Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Aspiratii > Mobil |   


Autor: Gelu Arcadie Murariu         Publicat în: Ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Mâinile Lui
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Ne impresionează, când citim în Evanghelii, felul cum Isus S-a atins de oamenii cărora le-a făcut bine. Nu s-a ferit de atingere, S-a amestecat printre ei, a mâncat împreună cu păcătoşi, i-a hrănit pe mulţi, a acceptat ospitalitatea lor, chiar când era nesinceră. Şi oamenii au înţeles că Proorocul venea pentru ei şi au căutat să se atingă de Isus.  

Dr. Paul Brand a petrecut mulţi ani în India, îngrijind bolnavii de lepră din Vellore şi împrejurimi, fiind printre primii care nu s-a ferit să-i atingă pe aceşti paria, scoşi afară din oraşe şi sate, izolaţi în leprozerii, consideraţi incurabili şi uitaţi de lume. În una din cărţile sale, scrisă împreună cu Philip Yancey, el povesteşte o seară semnificativă, petrecută în mijlocul pacienţilor săi leproşi, o seară neuitată, de inspiraţie deosebită.  

Dr. Brand s-a apropiat de curtea în care erau adunaţi pacienţii leprozeriei din Vellore şi s-a aşezat pe o rogojină alături de ei, cum făcuse şi de alte dăţi. Aerul era încărcat de mirosul greu emanat de trupurile celor prezenţi, de sărăcie, bandaje năclăite de infecţie şi izul medicamentelor. Văzându-l printre ei, pacienţii au insistat ca doctorul să le adreseze câteva cuvinte, rugăminte pe care doctorul a acceptat-o cu greutate. S-a ridicat în picioare, neştiind ce să le spună, şi a rămas în tăcere câteva momente. Ochii îi erau irezistibil atraşi de mâinile lor, zeci de mâini de leproşi, cele mai multe ţinute ascunse, unele fără degete, altele reduse la un simplu ciot. Mulţi stăteau cu ele vârâte sub coapse, obişnuiţi să le ascundă vederii.  

Când a început să vorbească, doctorul le-a spus: “Sunt medic chirurg, specializat în chirurgia mâinii. Oridecâte ori întâlnesc pe cineva pentru prima dată, nu mă pot abţine să nu-i privesc mâinile. Ghicitorii în palmă pretind că pot citi viitorul cuiva doar privind la mâinile lui; eu vă pot spune trecutul. De exemplu, pot să vă spun care v-a fost meseria pe când eraţi sănătoşi, după bătăturile din palme şi după condiţia unghiilor. Pot să vă spun multe lucruri despre obiceiurile şi caracterul vostru. Sunt de-a dreptul fascinat de mâinile oamenilor”. S-a oprit apoi pentru câteva clipe, privind la feţele atente ale pacienţilor, încremenite în aşteptare.  

“Cât de mult aş fi dorit să-L fi putut întâlni pe Isus şi să-I cercetez mâinile! Dar, ştiind din descrierile Evangheliilor cum a fost El, aproape că mi le pot închipui”. Începu apoi să le spună, visând parcă, cum îşi închipuia el mâinile lui Isus, de când a fost un prunc cu mâini micuţe, neajutorate, învăţând cu stângăcie să apuce primele obiecte. A continuat apoi să descrie mâinile copilului Isus, ţinând o pensulă, sau un instrument de scris, încercând să caligrafieze literele alfabetului.  

Apoi mâinile dulgherului tânăr, mâini aspre, noduroase, cu unghii crăpate şi cicatrici lăsate de ciocan şi fierăstrău. Apoi mâinile lui Isus, vindecătorul. Emana din ele sensibilitate şi compasiune, în aşa fel încât oamenii pe care-i atingea puteau să simtă curgând prin ele putere divină. Mâinile Lui l-au atins pe orb, pe neputincios, pe nevoiaş.  

“Apoi”, continuă dr. Brand, “îmi pot închipui mâinile lui Isus crucificat. Mă doare numai să mă gândesc la un cui bătut prin mâna mea, deoarece ştiu prin ce trebuie să treacă – o uimitoare complexitate de tendoane şi nervi, vase de sânge şi muşchi. Este imposibil s-o străpungi cu un cui fără s-o mutilezi. Gândul la mâinile Lui vindecătoare, mutilate de cuie, îmi aduce în minte tot ce a fost Isus gata să îndure pentru mine. În acele momente de însemnătate eternă, pe cruce, acceptând să-I fie străpunse şi mutilate mâinile, El S-a identificat cu oamenii din toată lumea, care au o deformaţie fizică în trupul lor, inclusiv în mâini”.  

Efectul acestor cuvinte, rostite în faţa leproşilor, a fost electrizant. Isus … un mutilat, cu mâini ca ale lor, nişte leproşi? Ce simţăminte vor fi stârnit în inimile lor! Cum le va fi bătut inima, ascultând cuvintele acestea, care le strecura în inimi o nouă şi caldă speranţă!  

“La urmă, mâinile Celui înviat”, continuă doctorul. “Unul din cele mai uimitoare lucruri mi se pare a fi faptul că Isus a păstrat în mâinile Sale semnele cuielor, măcar că noi vorbim despre viaţa viitoare ca având trupuri perfecte: “Adu-ţi degetul încoace, şi uită-te la mâinile Mele”. De ce a dorit Isus să păstreze semnele umanităţii Sale? Poate ca să ducă cu El în cer o amintire eternă a suferinţelor celor de pe pământ. El poartă semnele suferinţelor, ca să continue a înţelege nevoile celor ce suferă. El a dorit să fie pentru totdeauna aproape de noi”.  

De îndată ce a terminat de vorbit, dr. Brand a observat o uimitoare schimbare de atitudine printre pacienţii lui. În toată curtea, mâinile tuturor erau ridicate în sus, cu palmele unite în tradiţionalul semn indian de respect. Aceleaşi cioturi, aceleaşi mâini fără unghii, fără degete, mutilate de lepră … Nimeni nu mai încerca să şi le ascundă. Mâini ridicate în sus, în dreptul feţei, în semn de respect pentru doctorul englez, venit să-i îngrijească. Un gest aproape uitat, reluat acum cu un nou înţeles, încărcat de o nouă demnitate. Înţelegând cum Dumnezeu a făcut faţă suferinţei îi ajuta pe ei s-o poată face mai uşor…  

 

Referinţă Bibliografică:
Mâinile Lui / Gelu Arcadie Murariu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 8, Anul I, 08 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gelu Arcadie Murariu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gelu Arcadie Murariu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!