Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Selectii > Mobil |   


Autor: Camelia Constantin         Publicat în: Ediţia nr. 238 din 26 august 2011        Toate Articolele Autorului

MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Moş Crăciun privea, cum arde focul în şemineu. Flăcările puternice îi luminau ochii albaştri ca cerul. De afară se auzeau voci gălăgioase. Privi mirat spre uşa, care se izbi cu putere de perete.  
-Ce-i zarva asta? se ridică impunător în picioare. Barba şi părul, albe, înălţimea, greutatea îi dădeau un aer impozant. Cei din jurul lui ştiau că are suflet de aur.  
Spiriduşii dădură buzna în încăpere, izbindu-se unul de celălalt.  
-Spune-i tu!  
-Ba tu, că eşti mai mare!  
-Tu eşti mai curajos!  
-E datoria ta!  
-Ba nu!  
-Lasă că îl inştiinţez eu! ridică plin de importanţă bărbia, Shinny  
-Ce aţi păţit, neastâmpăraţilor? Îmi speriaţi gândurile cu zgomotul vostru.  
-Moşule, avem o situaţie nemaiîntâlnită pâna anul acesta. Camera Scrisorilor e supraîncărcată! Nu ştim cum să procedăm! vorbi răspicat spiriduşul cel curajos.  
Ceilalţi dădura din cap aprobator, repetând ca nişte ecouri:  
-Aşa e..da..da!  
-Sunt mai multe cereri anul ăsta decât in anii trecuţi!  
-Înseamnă că avem mai multă treabă. Să nu pierdem timpul!  
În încăpere intră Tinkerbell:  
-Este mai greu de îndeplinit dar scrisorile pentru dorinţa specificată sunt de ordinul zecilor de mii.  
Moş Crăciun privi curios:  
-Adică?  
Micuţa zână cu aripi îl înştiinţă cu glas limpede de clopoţel.  
Moş Crăciun îşi mângâia încruntat barba albă şi lungă, mormăind îngândurat:  
-Mâine dimineaţă la prima oră toată lumea să fie prezentă la castel! Trebuie să ne mobilizăm. Voi reflecta. E o dorinţă greu de realizat şi dacă Cel de Sus îmi dă dezlegare, vedem, ce se poate face. Nu promit nimic! La miezul nopţii mă voi întalni cu El. Renii mei unde sunt?  
-I-am parcat la intrare! Erau hămesiţi şi le-am dat de mâncare, că de băut ... răspunse Glumeţul, spiriduşul jucăuş.  
Se apropie conspirativ de Craciun şoptind, destul de tare ca să audă ceilalţi:  
-Cred că Rudolph iar a tras la măsea! Avea nasul roşu ca de clovn şi se cam împleticea! Da..da ...  
Cei prezenţi izbucniră în râs. Moşul hohotea puternic, făcând să-i tremure burta mare.  
-Pârâciosule! îl admonestă Pepper, morocănosul.  
Era cel mai secretos şi nu-i plăcea sa glumească sau să vorbească prea mult.  
-Ştiu eu, ce spun! Dacă Rudolph e beţiv, ce vină am eu? Tu ce te bagi? Piper de strănutat ce eşti!  
-Tu ... se infurie Pepper.  
-Gata, lăsaţi cearta! Nu e timp! zâmbi Sugarplum, frumoasa micuţă, responsabila cu dulciurile şi prăjiturile copiilor. Nu e cazul. Vom fi aici, în zori, cu toţi ceilalţi. Dorinţa merită efortul nostru. Îndrazneala ei stârni murmure.  
-De unde ştii, tu, acest lucru? o privi fix Moşu'  
-Pentru că e vorba de Iubire! ridică importantă bărbia.  
Bushy, spiriduşul inventator, mormăi dezaprobator, cu braţele încrucişate pe piept:  
-Pff ... femeile cu prostiile lor!  
-Gura,”piuliţă”! chicoti Tinkerbell, agitând aripioarele. Ce ştii tu despre femei? Eşti responsabil cu şuruburile de la sanie.  
-La treabă, nu e timp de joacă! îi indemnă Moşu'.  
De afară, se auzi un sughiţ puternic.  
-Şi faceţi ceva cu beţivanul de Rudolph, mâine avem nevoie de el! Wunorse, să verifici sania! Mâine avem drumuri de făcut. Renii sa fie in forma.  
-Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Donner si Blitzen, sunt in forma. Rudolph..se stie. Iar Cupid ... ezită mecanicul.  
-Hei, ce-i cu el, spune odată!  
-E îndragostit. mormăi Wunorse.  
Moş Crăciun zâmbea.  
-Bine, bine..te descurci tu. Acum lăsaţi-mă singur! Trebuie să reflectez. Shinny, Sugarplum veniţi cu mine în Camera Scrisorilor, să văd care-i problema!  
 
**  
 
Moş Crăciun era impresionat. Multe dintre scrisorile venite de pe întreg Pământul, din toate colţurile lumii exprimau aceeaşi dorinţă. Chiar daca majoritatea oamenilor nu se cunoşteau între ei. Copii, persoane de vârste diferite vroiau să le îndeplinească aceeaşi doleanţă. Asta era in favoarea lui, dacă nu i-ar fii cerut imposibilul. Privea pierdut focul din cămin şi de ore întregi stătea nemişcat. Orologiul bătea de miezul nopţii. Abia atunci Moşul se urni de lângă foc. Avea întâlnire cu Cel de Sus. Doar El putea, face o minune! Spera, sa nu-i dezamăgească in special pe copiii care işi doreau cu ardoare acea magie! *  
În zori, Moşul a ieşit afară in gerul aprig al dimineţii. A rămas înmărmurit, văzând mulţimea de spiriduşi, elfi şi zâne adunaţi conştiincios în curte.  
-Vai, dar ce-i cu voi? Niciodată nu aţi fost toţi prezenţi în număr atât de mare!  
Până şi Rudolph părea în formă de zile mari. Cupid stătea smirnă.  
-Îmi spune şi mie cineva care e secretul? îi scruta cu ochii albaştri  
Alabaster, spiriduşul responsabil cu copiii obraznici ii inmână o listă.  
-Uite, Moşule! Până şi puştii mei promit, să fie cuminţi. Doar să le fie îndeplinită dorinţa.  
-Asta da minune..da..da, comenta şugubăţ, Glumeţul.  
Dar nu râdea nimeni. Toţi erau tensionaţi aşteptând de la Moş Crăciun, să le comunice hotărârea Celui de Sus.  
-Ce e cu voi? Ziua de Ajun era prilej de veselie şi forfotă pentru voi. Nu sunteţi gata cu pregătirile?  
Bushy, inventatorul maşinii de făcut jucării, făcu un pas în faţă:  
-Toate jucăriile sunt gata şi vor fi expediate la miezul nopţii. Elfii mei ştiu ce au de făcut.  
-Bomboanele şi prăjiturile sunt împachetate în staniol auriu şi puse în cutii scrise cu litere roşii, vorbi şi durdulia Sugarplum.  
-Dorinţele sunt sortate pe categorii. Aşteaptă ora potrivită pentru a fi îndeplinite. Doar..  
- ... una singură este incertă! ateriză Tinkerbell. Aşteptăm răspunsul tău, Moşule! E cea mai stranie şi dureroasă cerere de până acum.  
-Care-i hotărârea? se apropie Shinny urmat de ceilalţi. Noi l-am cunoscut şi am fost alături de el peste tot in lume! Ştim dragostea pe care a impărtăşit-o copiilor şi oamenilor, dar si nedreptăţile pe care le-a îndurat! Chiar eu l-am ajutat la împărţirea jucăriilor, şopti Bushy  
-Ce să spun! Vă place să vă lăudaţi! Hmm..bufni Pepper  
O tăcere ireală domnea peste castel. Se auzeau doar clopoţeii renilor şi vântul uşor ce spulbera fulgii albi de nea.  
Moşul îi studia atent. Îi cunoştea dintotdeauna, nu era simplu, să-i struneşti. De obicei erau gălăgioşi, veseli, jucăuşi, chiar certăreţi uneori, dar cu suflete de stele. Acum erau tăcuţi. Oarecum trişti. Ştiau că dorinţa era imposibil de îndeplinit.  
-Cel de Sus a hotărât ca la miezul nopţii toţi copiii sa nu doarma! Spiritul omului va impărţi daruri împreună cu mine. Avem o muncă titanică de îndeplinit! Totul, doar in miez de noapte!  
Strigătele de bucurie întreceau orice aşteptare a Moşului.  
-Are cineva nişte vin fiert? Asta merită sărbătorit! fornăi Rudolph, stranutând.  
Pâna şi Pepper cel morocănos, zâmbea în barbă. Tinkerbell, Peter Pan, toate entităţile de basm ale pământului creau un vacarm de voci, ţipete de bucurie şi voie bună.  
-Linişte! strigă Mosul. Totul să fie pregătit diseară!  
 
**  
Regina nopţii, limpede ca un glob de cristal trona pe bolta senină! Era ger de crăpau pietrele. Zăpada strălucea, reflectând razele lunii! Sania lui Moş Crăciun trecea în viteză prin faţa Lunii şi ducea cadourile,bucurându-i pe copii.  
 
**  
Micuţul băieţel blond, slăbuţ, stătea ţintuit în cărucior. Avea picioarele bolnave. Nu se putea deplasa decât cu ajutorul acelei maşinării complicate. Nu-i era somn, stătea ascuns să-l vadă pe Moş. Aşa visase. Că-l va vedea şi va fi însoţit de omul pe care îl admirase în spectacole. Îi dăruise acel urs mare de pluş ce ocupa un loc de cinste lângă bradul împodobit şi plin de luminiţe jucăuşe.  
Era miezul nopţii. Surioara lui geamănă se afla lângă scaunul lui, în aşteptarea evenimentului. Îşi adora fratele. Nu dorea, ca el să sufere mai mult. Dar şi ea a visat acelaşi lucru. Fereastra s-a deschis împinsă de vântul puternic ivit din senin. Moşul a intrat pe geam fără sacul cu cadouri.  
-Nu am fost prea cuminte, nu-i aşa? De aceea nu mi-ai adus daruri. şopti cu ochii plini de lacrimi puştiul.  
-Ho..ho ... ho ... tu ai fost foarte cuminte dar oasele mele sunt bătrâne aşa că am primit un ajutor de nădejde!  
Omul din visul puştiului a apărut in cameră ducând în spate sacul cu cadouri. Barbatul cu părul lung şi negru, îmbrăcat in costum roşu de Moş îi privea înduioşat. Căldura ochilor săi insufleţea sufletele copiilor. Fetiţa plângea de emoţie, Moşul işi şterse pe furiş o lacrimă. Toţi copiii la care colindase, aveau aceeaşi reacţie. Bucurie şi ochi luminoşi de fericire. Ştia, că omul iubise copiii mai mult decât orice pe lume şi ei i-au simţit afecţiunea.  
Se aşeză la picioarele băiatului. Scoase din sac o vioară. Micuţul o dorise, iubea muzica.  
-Ai grijă de ea, este vrăjită! şopti omul.  
Puştiul privi in ochii adânci ca noaptea. Erau curaţi ca apa de izvor.  
L-a mângâiat pe cap şi i-a şters lacrimile:  
-Nu plânge! Ai un dar de la Dumnezeu, vioara te va ajuta, să-ţi îndeplineşti visul. Să transmiţi lumii întregi talentul şi dăruirea ta!  
-Aşa cum ai făcut tu? intrebă cu vocea gâtuită de emoţie băiatul.  
Bărbatul era impresionat, însa nu voia să-şi arate durerea din suflet. O lacrimă s-a scurs neascultătoare pe obraz. Fetiţa a îngenuncheat lângă el. Cu palma ei mică l-a mângâiat pe faţă şi a şters bobul de suferinţă:  
-Nu fii supărat, noi te iubim mult! Nu te vom uita niciodată! Oriunde te vei afla, gândurile noastre te vor însoţi! Copii din întreaga lume, te iubesc!  
Se uită la cei doi frăţiori blonzi..păreau două tablouri în miniatură. Îi strânse cu putere în braţe şi fetiţa i-a înconjurat gâtul cu braţele mici. Plângeau toţi trei şi Moşul pe ascuns.  
-Am vrea, să rămâi cu noi! a murmurat puştiul şi fata aprobă din cap:  
-Ştim că nu se poate! Acum te aşteaptă alţi copii..mai ales ai tăi. Să vii din nou, la anul! Vine, nu e aşa, Moşule? Să te ajute la fiecare Crăciun! Tu nu te descurci singur!  
Crăciun râdea şi plângea, copii ştiau să fie mici hoţomani, atunci când îşi puneau ceva în minte.  
-Până la anul mai vedem ... iar dacă meritaţi..  
-Suntem cei mai cuminţi copilaşi din lume! ţopăia fetiţa.  
-E timpul, să plecăm! Orele trec iute şi mai avem daruri de împărţit.  
Omul le luă mânuţele în palmele lui mari:  
-Copiii sunt lumina lumii! Voi doi sunteţi speciali. El va fi un mare violonist iar tu un om de ştiinţă renumit. Vei ajuta oamenii aflaţi in suferinţă. Uite cadoul tău. O trusă medicală cu ustensile magice. Vei vindeca lumea. Să nu o pierzi!  
Îi luă din nou în braţe pe cei doi şi îi ţinu la piept! Le simţea afecţiunea şi sinceritatea copilăriei! Cu greu se despărţea de ei! Îşi fluturau mâinile în semn de adio!  
-Te aşteptăm şi la anul!  
În noaptea de Crăciun nici un copil nu a dormit. Toţi au primit vizita surpriză. L-au rugat pe Moş Crăciun, să-l aducă pe om în fiecare an.  
Nici un spiriduş, elf, zână ... nu s-a odihnit. Nu erau obosiţi.  
IUBIREA nu ostoieşte niciodată.  
Dimineaţa următoare nimeni nu a povestit intâmplarea magică trăită la graniţa dintre noapte şi zi. Au păstrat secretul, adânc în inimile lor..până la Crăciunul următor.  
 
Constantin Camelia  
 
2010  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN / Camelia Constantin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 238, Anul I, 26 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Camelia Constantin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!