Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   



Mariana Cristescu, între
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronică de Al.Florin Ţene  
 
Mariana Cristescu, între „Timpul iubirilor” şi „Pământul care doare” sau „Manifest pentru înveşnicirea Neamului şi-a Limbii”  
 
Am primit cu emoţie două cărţi de la prietena noastră, Mariana Cristescu, cunoscută scriitoare din Târgu-Mureş, care, împreună cu Lazăr Lădariu au polarizat în jurul lor un nucleu de iubitori de limbă română şi neam, având crez mobilizator cuvintele lui Grigore Vieru: „Ca să fii român trebuie să poţi! “  
 
„Timpul iubirilor” şi „Pământul care doare - Cealaltă Românie” sunt cele două cărţi la care fac vorbire, apărute, în 2013, la Editura NICO, şi primite de la Mariana Cristescu membră a Ligii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti, cu dedicaţia: „Pentru Titina şi Al.Florin Ţene – cu multă iubire şi nesfârşită recunoştinţă”, şi unde, în „Cuvânt înainte” din volumul „Pământul care doare”, autoarea face o dureroasă mărturisire, care se constituie „firul roşu” ce străbate cele două cărţi: „Este cartea de dureroasă iubire a unui om obişnuit -membru al poporului roman”, care îşi vede patria sfârtecată de aproape un secol în care istoria, trădătorii de neam şi neprietenii au zdrobit şi scos la mezat, bucată cu bucată, triumful României Mari, câştigat cu sânge prin vremi, pământul albit de oasele bunicilor fără de mormânt şi codrul - frate-n timpuri de restrişte.“  
 
În volumul „Timpul iubirilor” autoarea abordează cele mai stringente probleme actuale care-i macină pe români şi comunitatea locală. Cu talentul adevăratului scriitor al cărui „barometru“ vibrează până şi la frumuseţea înfloririi magnoliilor, autoarea se bucură de supravieţuirea unei vrăbiuţe salvată de câinele de vânătoare, sau se întristează de „penibilul inepţiilor TV cu pretenţii jurnalistico-moralizatoare”, vădit “aranjate”: „singurul motiv pentru care nu am schimbat postul a fost plăcerea de a-l auzi în direct pe protopopul Nicolae Gheorghe Şincan”, luat la rost de nişte „babe bârfitoare” pentru că s-a abătut de la dogmă, coborând în mijlocul Cetăţii, între enoriaşi.  
 
Roşia Montană este în atenţia Marianei Cristescu, aşa cum îi stă bine unui jurnalist implicat în marile probleme ale Ţării, propunând ca această comună, care stă „pe o comoară de aur”, să fie inclusă în patrimoniul UNESCO.  
 
Autoarea dezbate, în „Istoria ascunsă în beci”, problema Columnei lui Traian, despre care, cu profesionalismul istoricului, reaminteşte că, în ziua de 12 mai anul current, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a operei celebrului architect Apollodor din Damasc, o copie a acesteia aflându-se în muzeul Naţional de Istorie a României, în Lapidarium-ul construit special pentru conservarea ei. Articolul despre care facem vorbire menţionează şi faptul că, din ce în ce mai des, cercetători istorici din întreaga lume recunosc, mulţi chiar făţiş, că primele civilizaţii s-au născut în Transilvania, mai exact în Ardeal, cum susţine un document din Biblioteca de la Viena, despre trecutul fabulos al acestui teritoriu.  
 
„Timpul iubirilor“ se încheie cu un impresionat articol intiulat „De la Nichita la Marcel Naste şi înapoi”, unde autoarea descoperă că „dincolo” de mesajul estetic şi de cel emoţional, „transpare, chiar şi unui ochi neavizat, al iubitorului de artă, glasul de dincolo de materie, din pământuri, încărcat cu noduri şi semne din care îşi împleteşte scara către cer”, tânărul Marcel Nastem, a cărui operă picturală se apropie de poezia lui Nichita, fiindcă tot ce este atât de simplu „devine de neînţeles“, cum ar spune Nichita Stănescu. Citind acest volumm, mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran, cuvinte pe care le regăsesc şi la Mariana Cristescu, sub altă formă şi cu mai mult fior: „Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală. “  
 
Dacă în cele 34 de articole din acest volum autoarea transmite cititorului mesajul iubirii, ca o chemare faţă de personalităţi cărora le spune că este timpul „jertfei de sine şi al iubirilor fundamentale “, în al doilea volum, Mariana Cristescu promovează valorile neamului românesc, fiindcă, pentru dânsa, „Patria înseamnă infinit mai mult decât scrie în toate dicţionarele lumii ( ... ) m-am străduit să o slujesc aşa cum m-au învăţat oştenii din viaţa mea: tatăl meu, unchii, bunicii, decoraţi pentru bravură pe fronturile celor două Războaie Mondiale, unii căzuţi la datorie, puţinii prieteni de altitudine morală ai zilelor noastre”.  
 
În articolul „Vremea în care bufonii devin eroi”, autoarea dezbate problema mormintelor lui Mircea cel Bătrân, de la Cozia, a capului lui Mihai Viteazu şi a trupului, înmormântate în locuri diferite, la Mănăstirea Dealu şi la Turda, dezvăluind intenţia fostului ministru al Culturii, Kelemen Hunor, de a profana mormintele, exhumând trupurile domnitorilor români pentru a li se preleva mostre ADN. Fapt ce o revoltă pe autoare, care strigă cu disperarea intelectualului: „La Rahova cu profanatorii neamului românesc! “  
 
În „Trădările intelectualilor duc la prăbuşirea noastră”, dar şi în „Un Katyn românesc aproape uitat: FÂNTÂNA ALBĂ”, Mariana Cristescu reaminteşte crimele sovieticilor asupra patrioţilor români, unii din interiorul Bisericii Ortodoxe. Interviul cu părintele Iustin Pârvu, pe care-l citeşte în „Jurnal de Chişinău”, îi dă posibilitatea autoarei rememoreze manifestări cultural-patriotice desfăşurate în Basarabia, dar şi să readucă în atenţia publicului busturile din piatră şi bronz ale poetului Grigore Vieru, din Piteşti, Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Râmnicu Sărat, Târgu Mureş, continuând, în „Manifest pentru înveşnicirea Neamului şi-a Limbii” pledoaria pentru aducerea acasă a pământurilor răpite.  
 
„România despre care tăcem din ce în ce mai des ... ” este unul din cele mai profunde şi esenţiale eseuri, prin care se caracterizează sufletul de româncă al Marianei Cristescu, deschis precum cele două cărţi despre care facem vorbire. Eseul se deschide cu un citat din Vasile Pârvan, care sublinia: „Dintre ţările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche ţară română( ... ).” După ce face un expozeu despre istoria acestei „ţări” dobrogene, începând cu descoperirile arheologice de lângă Varna, datând din perioada 4700-4200 î.Hr, autoarea desfăşoară importantele perioade istorice, oprindu-se cu nostalgie asupra frumuseţii Cadrilaterului, unde Regina Maria, în anul 1928, începe construcţia unui mic castel, la Balcic. Mariana Cristescu, cu sufletul încărcat de durere, ne reaminteşte de Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, când a fost cedat Bulgariei, în mod ruşinos, Cadrilaterul, adică un teritoriu de 7726 km pătraţi, cu 378.000 de locuitori, unde se aflau oraşele Balcic, Silistra, Turtucaia şi Bazargic.  
 
E multă istorie în „Pământul care doare-Cealaltă Românie “, e multă dragoste de ţară şi neamul românesc, multă iubire de istoria acestui popor, iar toate acestea încap atât de dureros în versurile poeziei „Nu plânge, maică Românie!”, găsită în raniţa unui soldat mort în toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpaţii de Curbură, reprodusă pe ultima copertă a cărţii: „Nu plânge, maică Românie!/ Adună tot ce-i bun sub soare;/ Ne cheamă şi pe noi la praznic,/ Când România va fi mare!”. La aceste impresionante versuri adaug ce scrie Mariana Cristescu pe ultima copertă a volumului „Timpul iubirilor”: „Acum, când totul se năruie în jur, e timpul jertfei de sine şi al iubirilor fundamentale. Calea e lungă şi scara înaltă. Vino alături, Prietene! “  
 
Cele două volume, alături de celelalte publicate de scriitoarea Mariana Cristescu, adevărate mărturisiri de credinţă, cu referiri competente la o largă panoplie de probleme ce preocupă prezentul, prin abordarea istoriei neamului, ne arată în autoare un cerebral care sfidează divagaţia parazitară, ţintind mereu precizia şi rigoarea. Eseurile autoarei sunt bine organizate, la toate nivelurile textului, din care răzbate o etică şi o filozofie: curajul şi laşitatea în istorie, dar şi în prezent, obsesia adevărului, criza ontologică a fiinţei şi lumina morală.  
 
Al.Florin Ţene  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Mariana Cristescu, între Timpul iubirilor şi Pământul care doare sau Manifest pentru înveşnicirea Neamului şi-a Limbi / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!