Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   



În oglinda vieţii
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Educaţia nu se face…cu bătaia sau cu pumnul!  

NU, nu aşa se construieşte o familie în cadrul căreia se pun bazele caracterului unui viitor mic vlăstar!Aş vrea în mod special, ca acum să mă adresez acelui segment de femei, care îndură tot felul de atrocităţi în interiorul căminului lor, doar pentru că au copii, şi chipurile au cel puţin obligaţia morală, dacă nu şi materială, ca pentru ei, pentru aceşti copii să suporte orice.  

Toate acestea pentru că în mentalitatea lor, grefată cu siguranţă pe o educaţie destul de precară, sau poate nu, dar fără să realizeze că de fapt, fac cel mai mare rău printr-o astfel de atitudine, le-o fac chiar lor, copiilor şi-apoi ei! Evident că vor sfârşi prin a fi toţii ştirbiţi şi psihic şi fizic. Ştim cu toţii că adevăratul caracter se formează în cadrul familie în care te-ai născut, abia ulterior îşi aduc aportul ceilalţi factori; grădiniţa, unde pentru prima oară învăţăm să socializăm, apoi şcoala, prietenii, cunoştinţele şi tot ceea ce urmează după aceea, în funcţie de alegerile pe care le facem în viaţă. Ştiind toate acestea, vin şi vă întreb stimate femei, cu ce v-au greşit acei copilaşi pe care i-aţi adus pe lume, de vreţi să-i chinuiţi în asemenea hal?  

În ce constă vina lor dacă voi nu aveţi curaj să înfruntaţi furtunile pe care viaţa vi le stârneşte în cale? De ce recurgeţi în mod invariabil la aceeaşi scuză puerilă de mii de ani; „am îndurat pentru copii mei, ca ei să aibă şi mamă şi tată!”  

Şi la ce le-au folosit toate aceste sacrificii, ce-au de învăţat acei copii crescuţi şi chipurile educaţi, într-un astfel de mediu? Nu ştiu, vă întreb!?…  

În viaţa fiecăruia vine o zi, când reuşim să avem propriul nostru discernământ, şi-atunci de nu vă gândiţi şi la liniştea lor cu adevărat,  

la fericirea lor, şi înduraţi toate aceste atrocităţi.  

Gândiţi-vă că de fiecare dată când vă stabiliţi nişte obiective pe care ulterior nu le respectaţi, nu veţi face altceva decât să vă distrugeţi stima şi respectul de sine, şi vă agresaţi sufletul şi trupul, fără cea mai mică putinţă de tăgadă, şi-odată cu acumularea pelinului în sufletele voastre, le umpleţi de venin şi pe-al lor, ale copilaşilor voştri, care nu au nici o vină pentru neputinţa de care voi daţi dovadă, şi toate acestea doar din laşitate.  

Vor veni zile în viaţa voastră, când vă veţi detesta pentru neputinţa de-a nu fi luat o decizie, care cine ştie, ulterior ar fi putut sau nu, să vă aducă fericirea. Dar dacă n-ai încercat, nici nu-ţi poţi aroga dreptul c-ar fi putu fi aşa, sau altfel! Dar încercând, cel puţin veţi avea mulţumirea sufletească c-aţi încercat să schimbaţi ceva în viaţa voastră, fără să vă complăceţi în situaţii fără echivoc, acuzându-vă de laşitate sau poate de lipsă de ambiţie la timpul potrivit. Credeţi-mă că ştiu despre ce vorbesc!!!  

Pe această lume nimic nu este mai dureros, decât judecata propriului tău copil. De ce să ajungeţi până aici, când viaţa vi s-ar putea schimba, suficient fiind, doar să vă doriţi cu adevărat să fiţi în stare să luaţi taurul de coarne, cum ar fi spus bunica… ca să vă fie un pic mai bine.  

Să ştiţi că n-am venit pe această lume cu un anume certificat de garanţie, nici în ce priveşte viaţa pe care o vom avea, şi nici ceea ce alţii ne-ar putea oferi! În schimb, prin bunăvoinţa lui Dumnezeu, cu timpul şi prin educaţia căpătată, dobândim liberul arbitru, care ne poate ajuta să alegem. În funcţie de alegerile pe care le facem la un moment dat, ne va fi mai bine sau mai rău. Ca în orice proces de transformare avem nevoie să dezvoltăm comportamente noi, care să ne deschidă porţi şi uşi potrivite, pentru a păşi cu o nouă atitudine mentală şi emoţională pe noul drum. Asta numai în cazul în care te-ai hotărât cu adevărat să iei atitudine, şi pentru că te-ai săturat să mai trăieşti prost, şi cât se poate de degradant atât în plan fizic cât şi moral.  

Ştiţi cum se spune : ”Cel căruia îi va fi teamă de apă, nici peşte nu va mânca în veci! „ Dar în fine! Poate că ţie îţi este bine aşa cum ai ales, şi-atunci, nici n-ar trebuii să te vaeţi pe la colţuri, când simţi că nu-ţi mai poţi duce povara. Taci şi îndură, ai crezut că aşa-ţi va fi mai bine!  

Nimic mai fals şi neadevărat! Dar, fiecare în viaţă sfârşim prin a rămâne cu ceea ce alegem, şi depinde doar de noi cum facem această alegere şi ce punem în balanţă.  

Eu sunt de acord că dacă riscul pe care ni-l asumăm uneori, este mai mare decât ceea ce credem c-am putea câştiga, este bine să cântărim de zece ori înainte de-a pune-n coş, dar dacă câştigul nostru în ceea ce priveşte decizia asumată este mai mare decât riscul, atunci nu cred c-ar trebui să stăm prea mult pe gânduri, ci ar trebui să trecem la fapte. De ce să nu ne dorim cu toţii să fim şi noi ca ceilalţi, şi să păşim pe urmele acelora care au înţeles, că fericirea se poate obţine doar prin dezvoltarea şi creşterea noastră spirituală…  

Cred că este cea mai mare încântare să te poţi privi în oglinda vieţii, şi să te vezi mai sigură pe tine ca niciodată, şi că în viaţă oricât ţi-ar fi fost de greu, prin propria-ţi voinţă şi putere, ai reuşit să ajungi cu schelele acolo sus, unde doar tu puteai ţinti, şi că în ciuda tuturor obstacolelor care ţi-au stat în cale, ai răzbit, şi-ai reuşit să ajungi acolo unde ţi-ai dorit, dar mai ales ai făcut toate acestea pentru binele copiilor tăi, care n-au nici o vină c-au venit pe această lume, dar mai ales într-o familie care lasă de dorit din punct de vedere psihic.  

Nevoia de autodepăşire este una din legile psihologice ale fiinţei umane. Dorinţa nemăsurată de a deveni mai buni pentru noi, şi pentru ceilalţi dragi nouă. Pentru toate acestea cea mai inteligentă strategie este aceea de-aţi întocmi un plan bine determinat, dar de care să ai grijă să-l duci la îndeplinire în secunda doi, după întocmirea lui, ca astfel din aproape în aproape să poţi vedea cum construcţia ta prinde contur…  

La început, temelia trebuie să fie suficient de solidă pentru a rezista tuturor celor care vrei să le construieşti peste ea, apoi zidurile laterale, apoi împarţi geografia construcţiei, în funcţie de cum vrei s-o utilizezi, urmând evident şi ferestrele, uşile şi la sfârşit acoperişul, pentru a nu inunda interiorul construcţiei prin nesiguranţa acoperişului.  

Când ai terminat cu aceste etape, treci la finisajul interiorului, aici lucrezi în funcţie de cum vei dori să poziţionezi mobilierul, iar restul las la latitudinea ta, pentru că şi tu ai imaginaţie şi destulă voinţă, încât să-ţi faci căsuţa sufletului care ţi-o doreşti atât de mult.  

Sper doar să reuşeşti ceea ce-ţi vei propune, şi să nu te laşi niciodată doborâtă de nimeni şi de nimic, şi să crezi că în fiecare secundă a vieţii tale, oriunde te vei afla, şi orice ai încerca să faci, nu vei fi niciodată singură, întotdeauna alături de tine va sta îngeraşul tău, care-ţi va călăuzi paşii şi gândurile spere a te ajuta în permanenţă.  

Nu aştepta să devii atât de disperată, încât să fii nevoită datorită însăşi acestei disperări a neputinţei, să faci numai gafe şi greşeli, şi să faci alegerea cea mai proastă din viaţa ta, care ulterior o vei regreta amarnic.  

Încearcă să-ţi foloseşti propriile tale metode, şi fii cât se poate de disciplinată cu planificarea pe care ţi-o vei face, şi vei vedea că nimic din ceea ce până la acea dată ţi se părea imposibil, va deveni cât se poate de realizabil şi vei fi foarte mândră de realizarea ta!  

Construieşte din aproape în aproape încrederea de sine, şi pe cât posibil încearcă să nu mai atragi în sfera ta, tot ceea ce este mai rău, gândeşte cât mai pozitiv, pentru că doar aşa vei putea să-ţi atingi obiectivele pe care ţi le-ai propus cu atâta meticulozitate.  

Doar atitudinea ta negativă este aceea care te împiedică să vezi lucrurile aşa cum ar trebui să fie! De cele mai multe ori, printr-o astfel de gândire ajungem să devenim, propriul nostru duşman şi asta nu este tocmai bine, nici pentru noi nici pentru ceilalţi.  

Neputinţa care se naşte în cele mai întunecate unghere ale fiinţei noastre determină lipsa de acţiune a noastră. Am trăit şi eu astfel de traume psihice, şi mărturisesc că aveam momente când credeam că nu mai există nici o cale de ieşire din ceea ce mi se întâmpla.  

Credinţa ne ajută întotdeauna să ne înmulţim gândurile pozitive şi să credem în noi cu putere. Totul este posibil în această lume atât de mare şi de generoasă, trebuie doar să ai curajul să păşeşti cu încredere pe calea care ţi-ai ales-o, şi să crezi cu toată puterea fiinţei tale că vei dobândi ceea ce ţi-ai propus şi exact aşa va fi! Învaţă să crezi în aspiraţiile şi ambiţiile tale şi vei reuşi.  

Viaţa aparţine acelora care luptă pentru ţelurile lor, şi care-şi murdăresc, la propriu genunchii şi şi-i scrijelesc de atâtea căzături. Dacă m-aş fi oprit din drumul meu, la primul obstacol, eşec sau suferinţă întâlnită în cale , acum n-aş mai fi fost aici să scriu aceste rânduri.  

Am lăsat trecutul în urmă şi mi-am calat pe inimă, pentru ceea ce urma să vină, ca să pot face loc unui viitor care nu era doar al meu, ci şi al copilului meu pe care atât de tare mi l-am dorit, iar Dumnezeu mi l-a dăruit ascultându-mi rugile fierbinţi. N-aş fi conceput viaţa fără de copii…căci ei sunt însăşi chintesenţa sfântă a vieţii ce stă ascunsă-n noi!  

Te face fericită propriul sistem de valori şi credinţe pe care îl ai acum, sau crezi că a sosit vremea să-ţi proiectezi pe ecranul sufletului , noi gânduri şi vise…  

Această provocare nu este nici uşoară şi nici atât de simplă pe cum ar părea, dar merită toate eforturile din lume, doar pentru aţi dovedi că poţi fi şi altfel.  

Te frămânţi inutil şi te lamentezi mult prea mult complăcându-te zi de zi în situaţii fără echivoc, pierzând astfel şansa de-a te maturiza şi de-aţi schimba viaţa în mai bine. Crede-mă că meriţi tot ceea ce este mai bun în această lume! Preţuieşte-te mai mult, iubeşte-te mai mult şi nu în ultimul rând acordă-ţi zilnic un timp doar pentru tine şi sufleţelul tău minunat, şi astfel vei căpăta mai multă încredere în tine şi viaţa-ţi va da puteri nebănuite.  

Vei putea deschide în interiorul tău uşi demult ferecate, şi care abia aşteptau să iasă la lumina soarelui spre încântarea oamenilor, şi-a celor care te iubesc şi te preţuiesc cu adevărat. Învaţă să te preţuieşti cu adevărat!  

Mariana Dumitrescu  

Bucureşti, 26.04.2014  

 

Referinţă Bibliografică:
În oglinda vieţii / Mariana Dumitrescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mariana Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Dumitrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!