Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 951 din 08 august 2013        Toate Articolele Autorului

Mănăstirea Săpânţa Peri din Maramureşul Voievodal şi Istoric – oază a istoriei, culturii şi spiritualităţii autentice româneşti ...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pentru publicare – din categoria „Jurnal de călătorie” ...  
  
Mănăstirea Săpânţa Peri din Maramureşul Voievodal şi Istoric – oază a istoriei, culturii şi spiritualităţii autentice româneşti ...  
  
Am fost de foarte multe ori la această sfântă aşezare şi la multe alte sfinte lăcaşuri şi am observat şi constatat că nicăieri în pământul românesc, verticala unei turle de biserici nu ilustrează mai elocvent chipul de cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureşul nostru voievodal. Şi dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânţa Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greşi, că însuşi Arhanghelul Mihail - Ocrotitorul şi patronul spiritual al aşezământului, s-a aşezat cu sabia sa de foc drept pavăză la hotarul de nord al Ortodoxiei româneşti, unind cerul cu pământul într-o binecuvântare a Creatorului. Vertical şi alb. Adică rugăciune şi curăţie sufletească izvorăsc imediat în gând, în clipa în care păşeşti din şosea spre Mănăstirea Săpânţa Peri, din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pe malul stâng al Tisei, care îngână în piatră o doină, ca o străveche litanie. De cealaltă parte a drumului, o altă verticală, cea a cetinii de brad, îţi curăţeşte respiraţia, pregătindu-te într-un fel să preguşti din viaţă altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci această trăire pune stăpânire pe suflet de cum ajungi la Săpânţa. Aici, simţi trecutul şi viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii veşnice, viu şi liniştitor. 
  
Vremurile nu ţin pasul cu oamenii. Uneori, împotriva lor, vremurile ridică dureros graniţe de apă sau de piatră, întristând neamul. Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniţei, acesta rămâne întreg, la fel de viu şi nevătămat, de o parte şi de alta a convenţionalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creştină strămoşească, zidită în conştiinţa moroşenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoşeştilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convenţional, graniţă între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile părinţilor isihaşti, iar Dragoş Vodă, la sfârşitul secolului al XIII-lea, înfiinţa o mică sihăstrie cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Nepoţii lui, Balc şi Drag, ridicau şi ei la Peri o biserică de piatră şi cereau patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului ca Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail“ din Peri să fie ridicată la rang de stavropighie patriarhală. Lucru acceptat la 13 august 1391, cu drept de jurisdicţie asupra Bisericilor din Maramureş şi a încă şapte ţinuturi, egumenul Pahomie, ruda apropiată a lui Dragoş Vodă, primind atribuţii de episcop. Şi tot aici, 312 ani, cu mici întreruperi, a fiinţat sediul Episcopiei Ortodoxe a vechiului Maramureş, unde se tipăreau cărţi în limba română („Faptele Apostolilor“, „Codicele Voroneţean“, „Psaltirea“, „Evanghelia“, Moliftelnicul“ ş.a.), se pregăteau preoţi şi cântăreţi de strană, spre a lumina întru credinţă neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. 
  
Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoşilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferinţă, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, şi cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânţa - vrednicul slujitor Grigore Luţai, a rectitorit voievodala mănăstire, dincoace de graniţă, în Parcul Dendrologic „Livada“. Tot acelaşi Părinte Grigore Luţai – Parohul Bisericii Ortodoxe Române din comuna Săpânţa şi al renumitului Cimitir din localitate, rectitoreşte acum biserica parohială, conturându-i şi conferindu-i o maiestuozitate şi o frumuseţe extraordinară, într-un grăitor şi autentic stil românesc şi ortodox. Toate acestea le-a (de)săvârşit împreună cu familia sa şi, mai ales, cu fiul său – Părintele Iustin Luţai, cu autorităţile publice, centrale şi locale, totodată cu credincioşii şi talentaţii meşteri din acest binecuvântat ţinut. 
  
Revenind, după cum am spus, în anul 1997, a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, cu vechiul hram, având destinaţie precisă pentru călugăriţe.  
  
Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându-se deasupra pământului la 75 de metri, fiind cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa, înscriind această lucrare nu numai în „arhivele“ cerului, ci şi în rândul capodoperelor arhitectonice. Complexul de la Mănăstirea Săpânţa este opera renumitului arhitect Dorel Cordoş din Municipiul Sighetu Marmaţiei, transpusă în lemn şi piatră de meşterul Ioan Ştiopei, zis Buga din Comuna Bârsana. 
  
Biserica a fost sfinţită la data 31 august 2003, (iată anul acesta – 2013, se vor împlini zece ani de la acest sfânt şi măreţ moment), eveniment la care au participat mai mulţi episcopi – membrii ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mulţime mare de preoţi şi credincioşi, din localitate şi din împrejurimi, dimpreună cu Părintele Ctitor Grigore Luţai şi cu familia acestuia, ca un răspuns la nedreptăţile istoriei, dar şi ca dovadă că sufletul neamului românesc nu poate fi rupt şi înstrăinat de graniţe, de vreme şi vremuri, el dăinuind, ca şi sabia de foc a Arhanghelului Mihail, pe verticala veşniciei. 
  
Între timp, la Mănăstirea Săpânţa Peri au fost ridicate altarul de vară, clădirea stăreţiei, corpul de chilii, a fost introdus curentul electric, s-a amenajat drumul. La data 14 septembrie anul 2005, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul – harnicul, dinamicul şi vrednicul Episcop -Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu părintele Grigore Luţai şi peste 50 de preoţi, stareţi şi stareţe din eparhie, au oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareţă pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureşeancă de loc, din ţinuturile Vişeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii – 14 septembrie (Praznicul Înălţării Sfintei Cruci) cât şi la hramul istoric al acesteia – 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil) se adună mulţime mare de credincioşi, dimpreună cu preoţime multă şi cu episcopul (arhipăstorul) lor spre a cinsti cum se cuvine această sfântă şi binecuvântată aşezare monahală, precum şi pentru a-I mulţumi lui Dumnezeu, pentru rezistenţa, dăinuirea, trăinicia şi statornicia acestui sfânt locaş – oază a istoriei, culturii şi spiritualităţii ortodoxe şi româneşti, autentice, din aceste binecuvântate ţinuturi. 
  
„Mănăstirea fiind aşa de frumoasă şi înaltă, m-am străduit şi eu să fiu la înălţimea acestei lucrări. Nu ştiu cât am reuşit, oricum am vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luţai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aş spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde îşi trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureşului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea mai importantă componentă a vieţii de mănăstire. Nădăjduim ca atunci când ne vom muta în casa nouă, să continuăm activităţile cu şi mai mult spor. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toate. 
  
Mare ajutor am primit din partea celor doi episcopi ai noştri, cărora le mulţumesc că ne-au stat aproape tot timpul şi ne-au sprijinit cu binecuvântare, cu dragoste, cu toată dărnicia, ca să putem trece peste momentele grele ale începutului. De asemenea, de mare ajutor ne-a fost Părintele Protopop Vasile Pop de la Sighet, dimpreună cu toţi preoţii, slujitorii şi credincioşii din împrejurimi şi, în special, de mare ajutor ne-au fost şi ne sunt, în continuare, autorităţile locale şi credincioşii noştri, în frunte cu cei doi Părinţi din comuna noastră – Grigore şi Iustin Luţai, cărora le mlţumim, şi pe această cale, în mod deosebit. 
  
Pe 30 iunie 2012, am trăit un moment istoric. Am primit vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care ne-a făcut o mare bucurie, aducând în această mănăstire harul şi binecuvântarea Preafericirii Sale şi multe alte daruri importante. Această vizită ne-a dat un imbold, o încurajare pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor, pentru sporul nostru duhovnicesc, pentru care îi mulţumim. De altfel, îl vom invita pe Patriarhul nostru să ne mai viziteze şi când vom termina partea de sus a bisericii, pentru a o sfinţi“, ne-a mărturisit, plină de încredere şi nădejde, Maica Stareţă - Stavrofora Agnia Ciuban.  
  
Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumuseţe şi o taină aparte. Căci aici, arhitectul şi meşterul au zidit taina în piatră şi lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolţi, din pereţi, din arcade, ca să limpezească şi să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii şi cea a neuitării şi continuităţii de neam. (cf. d-lui Dumitru Manolache - http://ziarullumina.ro/reportaj/sapanta-peri-manastirea-continuitatii). 
  
Stelian Gomboş 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Mănăstirea Săpânţa Peri din Maramureşul Voievodal şi Istoric – oază a istoriei, culturii şi spiritualităţii autentice româneşti ... / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 951, Anul III, 08 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!