Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Ion Nălbitoru         Publicat în: Ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Maramureşul - Altarul spiritualităţii româneşti
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Baia Mare, reşedinţă şi municipiul, este un oraş modern, străbătut de râul Săsar, în care turistul are ce vedea. În primul rând, ca să pătrundă în tainele meleagurilor maramureşene, el trebuie să viziteze Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, ca o Uvertură a ceea ce va avea să descopere în aceste ţinuturi unice în ţară. Apoi să colinde împrejurimile, aventurându-se până la Baia Sprie şi Mina Şuior sau să-şi îndrepte paşii către barajul din contraforţi, adevărată artă a hidrotehnicii româneşti, şi să parcurgă conturul ondulat al lacului Firiza, străjuit de culmile joase ale munţilor şi pădurile bogate de foioase şi răşinoase. La coada lacului descoperi Valea Neagră, iar de acolo şoseaua urcă în serpentine la una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din Munţii Gutâi, Staţiunea Izvoarele.  

Ca să treci Munţii Gutâi în partea cealaltă a Maramureşului, urci serpentinele până la Motel Pintea Viteazul, unde vei afla şi mormântul haiducului. În depărtare se ridică impunătoare, către cer, o imensă piatră. Este vestita Creasta Cocoşului cu o vegetaţie săracă de arbuşti la bază şi care are forma unei creste de cocoş, de unde îi vine şi numele.  

Călătorul poate să-şi acorde câteva ore şi să ajungă măcar până la poalele sale. Cei curajoşi se pot aventura pe creasta colţuroasă şi sinuasă a giganticei stânci, de unde au o panoramă superbă în toate direcţiile.  

Legenda spune că potera pornise pe urmele haiducilor lui Pintea Viteazul. Aceştia s-au retras pe muchia stâncoasă ce se înalţă deasupra masivului. Potera a luat urma haiducilor şi a urcat după ei pe acele colţuri ascuţite de piatră. Atunci Pintea cu voinicii săi şi-au dat drumul pe partea opusă, în hău. Legenda spune că ceata de haiduci a alunecat pe piatră până la poale şi atât căpitanul cât şi o parte dintre ei au scăpat cu viaţă.  

Din pasul Gutâi şoseaua coboară spre Mara de unde traseele se ramifică în mai multe direcţii, spre staţiunea Ocna Şugatag, valea Izei cu farmecele sale pitoreşti sau spre Sighetul Marmaţiei unde se găseşte unul dintre cele mai importante muzee de etnografie şi folclor, mărturie a tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti.  

Ţinutul Maramureşului este vestit prin porţile înalte specifice zonei pe care meşterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiţionale. Aceşti meşteri populari au un talent şi o răbdare de fier ca să redea cu dalta şi ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreţia şi somptuozitatea acelor porţi ornate cu armonie, simetria şi echilibrul formelor redau cu măiestrie şi graţie motivele florale. Ei poartă datina strămoşească şi transmit generaţiilor viitoare ceea ce oraşele în efervescenţa modernismului au pierdut în decursul anilor.  

Pe aceste meleaguri nunţile au un ritual aparte, iar de sfintele sărbători de iarnă colindătorii satelor, de la mic la mare, cutreieră pe uliţe în costume naţionale. Zona Maramureşului şi cea a Bucovinei sunt renumite pentru alaiul sărbătoresc cu care întâmpină Crăciunul şi Anul Nou dar şi ritualul sacru al căsătoriei.  

Din Sighetul Marmaţiei se ajunge la Săpânţa, pe malul stâng al Tisei, râul care desparte două ţări, dar şi un teritoriu care cândva reîntregea întreaga zonă a Maramureşului...  

La Săpânţa se află „Cimitirul vesel”, unicat nu numai în România ci în întreaga lume. Nu degeaba străinii l-au postat pe primul loc într-un top mondial. Crucile de lemn de pe morminte sunt pictate cu scene din viaţa persoanelor înhumate şi epitafe hazlii despre viaţa celor ce se odihnesc acolo. Anual mii de turişti din întreaga lume îşi dau mâna în acest loc.  

Localitatea Săîpânţa este o aşezare ţărănească în care predomină vestitele porţi maramureşene, dar şi prin ţinuta sărbătorească a bărbaţilor care se plimbă în grupuri, îmbrăcaţi în pantaloni de culoare închisă sau în iţari albi şi purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roşii în obraji, poartă basmale pe cap, fuste largi şi creţe. Aproape la fiecare gospodărie pe prispa casei sunt expuse cuverturi din lână ţesute cu măiestrie în războaie ţărăneşti. Unele sunt într-o singură culoare, altele în mai multe culori, frumos îmbinate şi armonizate cu diverse motive florale. Alături găseşti diferite obiecte de artizanat, iar dacă doreşti să pătrunzi în locuinţa lor şi să vezi cum arată un război de ţesut, localnicii te invită cu plăcere, mândri că opera lor este admirată şi recunoscută nu numai de conaţionali dar şi de străini.  

Tot în această zonă nordică se află Biserica Săpânţa-Peri, construită din lemn, unde au ocazia să admire cea mai înaltă biserică de lemn din lume cu o înălţime totală de 94 metri, întrecând chiar Statuia Libertăţii din New York, S.U.A.  

Din acest colţ de rai, spre vest, se desfăşoară Ţara Oaşului, cu un folclor şi costume populare aparte de celelalte zone ale ţării. Aici bărbaţii nu poartă iţari ci pantaloni largi ca nişte fuste puţin mai lungi de genunchi. Din Săpânţa te poţi întoarce la Sighetul Marmaţiei şi de aici să-ţi continui excursia pe Valea Vişeului sau pe Valea Izei, unde rămâi impresionat de ospitalitatea localnicilor şi de bisericile din lemn de la Rozavlea, Ieud, Bogdan Vodă, Săcele cu atelierul de ceramică, monumentul istoric de la Moisei al sculptorului Vida Geza închinat celor 29 de români ucişi de hitlerişti. De aici, trecând prin orăşelul Borşa se urcă la Complexul Turistic Borşea, aflat la poalele masivului Rodna.  

Urmând traseele turistice marcate turistul cu rucsacul în spate urcă în Munţii Rodnei la vârful Pietrosu ce veghează deasupra înălţimilor ca un străjer la hotarul dintre Ţara Maramureşului şi Bucovina.  

Şi dacă tot ai ajuns în aceste ţinuturi mirifice, trece prin pasul Prislop în ţara lui Ştefan cel Mare...  

 

(Din ciclul: România - Catedrala din Carpaţi)  

Referinţă Bibliografică:
Maramureşul - Altarul spiritualităţii româneşti / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!