Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Gheorghe Stroia         Publicat în: Ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013        Toate Articolele Autorului

LIVIU COMŞIA - Note de lectură: Sinele polemic sau Exilat în mine însumi de Emanoil Toma
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Romanele scrise după 1989 s-au eschivat să parcurgă evenimentele acelui decembrie. Sau când au făcut-o, s-au mărginit al expresia părţii întunecate, a conflictelor întreţinute de ipotezele istoricilor, fără a propune direcţii inedite de cercetare literară. Sau, în fine, s-au oprit la aspectul mesianic al momentului, aşa cum construieşte Augustin Buzura în al său „Recviem ... ”. Fapt este că în locul responsabilităţii scriitorului despre care vorbea scriitorul norvegian Bjornstjerne Bjornson, laureat la Premiului Nobel, în discursul de la Stockholm, nu prea afectează scrisul românesc. Dar una peste alta e bine că măcar s-a încercat subiectul şi nu am rămas prizonierii „facerii lumii” după fantezia proprie, cu personaje care sfârşesc în psihologii nebuloase. 
  
Între scriitorii care încearcă ieşirea din labirintul tematicii predilecte şi fără valoare estetică se află şi Emanoil Toma care după ani buni în care a creat o operă poetică, după opinia noastră superioară prozei sale, sfârşeşte totuşi tentat de epic, aşa cum se întâmplă de-o vreme cu poeţii noştri. După un roman neconvingător intitulat „Libertatea de-a fi lichele” (2011), încercare polemică necruţătoare, mai bine zis o satiră mundană, scriitorul revine un roman care de astă dată, cu puţine supralicitări, are şansa de-a rămâne în atenţia cititorului. E vorba despre romanul „Exilat în mine însumi” (Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012) unde introspecţia devine o tehnică promiţătoare de investigaţie a naturii omeneşti. Mă grăbesc să adaug că trecerea din trecut în prezent evidenţiază un exerciţiu scriitoricesc de mare supleţe şi rafinament, astfel încât delimitarea temporală, prin intrările şi ieşirile din sinele convulsiv al lui Damian, personajul încărcat de biografia scriitorului, nu împiedică în nici un fel percepţia celor două planuri ale naraţiunii. 
  
Damian are toate ingredientele psihologice ale martorului credibil. Provine dintr-o familie cu taţi abuzivi, el însuşi moşteneşte violenţa pe care societatea i-o cultivă. Trece prin toate etapele devenirii sinelui intelectual care scrie şi editează o revistă culturală, trăieşte printre scriitori afectat de comportamentul şi mentalitatea acestora, revine dintr-un trecut halucinant într-un prezent mizer, de contrabandă cum s-ar spune. Valorile perene sunt îngropate sau falsificate de vânătorii cu instincte bune care acced la putere fără procese de conştiinţă pe care le socot chiar inutile. 
  
Scriitorul Emanoil Toma izbuteşte, din puţine linii, cu un epic ponderat să refacă defuncta societate socialistă multilateral dezvoltată şi, în acelaşi timp, s-o pună faţă în faţă cu noua societate democrată. Damian priveşte în sine şi descoperă întreaga mizerie, turpitudinea, meschinăria, lăcomia, cruzimea fiinţei umane, care zac ascunse sub lozinci şi clişee propagandistice identice, dar folosite în împrejurări diferite. În acest consens, între cele două societăţi nu câştigă nimeni pentru că una demolează ceea ce a construit cealaltă în folosul aceluiaşi grup care nu dă doi bani pe calităţile şi valorile fiinţei umane. 
  
Sinele lui Damian este depozitarul acestor depuneri insalubre, dar care totuşi nu-i afectează fondul său uman. Reacţiile lui Damian, cu câteva excepţii, sunt motivate narativ, acceptabile şi fireşti. Dar patima şi apoi scena torturării aşa zisului terorist sunt afectate de violenţa gratuit, spectaculoasă, aş zice cinematografică. Revenirea obsesivă la asasinatul de la Otopeni din 1989 şi mai cu samă la faptul că asasinii au rămas printre noi ne poate oripila, dar scriitorul are calitatea de responsabil, adică ar fi fost de notat implicarea sentimentală printr-un personaj. Aici, însă, abdicând de la discursul de până acum, scriitorul se vede în toate detaliile ascuns în spatele personajului său. Iată credinţa sa: „Jocul dement al libertinajului democratic transformase respectul pentru persoane şi pentru tot ce era bine aşezat într-o hazna. Violenţa verbală era primul lucru care frapa ... ”. Sau: „Mâncatul seminţelor era un gest nobiliar adus de revoluţie şi era practicat de tinerii însurăţei, care seara se amestecau cu copii în intrândul de la scara blocului”, Şi: „Derbedeismul era noua doctrină în toate domeniile vieţii sociale şi politice, încurajat de fel de fel de mişcări nihiliste ori anarhice şi din nefericire cei aflaţi în capul mesei dădeau semnalele pentru acest comportament”. 
  
Într-un cuvânt, dl. Emanoil Toma ne pune pe gânduri. Ne aduce un subiect de meditaţie dintre cele mai dureroase ale contemporaneităţii noastre. O carte polemică prin care ni se înfăţişează cale spre sine şi de aici înapoi spre lume. Cu tehnică corect aplicată, bazată pe impresia mozaicului epic, în care scenele alternează în jocul prezent-trecut, cu fragmente de jurnal sau cu simularea unor documente însoţite de personaje reale, desprinse din viaţa cotidiană, aşadar, cu ajutorul acestor tehnici scriitorul Emanoil Toma ne dă speranţa unor întâlniri scriitoriceşti de valoare ...  
  
Liviu Comşia  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
LIVIU COMŞIA - Note de lectură: Sinele polemic sau Exilat în mine însumi de Emanoil Toma / Gheorghe Stroia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 783, Anul III, 21 februarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Stroia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!