasă? Nici nu apuc bine să intru în casă, că mă întâmpină cea care-mi va fi pentru câteva minute interlocutor – Mariţa Grigor. Mereu veselă, jovială, parcă n-a avut tristeţi niciodată!  

Radiază de fericire şi împlinire. Ceva bine trebuie să se fi întâmplat, încât este atâta de veselă, îmi spun! Umblă prin casă, în ciuda problemelor de sănătate pe care le are de câţiva zeci de ani, de parcă ar fi un om perfect sănătos. Şi-acum va trebui să repet, poate, pentru cei care-o cunosc pe Mariţa Grigor - dumneaiei în urmă cu zeci de ani, undeva în copilărie, a suferit un accident, iar de atunci este ,,condamnată pe viaţă", cum se tot spune, să-ţi ducă viaţa de zi cu zi ajutată de cele două cârje. Este vorba despre un accident în plină iarnă, urmat de-a lungul vieţii, de vreo 6 - 7 operaţii, iar acum Mariţa Grigor, are amputat întreg piciorul, doar unul îi este sănătos. Dar, asta este o altă poveste. Mariţa Grigor, însăşi este un exemplu de virtute şi moralitate, de luptătoare şi de credincioasă.  

 

,,... vă mărturisesc o mare bucurie".  

Reporter: - Iată-mă ajunsă la întâlniea cu dumneavoastră. Nu ştiu de ce, dar şi dacă s-ar fi întâmplat nu-ştiu-ce-minune, nu puteam rata întâlnirea cu dumneavoastră, atâta aţi fost de convingătoare. Ce s-a întâmplat de sunteţi atâta de fericită?  

Mariţa Grigor: - Trebuie să vă mărturisesc o mare bucurie, la care nici nu m-am putut gândi că mi se va putea întâmpla. Dar, înainte de toate, vă mulţumesc pentru faptul că aţi ajuns pe aceste frumoase meleaguri, deşi aţi mai fost. Vă mulţumesc pentru că aţi ajuns în Chiuzbaia noastră dragă, un sat frumos, cu oameni harnici şi rugători. Tare mă bucură întâlnirea cu dumneavoastră. Şi chiar am o mare bucurie, şi fericire, pe care neapărat trebuie să v-o spun. Nici nu ştiu cu ce să încep?  

 

,,... câtă emo?ie am avut, nici nu vă pot mărturisi!"  

Reporter: Niciodată nu v-am văzut atâta de emoţionată şi de fericită, deşi am mai fost pe la dumneavoastră. Nici la prima întâlnire nu aţi avut atâta emoţie. Îmi spuneaţi, la telefon, că aţi fost la Jandarmerie?  

M. G.: - Chiar acesta-i motivul pentru care v-am poftit. Dacă aveam eu putere nu vă purtam până aici, ci veneam eu la dumneavoastră să vă duc vestea cea frumoasă. Da! Am fost zilele trecute la Jandarmeria Maramureş, acolo unde am un nepot, jandarm, Vasile Bele. Ştiţi că jandarmii şi Jandarmeria îşi aniversează ziua, pe 3 aprilie. Împlinesc 163 de ani de existenţă. Nepotul meu mi-a făcut această bucurie, şi lui îi datorez totul - el şi-a lansat acolo, în faţa jandarmilor, şi-a domnului General, comandatul Jandarmeriei, o carte. La această lansare am fost invitată şi eu, în calitate de poet popular. Vai câtă emoţie am avut, nici nu vă pot mărturisi! Dar ce primire frumoasă ne-au făcut! Cum ne-a primit de fericit, domnul cel mai mare din Jandarmeria Maramureş, domnul General! Nici nu vă puteţi închipui! Ce minunată zi! Am mulţumit, şi-oi mulţumi zi de zi, Domnului nostru Isus Cristos, pentru aceste clipe pe care le-am petrecut acolo. Vă spun iar, nu credeam niciodată că voi ajunge aşa zile! Apoi, eu am crezut că domni sunt prea măreţi şi nu se uită la nişte oameni ca noi. Câtă omenie şi câtă bucurie!  

 

,,... mă voi ruga mereu pentru mintea ?i sănătatea jandarmilor".  

Reporter: - Aşa se pare că se văd jandarmii ,,din afară", dar şi pe mine m-au convins că sunt nişte oameni simpli, curajoşi şi fermi, atunci când este nevoie. E adevărat că sunt tare primitori, contrar tuturor celor care se văd din exterior.  

M. G.: - Apoi, niciodată n-am crezut, că un General de armată poate fi de atâta omenie. Eu îi credeam altfel de oameni. Am văzut în Generalul nostru de la Maramureş un prieten al tuturor. Apoi, zici că-i de-al nostru din prima clipă. Ne-au întâmpinat extraordinar de frumos. Cu zâmbetul pe buze, ne-am pupat. Apoi nu credeam că domnul General, îi atâta de omineţ. Credeam că nici nu ne bagă în seamă. Tare de treabă sunt toţi din Jandarmeria noastră. Să le dea Dumnezeu multă sănătate şi multe bucurii. Să le fie familiile apărate de necazuri şi de supărări – aşa mă voi ruga mereu pentru mintea şi sănătatea dumnealor. Apoi de asta v-am şi chemat. Să scrieţi acolo în ziarul dumneavoastră cât sunt de buni şi de prietenoşi aceşti jandarmi. Mi-o povestit fiul meu, Firicel, că şi el a terminat armata aici la Jandarmerie cu mai mulţi ani în urmă. Mi-o povestit că-s de treabă, dar am crezut că numai unul-doi. Apoi, eu pe toţi i-am văzut prietenoşi, primitori, fericiţi şi bucuroşi. Şi frumoşi! Şi doamnele jandarmeriţe şi domni jandarmi. Îmbrăcaţi în uniforma acea de-un albastru precum seninătatea cerul de vară! Nici nu poţi crede. După terminarea evenimentului, am ajuns acasă cu gândul de-a scrie câteva versuri despre dumnealor, aşa să fie ca pentru ziua dumnealor. Eu vi le arat, iar dacă-ţi vrea, vă rog să le publicaţi de ziua dumnealor, dacă-ţi putea. Ştiu că vor mai scrie şi alţii, tot felul de mesaje, că ştiu că aşa se face. Eu vă citesc în fiecare zi! Ştiu cum merg treburile astea! Uitaţi-vă aici este ce-am scris.  

 

,,... îi voi pomeni în toate rugăciunile mele ...".  

Reporter: - Apoi, dumneavoastră aţi scris aici o întreagă carte despre Jandarmerie!  

M. G.: - Nu-i bai! Aşa am vrut să scriu. Aşa mi-o venit a scrie. Şi nu m-am mai putut opri din scris. Am stat toată noaptea şi tot am scris, cu gândul la frumuseţea zilei acele. Dacă-ţi crede de cuviinţă, mai tăiaţi dumneavoastră ce-ţi gândi de-acolo. Dar eu aşa am înţeles după întîlnirea cu dumnealor, să le mulţumesc şi să-i felicit. Acolo, în sală, cu toţi de faţă, mai că nu am putut rosti niciun cuvânt, atâta am fost de emoţionată şi de bucuroasă. Cât am stat acolo m-am tot rugat la Dumnezeu şi-am mulţumit pentru acest prilej minunat. Şi ştiţi ceva? De-acum înainte voi pomeni în toate rugăciunile mele, câte le am de zis cât mai trăiesc, şi pe jandarmii din Maramureş dar şi pe domnul General. Ce bărbat deştept! Dar cât de omenos! Nici nu pot să vă spui că iar am emoţie, când vorbesc despre ei. Apoi, eu de asta v-am chemat - să vă arăt poeziile mele, că sunt vreo trei - şi dacă-ţi crede să le scrieţi cu cele ami sincere urări. Să scrieţi că toţi chiuzbăienii îi iubesc. Au văzut la televizor emisiunile şi tare le-au plăcut. Apoi, tare mândru îi să fii un om de arme, jandarm. Ori şi cât de greu ar fi, să scrieţi, că lumea îi iubeşte. Nu cred că jandarmii sunt oameni răi, dimpotrivă. Ei apără lumea, şi sancţionează atunci când o încalci. Şi bine fac! Ar trebui să se respecte de către toată lumea legea şi să ne respectăm şi noi între noi, să ne ajutăm, să ne iubim - mai ales acuma că îi Postul Marelui praznic al Învierii. Doamne ajută!  

 

,,...răi cu cei care nu ştiu de Dumnezeu şi nici de lege".  

Reporter: - Până şi pe mine mă miră cât de frumos aţi scris. Nu ştiu cât spaţiu avem la ziar, dar să ştiţi că fiecare poezie merită să fie publicată. Şi poeziile dar şi dialogul acesta, să arătăm lumii întregi cine sunt adevăraţii jandarmi.  

M. G.: - Tare bine aţi zis! Că lumea îi crede oameni răi. Cum să fie răi? Sunt răi cu cei care nu ştiu de Dumnezeu şi nici de lege. Eu nu cred că un jandarm ar fi în stare să amendeze pe cineva nevinovat! Nu! Nu cred asta, niciodată. Şi mai trebuie să mulţumesc lui Dumnezeu, dar şi să-L rugăm, în rugăciunea noastră, să-i apere şi să-i ferească de rele, pe cei aflaţi în serviciul nostru. Că doar pe noi ne apără şi ne păzesc! Să aibă parte de mult bine şi de binecuvântare. Să scrieţi că sunt iubiţi şi apreciaţi de multă-multă lume. De toţi cei care cred în Dumnezeu! Apoi, chiar vă rog să scrieţi, că noi cei din satul Chiuzbaia, şi nu numai noi, că toată lumea, îi iubeşte şi-i respectă. Şi de ziua lor, de-aici, din frumoasa Chiuzbaia, le transmitem putere, şi multă sănătate, dar şi fericire celor care conduc întreaga activitate. Să scrieţi că zicem toate astea şi pentru cei din Maramureş, dar şi pentru domnii cei mai mari de pe la Bucureşti. Şi lor le dorim ani mulţi. Că-i iubim şi că ne pare bine de ori de câte ori ne întâlnim cu ei. Fiecare întâlnire este un prilej de mare şi însemnată bucurie. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui!  

 

,,... nu am multă şcoală precum ei ...".  

Reporter: - Eu, voi scrie, şi să ştiţi că ce scriem nu numai noi, ci toţi din întreaga ţară, indiferent de bine sau de rău, oricum ajunge la cei ,,mari de la Bucureşti", cum aţi spus dumneavoastră.  

M. G.: - Apoi, dacă-i aşa, bine-mi pare! Eu nu am multă şcoală precum ei, (să scrieţi şi asta) şi nici nu mi-i ruşine de mine, de-asta recunosc. Dar trebuie să ne mândrim cu astfel de oameni şi să-i lăudăm şi să-i apreciem. Sunt fiii noştri, sunt nepoţii noştri, sunt fraţi de-ai noştri - şi au jurat că vor apăra ţara cu preţul vieţii lor. Nici nu ştiu câte zile mi-a mai da Dreptul Dumnezeu de-acuma înainte, dar pot merge liniştită de-aici că am stat la masă cu un om de omenie, cu un om învăţat, cu un General, aşa precum n-am crezut că voi avea această ocazie. Noi i-am crezut mari domni. Sunt mari dar modeşti şi prieteni de-ai noştri. Sunt mari că au multe şcoli nu ca mine! Ei toată viaţa învaţă şi citesc legi, eu am gândit că nici nu se uită către noi. Dar, vai cu ce cinste ne-au primit, aşa cum nici nu pot spune în cuvinte, că şi-acuma îmi vine să plâng de bucurie şi de fericire. Apoi, să se audă în întreaga lume de isprăvile jandarmilor, de curajul lor. Îi vedem în fiecare zi, prin ploaie, prin omăt, pe soare ori căldură, fie ziua, fie noaptea, că ei nu ştiu de oboseală. Ei nu cunosc acest cuvânt. Ei, au jurat că vor păzi ţara şi locul strămoşesc, aşa cum au făcut înaintaşii lor - cu curaj şi cu demnitate.  

Mă bucur tare, că am un nepot aici jandarm - şi el jandarm curajos şi iscusit. Deştept om! Dumnezeu să-i ajute! Nu ştiu ce-or scrie alţii, desigur c-or scrie mult mai frumos, că ei au şcoli. Eu nu am multă şcoală, dar ce-am scris, am scris din suflet şi cu mult drag. Toată noaptea n-am dormit să le pot scrie un rând- două şi eu, de ziua lor. Apoi, v-am dat hârtiile, şi-ţi vedea ce-a fi bun de-acolo. Poate că nu toate merg să fie publicate, că n-am şi bâlbâit. Atunci am lăcrimat. Eu am plâns de bucurie, scriindu-le. Atâta am ştiut, atâta m-am priceput! Dar lacrimile mi-o curs pe obraz. Eu îs bolnavă de peste 60 de ani. Sunt aşa cum mă vedeţi, şi vreau să spun ce mai am de spus şi câte le mai am de spus, dar să scrieţi că le-am scris cu mare drag, şi sunt sincere şi adevărate. Spălate ori udate cu lacrimile mele. Aşa cum am plâns şi în ziua când, alături de jandarmi, toţi în poziţia de drepţi, am ascultat imnul ţării. Şi-acuma îmi vine să plâng, când mă gândesc cum o fost lumea şi cum e acuma lumea. Prin câte am trecut noi cei bătrâni, nu ca ăştia tineri din zilele noastre.  

 

,,... m-am gândit cu toată dragostea la dumnealor ...".  

Reporter: - Fără să vă spun, abia acuma vă mărturisesc, am înregistrat, fiecare cuvânt al dumneavoastră. Tot ce-aţi spus! Fiecare vorbă. Mi-aţi transmis şi mie din puterea şi devotamentul, dar şi din dragostea, dumneavoastră. V-aţi descărcat sufletul de bucuria ce-o aveaţi. Şi bine aţi făcut. Acuma, eu voi merge la birou, şi voi scrie, exact, cuvânt cu cuvânt, vorbe din vorbele dumneavoastră. Şi chiar să ştiţi că va ieşi un articol de excepţie! Un articol extrem de interesant. Şi versurile sunt tare frumoase. Nici nu mă gândesc să tai sau să trunchiez ceva. Las totul aşa cum e, original în felul său, aşa cum sunteţi şi dumneavoastră - originală şi autentică. Să ştiţi că va ieşi un articol absolut minunat. Nu ştiu ce vor zice cei din Jandarmerie când îl vor citi! Desigur se vor bucura!  

M. G.: - Poate se vor supăra pe mine! Am zis prea multe despre ei? Apoi, toate sunt cinstite şi drepte, că eu nu ştiu să mint, mai ales că-i Postul Paştelui. Dacă nu le-a place spuneţi-le că n-am ştiut zice mai frumos, şi că-mi pare rău că i-am supărat, dar eu m-am gândit cu toată dragostea la dumnealor - de la cel mai mic grad, până la cel mai mare grad din Jandarmerie. M-am gândit la toţi şi la cei care conduc Jandarmeria din Maramureş, dar şi la cei care lucrează, zi de zi. Am vrut să le mulţumesc în felul meu pentru toată cinstea care-au pus-o pe noi de ziua lor. Nu am vrut să-i supăr. Poate că alţi domni mai învăţaţi vor şti vorbi ori vor scrie mult mai frumos decât mine. Dar mie nu mi-e ruşine de niciun cuvânt de-aici! Aşa înţeleg eu să le spun LA MULŢI ANI dragi jandarmi, indiferent că sunteţi maramureşeni, ori de oriunde din orice colţ de ţară. Vă iubim aşa cum şi dumneavoastră ne iubiţi. Vă iubim şi vă respectăm şi ne simţim în siguranţă atunci când vă vedem pe stradă. Acolo, de faţă cu dumnealor, de emoţie, mai nu am putut scoate o vorbă, atâta m-am emoţionat de bucurie. Apoi, dacă am venit acasă, am început a scrie şi a mă gândi la fiecare secundă petrecută împreună cu domnii de la Jandarmerie de ziua dumnealor. Şi uite aşa, mi-am descărcat sufletul. Apoi m-am gândit la dumenavoastră, că aţi mai fost la noi, şi aţi mai scris despre mine şi despre cărţile mele. Vă mulţumesc pentru tot ce-aţi făcut pentru mine şi pentru satul Chiuzbaia, satul în care m-am născut, am crescut şi aici voi şi muri, când a vrea Bunul Dumnezeu.  

 

,,... eu sunt bătrână, mă vedeţi, doar".  

Reporter: - Staţi liniştită. Nu trebuie să-mi mulţumiţi, noi ne-am făcut doar datoria. Să fiţi sănătoasă şi vă asigur că voi veni aici ori de câte ori voi avea ocazia. Simt cum în jurul dumneavoastră izvorăşte lumina şi-mi pare bine să am asemenea exemple de viaţă. Să fiţi convinsă că le va plăcea acest articol - o încurajez, gândindu-mă cât de autentică şi de sinceră poate să fie în acest moment. Cum să fii supărat pe cineva care te laudă!? Doamna Mariţa Grigor - dumneavoastră sunteţi la modul adevărat, plină de autenticitate. De asta o să placă aceste vorbe dar şi versurile scrise. Nu ştiu de-oi avea atâta spaţiu să fie publicat tot, este marea mea problemă!  

M. G.: - Mă voi ruga la Dumnezeu să vă ajute! Aşa cum m-am rugat şi mă voi ruga cât voi trăi şi pentru jandarmi, că altfel nu ştiu cum şi cu ce i-aş putea ajuta. Că şi eu sunt bătrână, mă vedeţi, doar. Am peste 70 de ani. Imediat împlinesc 72! De-aş putea şi de-aş avea sănătate le-aş da sănătate de la mine. D-apoi nici eu nu stau tare bine cu ea. Vedeţi, doar acolo mi-s cârjele, cu care am umblat toată viaţa. De-am greşit, spuneţi-le să mă ierte! Oricum eu le doresc tot binele din lume. Să nu aibă de-a face cu oamenii răi. Să aibă familia şi pruncii sănătoşi, că sănătatea-i mai de preţ decât orice. Şi dacă m-or mai invita, de-oi putea voi mai merge, că tare mi-a plăcut tot ce-am văzut şi ce-am auzit la Dumnealor. Doamne ajută! Şi pentru că suntem în Postul Marelui Praznic al Învierii, şi nu cred că mai am ocazia să ne întâlnim până după Sfintele Paşte, vă spun din suflet, să aveţi în suflet Lumina Sfântă a Învierii. Cu urarea asta mă întrept şi către domnii de la Jandarmerie, cu gând curat - Lumina Învierii să vă lumineze ziua şi noaptea când veţi fi de veghe asupra vieţilor noastre. Nimeni şi nimic să nu umbrească munca şi osteneala dumneavoastră. Să vă ajute şi să vă apere Bunul şi Dreptul Dumnezeu!  

 

A consemnat prof. Florica JURASKO - redactor şef adjunct al revistei DIN VATRA SATULUI şi a răspuns, cu bucurie nemăsurată, Mariţa GRIGOR, poetul popular din Chiuzbaia  

Poezie populară pentru Ziua Jandarmeriei (I)  

La mulţi ani tuturor celor care, servesc şi apără ţara, sub tricolor.  

 

 

poet popular Mariţa Grigor - Chiuzbaia, martie 2013  

70 de ani  

 

 

Toată lumea vreau să ştie,  

C-am fost la Jandarmerie,  

La a ei aniversare,  

163 de ani mi se pare.  

 

Acolo m-am întâlnit,  

Cu cine nici n-am gândit,  

Oameni simpli, minunaţi,  

În uniformă-mbrăcaţi.  

 

Iar imnul când s-a cântat,  

Toţi în picioare ne-am ridicat,  

Ochii mei au lăcrimat,  

La Dumnezeu m-am rugat.  

 

Să ni-i ţină sănătoşi,  

Pe jandarmii ăşti-frumoşi,  

N-am putut gândi nicicând,  

Că voi sta cu jandarmi-n primul rând.  

 

Dar câtă cinste-o pus pe noi,  

În ziua asta de joi,  

Nu m-am gândit niciodată,  

S-ajung asta ziuă binecuvântată.  

 

La a Jandarmeriei aniversare,  

La a nepotului lansare,  

Oameni deştepţi adunaţi,  

În bleu jandarm îmbrăcaţi.  

 

Ofiţeri cu şcoli gătate,  

Şcoli multe şi facultate,  

Oameni simpli, primitori,  

Toţi la Domnul rugători.  

 

Doamne, Maica Sfântă, te-oi ruga,  

Câte zile voi avea,  

Pe jandarmi să ni-i grijeşti,  

Şi cu har să ni-i păzeşti.  

 

Ei ne stau de apărare,  

Şi-n oraş pază şi la hotare.  

Pentru ei legea e lege  

Şi pentru cel ce-o-nţelege.  

 

Jandarmu-i om învăţat,  

Nu se lasă înşelat,  

În patrulă merg pe stradă,  

Toată lumea să îi vadă.  

 

Oameni mândri, curajoşi,  

Unul c-altul de frumoşi,  

Conduşi de un om de frunte,  

General mândru, cuminte.  

 

Eu, n-am multă şcoală gătată,  

Dar am ajuns zi minunată  

Şi n-am crezut c-ajung an,  

Să stau lâng-un General.  

 

Doamne, Măiculiţă Sfântă,  

Tu eşti Mare şi eşti Blândă,  

Dă-le, Doamne, tuturor doar sănătate,  

Să umble doar în dreptate.  

 

Prin necazuri să răzbească,  

În ce-şi propun să reuşească,  

Sunt conduşi cu mare har,  

De un jandarm General.  

 

Multe-n lume o răbdat,  

Până gradu-o căpătat,  

Pentru că mult l-o iubit,  

Familia l-o susţinut.  

 

Tare fain ne-o omenit  

Şi cu cinste ne-o cinstit.  

Câte zile-oi mai trăi,  

La lume voi povesti.  

 

Cinstea care mi-a fost dată,  

Omenia acordată,  

De jandarmii din Jandarmerie,  

Dumnezeu cu ei să ţie!  

 

Vorbe frumoase-o vorbit,  

Aşa pe cum n-am gândit,  

De cuvinte minunate,  

Am avut noi astăzi parte.  

 

Vorbe drepte şi cinstite,  

Tare multe-au fost rostite,  

Că Generalu-i om isteţ  

Şi conduce-al nost judeţ.  

 

Aşa cinste şi-omenie,  

Numai la Jandarmerie,  

Mai poţi, Doamne, să-ntâlneşti,  

La Cel Sfânt să-i mulţumeşti!  

 

 

Urare de Ziua Jandarmeriei - poezie populară (II)  

 

 

În final doresc mult spor,  

Celor de sub tricolor,  

Dumnealor, jandarmilor,  

Să aibă de bine parte  

Şi de multă sănătate.  

 

Iar la bravii comandanţi  

Şi ei sub tricolor juraţi,  

Tot aşa eu le-oi ura  

Şi la Domnul m-oi ruga.  

 

Să-i ferească Dumnezeu,  

De vrăjmaşii ce vor rău,  

Să poate bine conduce  

Şi în grade să tot urce.  

 

Să poată conduce bine  

Şi să fie bine-n lume,  

Să trăiască fericiţi  

Şi să ştie că-s iubiţi.  

 

Lumea îi iubeşte tare  

Şi lor le dă ascultare,  

Ei sub tricolor trăiesc  

Şi pe cei buni îi iubesc,  

Deopotrivă îi cinstesc!  

 

Celor răi, nelegiuiţi,  

Ce n-ascultă de părinţi,  

Tot jandarmii le dau sfat,  

Să se-apuce de-nvăţat  

Şi legea de respectat.  

 

Legea ei să o sfinţească,  

Pe cei bătrâni să-i cinstească,  

Cu virtute şi morală,  

Să nu fie de ocară.  

 

Meargă răul pe părău,  

Eu îl rog pe Dumnezeu,  

Pe jandarmi să-i apere  

Lumea să nu-i supere.  

 

Mă rog tare şi fierbinte,  

Să mergem bine-nainte,  

Lumea să fie curată,  

Niciodată supărată  

Şi de jandarmi apărată.  

 

În lume bine să fie,  

Dumnezeu cu ei să ţie!  

Cu cinste şi bună speranţă,  

Să trăim a noastră viaţă.  

 

Un lucru lumea să ştie,  

Cu-a noastră Jandarmerie,  

Putem sta mai liniştiţi,  

De cele rele feriţi,  

De jandarmi suntem păziţi.  

 

Domn General zile multe să trăieşti,  

Visele să-ţi împlineşti,  

Să ai multă sănătate  

Şi de rău să fii departe.  

 

Şi când îi îmbătrâni,  

Şi la pensie-i ieşi,  

Noi cu cinste te-om cinsti  

Pentru tot ţi-om mulţumi.  

 

 

Mariţa GRIGOR - Chiuzbaia, martie 2013  

 

 

Tot am stat şi m-am gândit  

Oare J - din ce-i venit?  

Apoi A - urmat de N,  

Ascultaţi-mă acu,  

Dar la D - ce dăruieresc?  

Iar cu A - mai nimeresc?  

R - literă românească  

Şi tot omul să cunoască,  

E urmat de-un M - final.  

 

Pentru domnul general,  

De-ţi citi tot ce-i aci,  

Un JANDARM îţi întâlni!  

 

J - de la judecată, de la justiţie;  

A - de la astru, de la atenţie;  

N - de la nevoie, de la necesitate;  

D - de la dreptate, de la devotament;  

A - de la apariţie, de la apreciere;  

R - de la românesc, de la responsabilitate;  

M - de la minune, de la măreţie;  

 

Mariţa Grigor - martie, 2013  

poet popular, Chiuzbaia  

 

De Ziua Jandarmeriei - La mulţi ani! (III)  

(poezie populară)  

 

 

Ce frumoasă întâmplare,  

Într-o zi atât de mare,  

A Jandarmeriei aniversare,  

Nu-i o zi ca ori şi care.  

 

N-am gândit c-amu bătrână,  

În gubuţa mea de lână,  

Viaţa mea mă va purta  

Şi cu jandarmi voi aniversa!  

 

Ei cu cinste ne-au primit  

Şi frumos ne-au omenit,  

Nu credeam c-aşa să fie,  

În a noastră Jandarmerie.  

 

Poate greşit am crezut,  

Când pe stradă i-am văzut  

Şi poate i-am judecat,  

Precum nici n-o meritat.  

 

Nu ştiu-n viaţa cât-oi mai fi,  

Dar ştiu sigur, de-oi trăi,  

La Dumnezeu m-oi ruga,  

Sănătate să le dea.  

 

Doamne strig acum spre cer,  

În acest frumos Prier,  

Când ţara sărbătoreşte  

Şi pe jandarmi îi cinsteşte.  

 

Să trăieşti jandarm frumos  

Şi să ne fii de folos,  

Primiţi de la cetăţeni,  

Sănătate dragi oşteni.  

 

De Cel Sfânt să fiţi păziţi,  

Ani frumoşi şi fericiţi,  

Zile frumoase şi multe,  

Dumnezeu să vă ajute!  

 

Să vă ajute Dumnezeu,  

Să vă ferească de rău,  

Să vă apere de rău,  

Să vă dea ajutorul Său  

 

Iar la început de an,  

Feriţi să fiţi de viclean,  

Că cel rău fără noroc,  

Niciodată nu stă-n loc.  

 

Doar la rele se gândeşte,  

Şi pe jandarm îl pândeşte,  

Dragului, jandarmului,  

Rău să-i facă, dumnealui.  

 

Însă doar jandarmul ştie,  

Cum e la Jandarmerie,  

El ştie legi şi decrete  

Şi le respectă pe toate.  

 

Tuturor, jandarmilor,  

Ce ne sar în ajutor,  

La mulţi ani eu le strig tare,  

La a lor aniversare.  

 

La mulţi ani şi zile bune,  

Să trăiască mult în lume,  

Să trăiţi că trebuiţi,  

Întru mulţi ani fericiţi!  

 

Iar la domnul General,  

Viaţă lungă şi tihnită,  

Viaţă lungă, fericită.  

 

Iar când s-a pensiona,  

Pensie mare să ia,  

Pentru osteneala sa.  

 

Sănătatea-i mai de preţ,  

Domn General de la judeţ,  

Să aveţi în viaţă parte,  

Doar de multă sănătate.  

 

Ştiu că tare mult vă trudiţi,  

Ştiu că tare mult osteniţi,  

Nop?ile nu le dormiţi,  

Doar la oameni vă gândiţi,  

Să trăiască fericiţi.  

 

Ziua nu aveţi hodină,  

Telefoanele tot sună,  

De la oameni ce vă văd,  

Şi-n Jandarmerie cred.  

 

Noaptea nu aveţi tihneală,  

Şi cu multă osteneală,  

La cetăţeni vă gândiţi,  

Cum să fie fericiţi.  

 

Cetăţeanul vreţi să fie,  

Apărat bine de Jandarmerie,  

Ei să doarmă liniştiţi,  

Pentru asta vă-ngrijiţi.  

 

Nu ştiu, Doamne, ce-a mai fi,  

Nu ştim nici cât vom trăi,  

Cât trăim aici ca fraţi,  

Doar de jandarmi apăraţi.  

 

Cu curaj şi cu virtute,  

Că jandarmii trec pân munte,  

Liniştiţi noi putem sta,  

Jandarmii ne-or apăra.  

 

N-am crezut că mai pot scrie,  

Versuri de Jandarmerie,  

Însă Domnul cel de Sus,  

La Jandarmerie m-a dus.  

 

Un loc tare minunat,  

Un loc binecuvântat.  

Vreau versul a-l încheia  

La Dumnezeu a striga.  

 

Ca în al Lui bunătate,  

La jandarmi să dea de toate,  

Braţ de fier şi minte multă,  

Viaţă lungă şi cinstită.  

 

Să aibă în viaţă, parte,  

De noroc şi sănătate,  

Să ştiţi că ne trebuiţi,  

Ca să trăim fericiţi.  

 

Nu mai scriu aicea multe,  

Dumnezeu să vă ajute!  

 

Mariţa Grigor - martie, 2013  

 

Referinţă Bibliografică:
MARIŢA GRIGOR - poet popular - rapsodul popular al jandarmilor - articol publicat de VASILE BELE / Vasile Bele : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 840, Anul III, 19 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vasile Bele : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vasile Bele
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!