Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Cugetari > Mobil |   


Autor: Marina Glodici         Publicat în: Ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Marina GLODICI - DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (1)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Oamenii se bucură când sunt apreciaţi şi respectaţi cu adevărat de cei din jur. Specialiştii spun că acestea sunt nevoi ale fiecărui individ. Însă, cât de fericiţi suntem când cineva ne acuză în faţă, sau în spate, de anumite lucruri? Şi mai ales pe nedrept! Depinde dacă acestea sunt fondate sau nu. Domnul Isus spune în predica Sa de pe munte din Matei capitolul cinci, că putem fi fericiţi chiar şi atunci când oamenii vorbesc despre noi lucruri urâte şi neadevărate. De ce? Deoarece Împărăţia cerurilor este a noastră a celor care suntem atacaţi din cauza trăirii noastre curate în faţa Creatorului. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că noi nu suntem chemaţi să ne judecăm unii pe alţiii . Ci să ne înţelegem, să ne preţuim şi să ne sprijiim reciproc. Lesne de spus! Când vedem că cineva este talentat în vreun domeniu (deşi avem o nevoie strigentă, mai ales in administraţia ţării) cît de mult ne bucurăm? Ne apucăm să îl bârfim, deşi nu suntem siguri de nimic ce spunem, nu suntem, convinşi de cele auzite de la zvonieri, dar egoismul, invidia ne domină în aşa măsură, încât uităm că putem jena, sau vătăma onoarea semenului nostru, în loc să ne bucurăm că Dumnezeu a binecuvântat societatea cu persoane minunate. Dar... de când e lumea, ura faţă de oamenii inteligenţi şi curaţi la suflet şi mai ales drepţi a fost mai mare decât faţă de oricine, chiar diabolică. Furia răului se manifestă uneori agresiv, alteori subtil şi languros, de câteodată e greu să îţi departajezi prietenii de duşmani. Dar aşa s-a întâmplat şi în viaţa Domnului Isus care a „suferit o împotrivire foarte mare” din partea celor pe care i-a iubit până la sfârşit, încât şi-a dat viaţa pentru noi.  
 
Cineva susţinea că orice decizie ai lua, lumea tot te judecă şi te acuză. Da. E adevărat, numai că, nu suportă ea consecinţele hotărârilor tale. Aşadar, în faţa cui trebuie să ne înfăţişăm nevinovaţi şi cu mâinile curate? În faţa Celui care le ştie, care le vede şi cunoaşte toate lucrurile despre noi, adică Dumnezeu. Şi cum putem fi neprihăniţi, adică drepţi în faţa Creatorului? Numai crezând în jertfa Domnului Isus Hristos, lăsâdu-e convinşi de Duhul Sfânt că suntem păcătoşi, eliberându-ne astfel de trecut, ne predăm cu totul vieţile în mâinile Lui. Acceptând Calea, Adevărul şi Viaţa Lui Dumnezeu să ne acapareze minţile şi întreaga noastră fiinţă.  
 
Revenind la acuzaţii, din păcate, unii politicieni (şi spun asta chiar şi cei care fac politică religioasă) sunt foarte dibaci să facă afirmaţii nefondate chiar prin metoda confuziei intenţionate, cu un tupeu de neimaginat. Şi după metodele de constrângere sau de încriminare a celor din jur îi poţi repera pe cei care au fost în aparatul de opresiune al regimului trecut, continuându-şi aceeaşi activitate antipersoană, fiind chiar mândri cât de buni manipulatori sunt. De ce? Deoarece indiferent de regim, există aceeaşi luptă între bine şi rău, între Dumnezeu şi diavol.  
 
Cu ceva timp în urmă, eram reporter la un ziar local şi am cerut telefonic unui primar, să-mi dea informaţii despre o şedinţă publică. Neînţelegând exact cine îl sună, interlocutorul meu a început să mă acuze că aş fi scris un material împotriva domniei sale şi că nu eram o profesionistă. Cerându-i unele detalii, am ajuns la concluzia că materialul aparţinea altei publicaţii şi era semnătura unui bărbat. Atunci am repetat numele meu, spunâdu-i că tocmai cu mine vorbea şi a fost ruşinat. Atunci mi-am dat seama cît de mincinoşi şi josnici pot fi unii, ascunzându-se după o calitate sau alta. Acuzaţii, acuzaţii! Ce dezamăgită eram! Aveam o părere bună despre persoana aceea. Păcat! Probabil că mă ataca deoarece avea comandă poltică ori să se gudurească faţă de alţi colegi de breaslă, pentru a-l promova mai des sau cine ştie de ce eram incomodă şi pentru domnia sa. Oricum, gestul nu a fost demn de un şef şi nici de un politician cu o coloană verticală. Eu nu făceam politică, doar vroiam să informez cetăţenii din localitatea respectivă să poată participa şi ei la şedinţa consiliului local.  
 
O altă atitudine avea un aşa-zis coleg de breaslă. Glumeţ cum era şi cu „simţul umorului dezvoltat”, (niciodată cinic faţă de el însuşi) dar fără bun simţ faţă de alţii, batjocorea mai ales pe cei care erau cinstiţi şi se bazeau pe munca lor. Într-o zi l-am abordat, spunându-i că pot să îl ajut să-şi corecteze comportamentul, depunând o plângere penală. Atunci, cineva care era foarte susţinut, probabil politic, a venit la mine să-mi spună că aşa este el. Da, dar aici suntem în loc public şi trebuie să ne purtăm aşa cum ne cere legea. Cu respect şi decenţă. Cum adică să tolerez acţiunea infracţională a cuiva care dă un exemplu prost tineretului? Şi să motivez că aşa este el! În locurile publice, inclusiv în incinta firmelor, trebuie să fie decenţă şi respect! Aşa cum ne cere legea! Aşa cum în locurile sfinte ni se cere pioşenie! Asta e corectitudinea comportamentală pe care o impune Legiuitorul şi alături de acesta scriitorii, jurnaliştii, juriştii şi toţi cetăţenii de bună credinţă, de când e lumea. Deci putem critica, face pe alţii „troacă de porci” şi apoi să motivăm că aşa suntem noi? E corect? NU! Dacă e aşa, atunci, neapărat, trebuie să ne schimbăm să nu fim aşa! Să fim severi cu noi înşine, drepţi cu prietenii şi generoşi cu cei răi. Adică să îi iertăm, dar să îi şi corectăm, că altminteri nu ne rămâne decât să tolerăm lipsa de instrucţie şi gândirea infracţioală. Şi îl voi cita pe scriitorul Alexandru Vlahuţă, din „Scrisoarea către fiica sa Margareta”: „... ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: «Uitaţi-vă la mine!» Dar mai ales aş vrea să scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta: «Să nu faci o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti». Nu e triumf pe lume, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată”. Iată cum trebuie să fim: cu o conştiinţă curată. Doamne, ajută-ne!  
 
În general, cei care atacă persoana şi nu faptele ale acesteia este diabolic. Chiar şi legea încriminează şi condamnă fapta şi nu persoana. Îmi amintesc de dreptul Iov din Bilbie care deşi era total nevinovat, totuşi, satana îl acuză şi cere să îi atace corpul uman. Şi acest mare titan al credinţei, înţelept şi credincios rămâne statornic şi crede că Dumnezeu vede totul şi îl va ajuta. Aşa a fost? DA! De multe ori sunem acuzaţi de fapte pe care nu le facem, sau dacă nu pot spune nimic despre faptele noastre pentru că sunt bune, anticipează eronat motivaţiile sau intenţiile noastre. Şi totuşi noi ştim că Dumnezeul nostru este Drept şi Răscumpărătorul nostru este VIU. DA! El rămâne credincios şi Bun în toate circumstanţele vieţilor noastre! Biblia spune că „cine va aduce pâră” împotriva aleşilor Lui Dumnezeu? Nimeni!  
 
Şi pentru că „păcatul ne înfăşoară atât de lesne” şi „suntem înconjuraţi cu un aşa mare nor de martori”, atât de pe pământ şi cât şi din cer şi sub privirea sacră a Creatorului, ar fi înţelept să ne lăsăm de acuzaţii şi bârfe şi de critici nedrepte şi să încercăm să trăim în armonie şi „cumpătare”, în respect reciproc, preţuire şi dragoste de semeni, aşa cum ne-ar sta bine unor oameni moderni care trăim în era atât de avansată din punct de vedere tehnic. Dar toate acestea nu se pot realiza fără Dumnezeu! Haideţi să ne curăţăm inimile de tot ce nu e drept şi să venim la Domnul Isus şi să-l urmăm până încă El mai stă cu braţele deschise să ne primească şi să ne dea inimi şi o gândire cu adevărat de Oameni noi. Aşa să ne ajute Dumnezeu!  
 
Marina GLODICI  
Cluj-Napoca  
8 aprilie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Marina GLODICI - DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (1) / Marina Glodici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marina Glodici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!