isi aprinse o tigara si trase din ea cu sete.Desi fuma din ce in ce mai rar, cateodata simtea o nevoie imperioasa sa simta fumul invadandu-i plamanii.Trase cu sete,inhala, apoi isi lasa capul pe spate si cu un oftat adanc expira fumul albastriu si inecacios. 

  

O auzi tusind usor,la fel de discret cum tusea cand vroia sa-l atentioneze atunci cand, in opinia ei, spunea ceva deplasat in fata prietenilor.La inceput se amuza de aceasta grija aceasta a ei pentru el,dar mai tarziu in viata, avea impresia ca tusea i se intetise si ca aproape orice spunea el, ei i se parea deplasat. 

  

"Ai promis ca nu mai fumezi ,si mai ales ca nu o sa mai fumezi in casa". 

  

Vocea ei nu suna chiar amenintatoare asa ca isi permise sa zambeasca amarui,la fel ca si fumul pe care,dintr-un fel de dulce si copilareasca razbunare, il mai inhala o data. 

  

Strivi apoi tigara in scrumiera,se ridica si arunca continutul in cosul cu gunoi.Se apropie de chiuveta unde ea trebaluia,o saruta pe umar si cu o palma,intr-un gest intim,ii stranse usor fesa care i se contura prin rochia de casa. 

  

Ea tresari si-l apostrofa in soapta: 

  

"Ti-am spus sa nu mai faci asta cand suntem in bucatarie.E un gest care nu-mi place si tu stii asta.Si apoi,daca un copil intra in bucatarie si te vede?"Nu-i raspunse,nu pentru ca nu stia ce sa spuna ci pentru ca-i stia reactia.Reactiile. 

  

Si din nou isi aminti ca aceasta pudoare a ei il excita la inceput. 

  

Astazi.... 

  

Simti din nou nevoia unui fum de tigara dar se abtinu. 

  

"Vrei sa te ajut? Pot curata cartofii..." 

  

Ea incepu sa rada:"Mda...ca si cum te pricepi sa curati cartofi:))...Ultima oara cand ai facut-o jumatate s-au dus la cos.Esti liber astazi,du-te,fa ceva cat gatesc eu...nu e nici un meci?Ia baietii si mergeti in parc la un fotbal"Cu gandul la baieti el zambi: 

  

"Glumesti ?Unul e pe chat de dimineata cu pustoaica aia din clasa lui,iar al mic se-mpusca la video-games:))Se apropie si incerca un sarut dar ea ii intinse obrazul si isi vazu in continuare de bucatarie. 

  

El ezita pentru o secunda apoi se intoarse brusc pe calcaie,isi inhata jacheta si iesi pe usa fara un cuvant. 

  

Nu era suparat.Nici macar nu era nervos.Era doar trist.Un fel de tristete care probabil nu impresioneaza pe nimeni,gandi cu amaraciune.Pentru ca tristetea e de gen feminin,pentru ca barbatii insurati de 20 de ani, cu copii mari nu-si permit sa fie tristi.Tristetea sta bine femeilor nu barbatilor. 

  

Nu-si aminti ultima oara cand a stat singur pe o banca in parc.Intr-un parc pustiu, pentru ca toamna era pe sfarsite si cerul era innorat. 

  

Starea aceasta de tristete amestecata cu aduceri-aminte il incerca des in ultima vreme.Si stia ca are legatura directa cu raceala instalata in casnicia lui de foarte multa vreme. 

  

Era un fel de raceala invizibila pe dinafara.La intalnirile cu prietenii pareau normali,ei cei de toate zilele, glumind, razand...In familie nimeni nu ar fi banuit nimic, pareau cuplul perfect, familie implinita cu doi baieti frumosi si destepti,cu situatie materiala decenta si servicii frumoase amandoi... 

  

Raceala era simtita doar de ei,atunci cand ramaneau singuri, cand usile se inchideau in spatele lor,cand el nu mai gasea atat de usor cuvintele si gesturile tandre si cand ea isi lua prea mult timp sa se pregateasca pentru seara...prea multa crema,prea multa oboseala...Incetul cu incetul viata lor intima se transformase intr-un fel de iarna lunga si uscata. 

  

Si mai mult decat lipsa intimitatii era lipsa tandretii.Cateodata vroia doar s-o tina in brate, doar sa-i simta caldura lipita de caldura lui. 

  

Se intreba adeseori cum de ea nu simtea aceasta nevoie. 

  

Apoi isi aminti din nou momentul in care el a realizat ca de fapt ea nu-l mai iubeste.Sau poate ca niciodata nu l-a iubit asa cum el a crezut, cum el si-ar fi dorit... 

  

Surprinsese o discutie telefonica intre ea si o prietena din facultate cu care se regasise decurand.Nu avusese intentia,vroia doar sa dea un telefon, cand,de la celalalt telefon auzi vocea sotiei lui soptindu-i numele intr-o discutie cu alta femeie.Si asculta.Era descris si analizat cu cuvinte frumoase si calde si total neadevarate.Era descrierea unui barbat strain, unul pedant si extrem de civilizat, calculat si meticulos.Atunci realiza ca el, niciodata nu fusese barbatul pe care ea si-l dorise. 

  

Ea nu mintea.Prefera sa ocoleasca adevarul, sa pretinda co totul este in regula, dar de mintit nu mintea.Si totusi o mintise pe aceasta femeie in privinta lui.Si nu orice fel de minciuna.Descriid un barbat inexistent, un barbat pe care probabil si l-a dorit dintotdeauna.Si pentru o fractiune de secunda, desi nu simtise nici urma de gelozie ci doar o durere surda in piept, stiu cine este barbatul pe care ea il descria la telefon. 

  

Din ziua aceea ceva s-a schimbat. 

  

Stia unde fusese greseala lui.Nu-i spusese niciodata ce vrea cu adevarat... 

  

Se indragostisera unul de celalalt in facultate,devenisere un cuplu,nimeni nu-i vedea altfel decat impreuna.STIA ca unele lucruri nu au mers bine chiar de la inceput,dar pentru ca o iubea,spera ca o sa reuseasca sa o schimbe.Si asa au trecut anii...El a ramas acelasi,putin zapacit,putin romantic...Uneori usor nepasator la toate angoasele ei...alteori exagerat de protector. 

  

Stia ca inca o iubeste chiar daca o data cu trecerea anilor tot ceea ce el credea ca poate schimba la ea s-a accentuat. 

  

Il scotea din sarite atentia ei exagerata la detalii,nespontaneitatea ei,faptul ca nu suporta surprizele si ca trebuia dinainte toate planurile pentru anul in curs.Fiecare lucru pe care il gasise odata fermecator astazi i se parea anost si repetat la infinit. 

  

Apoi isi aminti desi se stradui sa nu-si aminteasca.... 

  

...se aranja pentru culcare si stia ca acest lucru o sa-i ia minute bune...Baiatul cel mic dormea de mult,cel mare era plecat sa doarma la un prieten...I placeau toate aceste ritualuri feminine la care ea se supunea cu sfintenie in fiecare seara.Isi peria indelung parul, apoi il prindea intr-un coc in mijlocul capului, desi el vroia sa -l simta desfacut si salbatic atunci cand venea in pat.Apoi isi masa cearcanele abia vizibile indelung cu crema si-si acoperea fata cu un prosop umed fierbinte mai intai ca porii sa i se deschida...apoi isi punea creme ...se masa din nou indelung pe toata fata si pe gat ...apoi prosopul cald devenea rece...si porii se inchideau si tot asa...Era martorul acestor ritualuri de ani de zile...si la inceput se amuza teribil si se excita adolescentin la gandul sanilor ei alunecosi din cauza lotiunii de corp.Mult mai tarziu realiza ca folosind aceste ritualuri isi intarzia voit venirea in pat.Dar nu se planse niciodata desi,de cele mai multe ori o simtea in pat doar constiincioasa.Se intreba daca ea realiza cat de mult lipsa lor de intimitate le afecteaza celelalte sectoare ale vietii in doi... 

  

Nu stia cand a adormit asteptand-o... 

  

...stia ca viseaza si nu vroia sa se trezeasca...Nu era prima oara cand o visa pe EA.Pe cealalta.Acea ea care i se infiltrase in minte fara ca el sa-si doreasca asta,fara ca EA sa stie...Si totusi... 

  

Stia ca nu are rost sa se intrebe cand naiba incepuse s-o viseze.EA avea un ceva indefinit,un fel de ras si plans amestecate intr-un suras seducator.Nici macar nu era frumoasa...sau era...naiba stie... 

  

Era femeie din cap pana in picioare.O femeie caruia nu-i era frica sa fie femeie.Asa o simtea...asa o ghicea...asa-i spunea sotul ei,prietenul lui.Si ce il enerva cel mai tare era faptul ca ea il ghicea.Avea impresia ca EA stia tot ce se petrece in mintea lui atunci cand o privea.Nu se stiuse atat de trensparent.Nu spusese niciodata nici un cuvant deplasat,nu povestise nimanui despre ceea ce se intampla in casnicia lui...dar avea acea stranie impresie ca EA stie tot. 

  

La naiba ! 

  

Ii devora trupul si ea se lasa devorata cu o placere infinita,gemand usor...Ii primea fiecare incercare a trupului lui de a o supune cu gemete si arcuiri.STIA ca este vis si se ruga sa nu se mai termine.Ii simtea pielea fierbinte si trupul frematand si simtea ca nu conteaza cat de mult ar fi ,tot nu ar fi indeajuns. 

  

Apoi totul se risipi 

  

Se trezi brusc. 

  

Sotia lui citea.Lumina discreta a veiozei ii contura profilul frumos si buzele si se arcuira intr-un suras. 

  

"Dormi...ai visat ceva urat..." 

  

Se intoarse spre ea...ii inchise cartea si-i scoase ochelarii.Nu se opri atunci cand ea ii spuse ca este deja prea tarziu.O cuprinse in brate si incepu sa o sarute .Era pe teritoriu cunoscut.Corpul ei ii raspundea mai greu dar ii raspundea .Cu dulceata si cu constiinciozitate.O iubi frumos si normal desi avea dintii stransi si ochii si mai stransi.Sa alunge si sa distruga imaginea celeilalte... 

  

Sau sa o foloseasca pentru a intensifica trairea si a-si alina durerea aceea surda.Si, intre somn si realitate, intre zvacnirea lui nebuneasca si relaxarea ei dulce si calma,el sopti un nume. 

  

Alt nume.