Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Maria Mocanu. Născută într-o zi previzionară...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Ziua naşterii cântăreţei, scriitoarei, textierei basarabence Maria Mocanu e printre ultimele din an, 12 decembrie, dar e înscrisă oficial în prima zi, prin voia funcţionarilor publici. Însă, atât doisprezece decembrie, cât şi întâi ianuarie, sunt date previzionare, dacă le reperăm pe ideea că artista Maria Mocanu îşi preordonează viaţa pe un ax al principiului exactităţii şi verificării. Începe toate lucrurile fără a se arunca într-un pozitivism ilogic, la timpul convenabil şi numai dacă e sigură pe sine, apoi izbuteşte. Alege din viaţă ce e adevărat, nu se înşeală şi nu minte.  

Viaţa a contopit-o în raza ei într-o zi de sfârşit de an iar înregistrarea naşterii s-a făcut la început. Întocmai, tot ce a trăit crucial până azi Maria Mocanu are coordonatele începutului dar şi ducerii la bun sfârşit a idealului şi faptei, niciodată o copie, o reluare a ceva nedesăvârşit, nelămurit, un capăt de faptă, un capăt de speranţă, un capăt de iubire! S-a născut, aşadar, pe 12 decembrie, deşi actele consemnează o altă dată, în Basarabia, la Giurgiuleşti, judeţul Cahul. A absolvit şcoala medie din Giurgiuleşti, apoi facultatea de filologie, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. A activat ca profesor, a desfăşurat muncă de cercetare ştiinţific folcloristică.  

Debutează ca interpretă de muzică folk în1980 la Radio Moldova. Activitatea ei artistică, urmează din acest moment pasul fix şi stabil al consacrării, prin participarea la manifestăriartistice de anvergură din Moldova, la spectacole de muzică folk şi de muzică populară, înregistrări audio şi un şir de emisiuni la radio TV din Moldova şi România, întâlniri de creaţie cu publicul meloman din şcoli, instituţii superioare de învăţământ, întreprinderi, biblioteci ş. a. În1990 colaborează la realizarea filmului muzical „Din datină de ţară” cu TVM iar în 1997 participă la o serată de creaţie cu genericul „Secunda care sînt eu” organizată în cadrulFestivalului de muzică folk „Galbenă gutuie”.Din 1999 pînă în 2006 este redactor prezentator al emisiunilor săptămânale de etnologie şi muzică populară „Ethnos” şi „Du-te, dor, pe la izvor”la Radio Antena C, Chişinău. În 2008 activează ca producător al emisiunii de folclor „Ethnos” la DTV, Chişinău, Moldova. Din 2010 până în 2012 este referent principal la cultură, ştiinţă şi învăţământ în Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, apoi, din 2012 funcţionează ca redactor prezentator al emisiunii de etnologie „Dor de izvor” la Radio România Chişinău.Toată activitatea sa artistică este fundamentată de nenumărate expediţii folclorice în Basarabia, Ucraina, România şi Iugoslavia, precum şi de participarea la diverse manifestări ştiinţifice din aceste ţări.  

Nu de mică elevaţie artistică sunt turneele de spectacole de muzică populară şi muzică folk în Moldova, Ucraina, România, Ungaria, Iugoslavia, Austria, Italia, Franţa, Elveţia ş.a., nici realizările discografice, albumele muzicale, casetele, CD-urile, multe la număr şi apreciabile. Reversul unor astfel de realizări, enumeră într-o spicuire valorică următoarele recompense: Laureat al Festivalului republican al interpreţilor cântecului folcloric tradiţional „TamaraCiobanu” (ediţia II), Chişinău, (premiul (II), 1991; Marele Premiu la Festivalul Internaţional de muzică folk „Galbenă gutuie” (secţiunea interpretare), Chişinău (ediţia 1), 1991; Laureată a Concursului Republican de Romanţe „Crizantema de argint”, (Premiul special al Ministerului Culturii), 2004; Premiul Petre Andreial Universităţii„Petre Andrei”din Iaşi,pentru volumul „Interviuri în do major”, 2006, Premiul pentru cartea „Faţa soarelui” la Salonul de carte pentru copii şi tineret. Din 2004 este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova, iar din 2009, membră a Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, membru de onoare al societăţii culturale „Tibiscus”, Serbia, membru de onoare al Asociaţiei socio-culturale „M. Eminescu” din Reggio Emilia, Italia.  

Sunt de asemenea demne de evidenţiat din totalitatea unor mari şi diverse activităţi de responsabilitate ale artistului şi omului de cultură care este Maria Mocanu, pe cele de Preşedinte al Salonului muzical de la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chişinău, de Director de program la seria de albume audio „Fonoteca de aur” cu muzică populară autentică din Republica Moldova (În 2003 a fost lansat primul album „Ici în vale la izvoare” cu ansamblul folcloric „Tălăncuţa”, editura „Etnomuzic”), de organizator al Festivalului Concurs al Cântecului Patriotic „Hai să dăm mînă cu mînă” 2005, de coordonatoral Festivalului de obiceiuri calendaristice„Duminica, la Florii”,Cîşliţa Prut, Giurgiuleşti-Cahul, de expert naţional la proiectul: „Activităţi culturale transfrontaliere - premisă a coordonării multilaterale durabile între România şi RepublicaMoldova”, 2008-2009. În aceeaşi enumerare se cuprinde şi colaborarea în cadrul Proiectului ştiinţific „Procese de modernizare a patrimoniului cultural imaterial din România şi Republica Moldova. Fenomenul folclorismului şi creaţia tradiţională muzicală şi literară”, încheiat între Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul de Filologie şi Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.  

În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează şi ilustrarea grafică la volumul „Cămaşa de rigoare” de Ioan Baba, poet din Iugoslavia. „Voivodina în patru prieteni”, Iaşi, 1998, Editura I.N.S.C.R şi scrierea cărţilor: „Giurgiuleşti. Monografie etnofolclorică”, Chişinău: Cartier”, 1999; „Lin-pelin. Culegere de folclor”: România, Timişoara, august, 2001; „Interviuri în do major”,Chişinău: Etnomuzic, 2004; „Colinde din sudulBasarabiei”: Academia de Ştiinţe din Moldova, 2007; „Faţa soarelui. Povestiri pentru copii”: Tipografia centrală, 2012. De asemenea, Maria Mocanu este coautoare la cărţile: „Calvaruldeportărilor”: Chişinău, Centrul de drept, 2000; „Memoria refugiului”, Garuda Art, Chişinău 2000; autoare a capitolelor „Ghicitori şi Proverbe, zicători şi expresii figurate” în cartea „Folclorromânesc la Est de Nistru, de Bug, din nordul Caucazului”, Vol II, AŞRM, Chişinău, 2009. p. 305-311, 312-330.  

Înmănunchiate în aceeaşi vastă preocupare publicistică sunt remarcabile articolele semnate de Maria Mocanu, apărute în ţară şi în străinătate. A participat la multe conferinţe şi simpozioane ştiinţifice, activ şi fructificator, s-a scris mult şi apreciativ despre ea.  

Un dar livresc binemeritat de către cercetătorii etnoculturii sudului Basarabia, apărut în anul 2007 este cartea „Colinde din sudul Basarabiei”, operă argument al dragostei şi preocupărilor roditoare ale Maria Mocanu în aşezarea inimaginabilei de mari şi complexe creaţii săteşti moldovene, păstrate în forme arhaice, curate şi sănătoase, într-un repertoriu structurat cu ştiinţă. Cartea trebuie să ajungă, fireşte, în mâna celor înclinaţi să studieze colindele cuprinse în ea. Cine vrea să ajungă la atingerea cu „amprenta arhaică a colindei”, cum îndeamnă autoarea , „amprentă” care, spune în continuare ea, „trebuie păstrată în timp pentru a reconstrui substraturi muzicale străvechi, imagini ale vieţii de odinioară a străbunilor noştri cu înălţimile lumii lor dumnezeieşti, viziunea feerică de viaţă pură şi plină de armonie, de bucurie şi de magie!”, trebuie să atingă cu sufletul această carte!  

Venind din cel mai adânc timp istoric, toate colindele noastre conţin învăţături creştine, sunt predici orale, cateheză redată de autori anonimi. Din punct de vedere temporal colindele poate că s-au născut încă din timpul omului preistoric, devenind apoi o bucurie înmulţită în timpul sărbătorilor, la antici, iar mai târziu în creştinism. Maria Mocanu le-a cules cu dragoste şi grijă şi le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul şi fata-iubiţi şi peţitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare şi moralizatoare”, Biblice şi apocrife”. Capitolul „Biblice şi apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea naşterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea şi bunăvoinţa pomilor şi dobitoacelor”, „Crăciun şi Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul în braţe”, „Maica Domnului cu pruncul în braţe şi slujba în mănăstire”, „Slujba în mănăstire”, „Mănăstirea şi corabia”, „Vânzarea lui Iuda”, „Răstignirea Lui Iisus”, „Originea grâului, vinului şi mirului”, „Sobor de sfinţi”.  

Insistăm pe acest capitol deoarece fondul tuturor colindelor noastre, scripturistic, ilustrează în primul rând contemplaţia religioasă, aspecte ale principalelor sărbători creştine cum ar fi Naşterea Domnului, profeţită în scrieri vechitestamentare şi împlinită în Evangheliile noutestamentare. Ele sunt o visterie nesecabilă a spiritualităţii creştine, o mărturie irecuzabilă a religiozităţii românilor. Spiritualitatea ortodoxă românească a înveşnicit colindele, conturând, în continuitate, cântecele de la strană. Conţinutul ideatic al dogmelor încadrate în colinde exemplifică unitatea şi înălţarea sufletească a credincioşilor creştini!  

Aduse în carte, colindele ajung sub ochii şi în sufletul românilor. Această carte, însă nu ajunge singură a fi darul râvnit de Crăciun pentru cei care nu s-au rupt de sărbătoare şi nu s-au rătăcit de credinţă. Maria Mocanu are de dăruit românilor şi un album muzical sublim, „Vă colind Colindul mare”. În sfânta noapte de Crăciun românii se primenesc înveşmântându-se cu hainele cele mai bune şi mai curate. Aceasta dă sens importanţei care se atribuie sărbătorii, ambianţa voioasă fiind deplină, prin portul hainelor împodobitoare, îmbelşugarea meselor cu bucate tradiţionale şi primirea colindătorilor. Colindele sunt urări care se fac de către cete organizate, formate din copii, tineri sau adulţi, ce umblă din casă în casă şi primesc daruri de la gospodari. Marea varietate a acestor genuri de urare cuprinde jocurile cu măşti (Ursul, Capra, Cerbul, Brezoaia, Ţurca ş.a.), Sorcova, Steaua, Pluguşorul, Vasilica, Buhaiul… Ele sunt şi misionare, fiind o continuare a Sfintei Liturghii. Vicleimul, de pildă, sau Irozii, sunt un teatru popular religios ce ilustrează scene emblematice pentru Naşterea Domnului, cu magii de la Răsărit şi cu cel mai sângeros dictator al istoriei, regele Irod. Se regăsesc aceste teme, ca şi în cartea scrisă de Maria Mocanu, în albumul ei de colinde: „Scoală, scoală, domn bun, scoală!”, „A intrat ajunu-n curte”, „A cui sînt acestea curţiu”, „Rage, muge cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari şi-s minunaţi”, „Şed sfinţii la masă”, „La butuc de-o viţă-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriţi”, „Cunună să-ţi faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”.  

Însoţindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul Basarabiei” şi al glasului în albumul „Vă colind Colindul mare”, pe lângă celelalte cărţi şi cântece imprimate, toate ca bogăţii spirituale, o carte anume nu e de lipsit din darul făcut de Maria Mocanu la zi de sărbătoare şi oricând: cartea „Interviuri în do major”. Operă în „major armonic” a scriitoarei şi cântăreţei basarabence, cartea „Interviuri în do major” îmbuchetează o serie istorică de conversaţii sau reflecţii cu şi despre personalităţi care au ceva de edificat în conştiinţele noastre: Ioan Baba, Vasile Iovu, Larisa Arseni, Valentina Iarovici, Victor Ghilaş, Pavel Popa, Alexandru Dorogan, Eliza Botezatu, Zinaida Bolboceanu, Cătălin Bordeianu, Petre Neamţu, Elena Postolache, Ioan Paulencu, Petru Bucătaru, Nicolae Gribincea, Veta Ghimpu-Munteanu, Tudor Braga, Ion Bălteanu, Maria Sarabaş, Anatol Mocanu, Lilea Hanganu, Zinaida Julea, Valentina Cojocaru, Grigore Botezatu, Maria Iliuţ, Eleonora Romanescu, Marcos Banos, Mihai Ciobanu, Natalia Doga, Iurie Borş Mihaela Ciutac, Elena Postolache, Valeriu Chiper, Iurie Sadovnic, Mariana Zapuhlîh, Maria Ciorbă, Nicolae Băieşu, Nătăliţa Munteanu, Anatol Josanu. „La protagoniştii din această carte” scrie în prefaţă Ioan Baba, „care sînt specialişti avizaţi în domeniile de care se ocupă, este vizibilă acea transmisie sufletească, încât devine aplicabilă senzaţia care mi i-a-ntipărit în dosul frunţii, trecând pe Aleea clasicilor din Chişinău: «Atîta dor de vatră şi de limba mamei/ Întipărit în minte din trecut/ E moştenirea din tată în genunche/ Din inimă tresare-n fapte şi cuvânt...”.  

Interlocutorii Mariei Mocanu au o asemenea sorginte şi meritau să fie portretizaţi cu toate împlinirile şi performanţele lor pe care le dorim prelungite, să se manifeste cu dibăcie în dorinţa lor de efervescenţă, iar spiritul să le crească şi atunci când posibilităţile sînt reduse.  

În fine ce aş putea concluziona despre aceste personalităţi mândre, cu suflet şi spirit nobil, înnăscut, decât că: „Moldova e suflet de lînă/ Brodat pe chilimuri de mame/ Ca dorul cel gingaş/ Ce blînd se îndoaie/ În visul plecat încolo spre Prut”/.  

Toată activitatea creativă şi interpretativă a artistei Maria Mocanu, artista însăşi denotă o valoare din care decurge o absorbire în respect. Nu a avut niciodată şi nu are o viaţă încărcată cu surplusuri, dar are o bogăţie sufletească fără limită şi preţ, are destinul celei mai constante admiraţii din partea celor care, cunoscând-o, i-o poartă!  

 

Roadele harului se pot usca din floare  

 

O fi omul „condamnat să fie liber” (Jean-Paul Sartre)?! Nu!... Sub timp, de la naştere şi până la capătul vieţii, omul nu vieţuieşte nicio secundă liber pe deplin, pentru că nu iese nici o secundă din lupta cu limitele autodepăşirii ţinute în lanţuri care nu se rup.  

Omul e în primul rând, sieşi rob, iar trecerea peste sine, sărirea dincolo de condiţia sa e greul şi pentru marea noastră majoritate, inaccesibilul drum. Ardoarea inepuizabilă, statornicia infinită nu sunt ale omului, iar fără acestea, libertatea deplină nu există.  

Limitele puterii omului de a trăi liber sunt mai generoase în ce îi priveşte pe artişti. Lor, creaţia le dă forţa de a-şi construi libertatea, ca o sfoară încordată între doi paşi: muncă şi har. Munca le împietreşte voinţa şi le-o fructifică, pe când harul proiectează strălucire pe rodul creaţiei lor artistice. Fără aceste cosubstanţiale părţi, libertatea artistului este injustificabilă şi vulnerabilă.  

În ce-i priveşte pe trei artişti, din trei depărtări de ţară şi trei apropieri de suflet, Adrian Păunescu, oltean, Fuego, ardelen şi Maria Mocanu, basarabeană sunt toţi trei creatori de slove literare şi de cântece. Toţi trei şi-au căutat şi găsit libertatea în arta literelor şi cântecului. S-au născut cu har pentru aceasta, dar roadele harului, dacă nu ar fi fost apărate, s-ar fi uscat din floare.  

Când se-aşteaptă ninsorile peste România răzbătută de Prut, nu sfâşiată de el, Crăciunul e pe drum. El ne face dor de o „galbenă gutuie” şi de artiştii care i-au scris gutuii poemul duios, cântându-i-l azi, mai frumos ca oricând, atunci când ninge, chiar dacă mai rar ca altădată, căci zăpezile de cândva nu mai sunt, iar atunci când cad, sunt peste ţară calamitate, nu nămeţi albi de poveste şi vis.  

Crăciunul şi gutuia din geam ne fac dor de Adrian Păunescu şi de artista basarabeană, Maria Mocanu. Iar Crăciunul şi clinchetele, strălucirile şi colindele lui cu parfumul fumului cuptoarelor, nucilor şi cetinilor ne face dor de Fuego, colindător cu iarna în piept dincoace şi dincolo de Prut, an de an.  

Nu e un dat oarecare al românului, Crăciunul! Crăciunul e sărbătoarea care are un trecut în viaţa românilor şi se sprijină pe o speranţă a zilelor care vin! Peste Prut, înspre Răsărit, Crăciunul se serbează mai târziu cu treisprezece zile, decât peste malul vestic al râului. În România despărţită nu s-a pierdut spiritualitatea ei întreagă, pe care decalajul calendaristic nu o dezbină, ci doar o translează în două oglinzi ale timpului.  

Crăciunul e şi azi, în toată România, aceeaşi sărbătoare, la stânga şi la dreapta de Prut, pilon tradiţional pe care se sprijină spiritualitatea românească şi pe care, dacă românii nu ar avea-o, nu ar avea puncte de sprijin în nimic şi nicăieri!  

Mai aproape de frigul înzăpezitei Siberii, iernile Basarabiei sunt mai albe şi împăturite în groase troiene. În Basarabia, iarna se creează mereu pe sine, în Basarabia povestea se repetă mereu pe sine, în Basarabia sărbătoarea se celebrează mai credincioasă tradiţiei, în Basarabia tradiţia îşi rămâne sieşi perpetuu regenerabilă şi istoriei mesageră. Deşi, şi în Basarabia, libertatea de alegere mai împinge colinda în umbra cântecului nevolnic, asumat comercialului muzical şi asimilat spectacolului reperat neautenticităţii, incomunicabilităţii cu sublimitatea sufletească.  

Surori întru mai puţine semnificaţii ale slăbiciunilor identificate în libere căderi subculturale şi subtradiţionale, Basarabia şi celelalte provincii româneşti sunt surori îmbrăţişate, pe care cântecul şi versul le încununează mirific sub aceeaşi istorie.  

Aşteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu şi glasul Mariei Mocanu, dincolo şi dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală şi ghirlande.  

Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal şi Basarabia, trei artişti de vers şi de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toţi trei se lipesc unul de celălalt, de amintire în contemplaţie, în ferestrele caselor părinteşti în care străluceşte la Crăciun o galbenă gutuie! Toţi trei sunt colindătorii Crăciunului românesc în vers şi glas de iarnă, de sărbătoare, de iubire, al esenţialului vieţii, dar şi al tragismului ei neînlăturabil sub finita condiţie umană a libertăţilor umane zăgăzuite.  

Colindele celor trei artişti sunt plăsmuite din cuvânt prevestitor al scurtării de zbucium, din lacrima contradicţiei tragice dintre durerile umane şi dumnezeeşti simboluri interiorizate în gutuia de la geam, cu parfum de fruct şi de timp, ori în „lumina unui Crăciun”, aprinsă nu atât de greu pe cât se menţine, apărată de a nu fi stinsă, de Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu...!  

(Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Maria Mocanu. Născută într-o zi previzionară... / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1097, Anul IV, 01 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!