Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Mariana Dumitrescu         Publicat în: Ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014        Toate Articolele Autorului

Împreună şi dincolo de moarte! Suflete pereche.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Am fost foarte afectată emoţional şi am simţit că nu-mi pot stăpâni emoţiile însă, de când am păşit în interiorul acestui edificiu, un sentiment de pace s-a răsfrânt asupra sufletului meu, deşi lacrimile, fără să le fi dorit, am simţit cum mi se prelingeau pe obraji şi simţeam că cea pentru care venisem să-i aduc un ultim omagiu, era acolo prezentă, deşi trupul ei inert se odihnea pe lespedea rece, unde urma să i se facă ultima slujbă, înainte de a părăsi această lume.  

Tot aici, şi tot în acest loc, în urmă cu trei săptămâni, participasem la acelaşi ritual, unde îl insoţeam pe ultimul drum pe soţul ei.N-aş şti să spun foarte exact de ce, dar am credinţa că această viaţă este eternă şi este o binecuvântare minunată atunci când un ciclu se încheie aici, pe pământ.  

Simt că aceste binecuvântări, toate câte sunt, sunt pentru că atât cât au trăit aceşti oameni buni, şi dincolo de moarte vor fi tot ale lor, chiar dacă viaţa lor muritoare s-a încheiat, ea fiind doar o parte a vieţii lor eterne.  

Atât cât au trăit ei au pus bazele unei temelii adânci şi solide pe care au clădit şi vor continua să mai clădească de-a lungul eternităţii, iar bucuriile lor pe care le-au trăit aici, pe pământ, li se vor mai adăuga cu siguranţă şi altele…  

Aşa este! Ştiu că este trist să ne despărţim de cei dragi, chiar şi numai pentru o perioadă, dar am convingerea fermă că acolo, undeva, cândva, ne vom reîntâlni din nou cu cei dragi nouă, cei pentru care atâtea lacrimi am vărsat atunci când trupul lor a trecut în nefiinţă, iar sufletele lor s-au eliberat, şi li s-au oferit astfel posibilitatea continuării unei altfel de misiuni, ce le va fi fost încredinţată de Dumnezeu la momentul dat, în ciuda faptului că noi cei rămaşi regretăm această trecere a lor într-o altă dimensiune.  

Aceşti doi oameni minunaţi, soţ şi soţie, care se pare că nici moartea n-a putut să-i ţină departe unul de altul, şi care de curând au părăsit acestă lume, la un interval relativ mic, iată că acum sunt tot împreună în noua lor misiune, ce cu dragoste le-a fost încredinţată de bunul Dumnezeu.  

Deşi au lăsat în urma lor regrete amarnice în sufletul copiilor, a nepoţilor, a cunoştiinţelor şi a tuturor celor care i-au cunoscut şi apreciat, nu pot uita şi cred cu tărie că doar inteligenţa pe care ei au dobândt-o, este eternă, dar mai ales adevărul pe care l-au învăţat aici şi pe care l-au pus în practică în viaţa lor, prin cunoaşterea şi experienţa pe care au dobândt-o şi pe care au ştiut s-o folosească atât pentru ei , dar mai cu seamă în folosul altora.  

Dând dovadă mereu de abnegaţie şi perseverenţă prin însăşi statulul dobândit de profesionalism, au ştiut să dăruiască din toată priceperea şi inteligenţa lor, acelor generaţii care le-au trecut prin mână, de-a lungul anilor în calitatea lor îndrumători şi deschizători de noi drumuri.  

De aceea afirm cu toată convingerea că lucrul şi averea cea mai de preţ pe care fiecare dintre noi o putem lua cu noi când părăsim această lume, este însăşi învăţătura şi cunoaşterea dobândită, acestea este averea şi comoara cea mai preţioasă, şi datorită ei, noi ne putem angaja pentru o altă misiune ce ne va fi dată de Dumnezeu, dar numai atunci când vom fi pregătiţi pentru ea, precum au fost aceşti doi oameni minunaţi când au părăsit această lume.  

Din nou împreună, când stelele se leagă de pământ cu ploi de raze , şi picuri de ploaie caldă, când totul în jur se încarcă cu şi mai multă taină în ajunul Sfintei Înălţări, când orga şi corul minunat care înalţă către cer sunete Dumnezeieşti, vibrând la unison cu sufletele lor, care se înalţă către ceruri , noi cei rămaşi aici singuri, poate vom medita cu mai multă aplecare şi pioşenie la tot ceea ce înseamnă cu adevărat moartea şi ce au fost şi însemnat ei în sufletele nostre şi cât de uniţi am putut fi în cuget şi simţări.  

Acum, ei sunt deja pregătiţi de către Dumnezeu pentru a se angaja într-o misiune poate mult mai important, şi cu o valoare mult mai mare decât cea pe care tocmai şi-au încheiat-o, şi asta numai pentru a-şi îmbunătăţi şi ascuţi şi mai mult spiritele lor, prin tot ceea ce vor urma să mai facă şi pe mai departe.  

Ştiu că gândul ne va purta mereu departe … departe , acolo în lumea aceea în care tocmai ei au păşit, şi mereu ne vom întreba în sinea noastră, oare cum le va fi, ce vor simţi, dacă vor simţi, dar vor fi doar frământări ale noastre .  

Prietena mea visează şi sub melancolia clarului de lună simte lunecarea nocturnă a şoaptelor, simte cum a scăpat din mâini cel mai frumos colţ al lumii care i-a zâmbit şi pentru prima oară s-a spart în mii de firişoare argintii simţind în sufletul ei cum sufletele lor se unesc şi dincolo de moarte, şi că tot corpul care i-au durut atât de tare, trudindu-se să reziste, simte că toată această trudă a trupurilor lor n-a fost zadarnică, şi că acum părinţii ei sunt împreună chiar şi dincolo de moarte, că vor putea fi fericiţi în sfârşit, pentru totdeauna, pentru că ce suntem noi altceva dacă nu doar o mică scânteie din Spiritul nemuritor al lui DUMNEZEU Tatăl.  

Cât de bine este să fii fericit, în vreme ce universul încearcă noi schimbari , rotindu-se în neştirea infinitului, chiar dacă noi cei rămaşi vom încerca numai suferinţă , aşteptare , dor, pentru că suntem doar o particulă infinită din măreţul univers ce aleargă necontenit.  

Încetişor au început să cadă câţiva picuri grei de apă şi ne dăm seama că sunt ultimile lor lacrimi ce cădeau peste nemurire, şi care ne-au trezit la realitate, în vreme ce păşeam solemn în spatele cortegiului, când o conduceam cu toţii pe ultimul ei drum.  

Ştiam că sunt picuri ce ne dezmiardau chipurile, ne mângâiau obrajii cu vraja lor ascunsă , de parcă le-ar fi fost milă de noi . Nu eram siguri dacă era ploaie, şi dacă da, atunci de ce o simţeam aşa rece şi de ce simţeam că picurii de ploaie ne rănesc, în loc să ne bucurăm de binecuvântarea lor? Dimpotrivă, pe noi ne întristau căci vărsăm lacrimi amare de despărţire…  

Simt uneori că lumea e atât de grea încât mă copleşeste cu apăsarea ei Aş vrea să găsesc ceva de care să mă agăţ pentru a mă îndrepta , dar nu există nimic care să mă ajute şi simt cum tăcerile mele sunt ca o răzvrătire.  

Mi se părea că cerul era atât de aproape , că nu era nevoie decât să mă ridic în vârfuri ca să-l ating…  

Dumnezeu să le odihnească sufletele în pace.  

Amin!  

 

Mariana Dumitrescu  

Bucureşti, 29.05.2014  

Referinţă Bibliografică:
Împreună şi dincolo de moarte! Suflete pereche. / Mariana Dumitrescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1247, Anul IV, 31 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mariana Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Dumitrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!