Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Accente > Mobil |   


Autor: Ligia Gabriela Janik         Publicat în: Ediţia nr. 947 din 04 august 2013        Toate Articolele Autorului

Ligia-Gabriela JANIK - TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Trossingen e un loc special, cu multe locuri inedite, cascade, recorduri în diverse domenii. Şi sunt sigur că atmosfera e de nedescris în cuvinte". (Mihai Iacomi - Iaşi)  
 
Religia oraşului Trossingen  
 
Religia tradiţională a oraşului Trossingen, ca şi a întregului ţinut Baden-Württemberg, este cea protestantă. În anul 1534, John Spreter, un important reformat, a pus bazele religiei protestante în acest oraş. Până în secolul al XIX-lea, în oraşul Trossingen au locuit numai protestanţi, însă dezvoltarea industriei de muzicuţe a atras tot mai mulţi emigranţi. Noii veniţi au avut o contribuţie importantă la evoluţia culturală şi religioasă a zonei. Majoritatea emigranţilor au fost de religie catolică, stabilirea în Trossingen a coincis cu răspândirea treptată a doctrinei lor, culminând în 1935, cu inaugurarea Bisericii catolice „Sfânta Tereza”.  
 
Astăzi, aproximativ 44% dintre localnici sunt de religie protestantă, iar 28% sunt catolici. O semnificativă schimbare în structura demografică şi religioasă au avut-o emigranţii din fosta Uniune Sovietică şi România. După 1990, aceştia au fondat biserici ortodoxe şi evanghelice, având o prezenţă importantă în oraş. Mulţi cetăţeni români, cât şi de origine maghiară, care provin din România, au un statut respectabil pe aceste meleaguri. Putem aminti aici biserica evanghelică maghiară, al cărei conducător este Andreas Siegel, de etnie maghiară, originar din judeţul Satu-Mare.  
 
O altă personalitate în viaţa orăşenilor este pastorul Christian Krumbacher, care este pastorul celei mai mari biserici creştine din Trossingen. Pastor, evanghelist şi profesor la Institutul Teologic din Germania, originar din Satu-Mare, este cetăţean german de etnie maghiară. Această biserică este formată de cel puţin şase naţionalităţi, care găsesc aici odihnă sufletească şi spirituală. Majoritatea membrilor din aceasta biserică provin din România şi sunt de diferite etnii, lor alăturându-li-se şi emigranţi ruşi şi de pe teritoriul ex-iugoslav. De aceea slujbele religioase sunt oficiate în limba germana. Pe lângă aceste religii, un rol important îl ocupă şi cea islamică, prin marele număr de emigranţi din Orientul Mijlociu.  
 
Comunitatea Română din Trossingen  
 
În Trossingen trăiesc foarte multe familii care provin din România şi s-au stabilit pe aceste meleaguri. De-a lungul anilor, mulţi au renunţat la cetăţenia română în schimbul celei germane. Dar inima şi gândul lor se îndreaptă mereu spre casă. Dacă îi întrebi ce înseamnă „acasă" pentru ei, îţi vor spune cu nostalgie că este pământul strămoşesc din ţara natală, pe care au fost nevoiţi să-l părăsească, dintr-un motiv mai mult sau ai puţin întemeiat. Am stat de vorbă chiar cu persoane de etnie germană din Ardeal şi cu suspin în glas mi-au mărturisit că pentru ei acasă reprezintă România. Acolo au lăsat pe cineva drag, au amintiri, au trăit bucurii şi chiar dacă au trecut mulţi ani de când au plecat, ochii celor în vârstă sunt înlăcrimaţi când îşi amintesc de locurile natale. De aceea, fiecare grup etnic din România şi-a menţinut tradiţia şi religia cu care a crescut. Sunt sărbători săseşti, sărbători şvăbeşti, ale maghiarilor şi românilor. Fiecare şi-a ridicat casa după modelul celor din ţară, la fel şi în cazul construcţiei bisericilor creştine.  
 
În martie 2013 a avut loc un eveniment de mare amploare în Comunitatea Română, când pastorul Kornelius-Bîrle-Krumbacher, un cetăţean german de naţionalitate română, a venit în ajutorul credincioşilor din zonă, deschizând şi inaugurând Centrul Evanghelic Ecclesia. Mulţi cetăţeni români îşi găsesc liniştea sufletească în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, predicat în limba maternă. Totodată, cei doritori pot beneficia gratuit de cursurile în limba germană puse la dispoziţie de către conducerea acestui centru evanghelic. Aceste cursuri vin în ajutorul celor care doresc sa înveţe limba germană şi în urma căreia îşi pot găsi un loc de muncă mult mai uşor.  
 
Fiind întrebată cine poate beneficia de aceste cursuri, am răspuns că au acces toţi doritorii care vor să înveţe limba germană indiferent de etnie, de ţara de provenienţă sau de religie. Românii de aici se bucură de respect şi sunt apreciaţi de către autorităţile oraşului, datorită loialităţii lor unii faţă de alţii, a hărniciei şi spiritului lor de ajutor reciproc. De fapt, aici la Trossingen există o a doua mare familie de români în rândurile cărora te simţi ca acasă. Oricând ai nevoie de un ajutor sau un sfat, întotdeauna se va afla cineva care să te ajute şi să te încurajeze.  
 
Primele familii din România care au poposit pe aceste meleaguri sunt familiile Krumbacher Conrad şi Krumbacher Michael (care au venit în jurul anilor 1970), familia Crişan Ştefan precum şi mulţi medici, profesori, pastori care se bucură de o reputaţie frumoasă în rândul cetăţenilor germani. Trimestrial are loc sub denumirea „Întâlnirea din Pădurea Neagră" conferinţa românilor din zona Izvoarelor Dunării şi este organizată de Centrul Evanghelic Ecclesia, al cărei organizator este pastorul Kornelius-Bîrle-Krumbacher. Aceasta este o conferinţă a tuturor românilor din aceasta zonă cât şi a celor de pe Valea Rinului (Germania şi Franţa). De fiecare dată, la aceste evenimente au fost prezenţi mai multe sute de participanţi, bucurându-se de privilegiile programelor oferite în limba română. Deseori, invitaţi din alte ţări precum Spania, Franţa, România şi de peste ocean răspund cu dragoste invitaţiilor făcute.  
 
Tot la Trossingen, odată pe lună, la Biserica catolică „Sfânta Tereza” au loc slujbe ortodoxe in limba română oficiate de preotul Ionel Nemeş. Credincioşii ortodocşi români se pot bucura astfel de preţioasele slujbe în limba maternă. Deseori în oraşele mari se întâlnesc grupuri de români pentru a sărbători anumite evenimente istorice, culturale şi religioase, ducând şi transmiţând urmaşilor cultura românească. La aceste petreceri şi evenimente culturale au fost prezenţi invitaţi de muzică populară sau uşoară, renumite personalităţi din România.  
 
Tradiţia şi evenimentele culturale ale oraşului Trossingen  
 
Dacă mă veţi întreba care este cea mai veche tradiţie a oraşului, vă voi spune că nu există una anume, deoarece toate s-au născut parcă în acelaşi timp trăgându-şi seva din acelaşi izvor. Natura se împleteşte armonios cu muzica şi este inutil să încerci a le separa, deoarece ele sunt strâns legate între ele, au o legătură pură, sfântă, ca cea dintre mamă şi copil.  
 
Tradiţiile oraşului au ca punct de pornire muzica, cea care s-a născut odată cu această urbe. De aceea Trossingen este numit ca „Oraşul muzicii”. Totuşi amintesc despre „Morgensupp" sau „supa de dimineaţă". Aceasta nu reprezintă o masă copioasă, ci este mai degrabă un sfert de vin de Württemberg, de obicei roşu, servit cu cozonac proaspăt împletit. Acesta se numeşte „Hepfekranz mit viele Zibeebe” (cozonac tradiţional copt cu foarte multe stafide).  
 
O altă tradiţie care dăinuieşte de veacuri pe aceste meleaguri este „Trossinger Heimatlied" (Joseph Zepf/ Frity Jode). Acesta reprezintă imnul local al oraşului şi este cântat la diferite ocazii şi aniversări. Heimatlied a fost compus în 1957 cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de existenţă a fabricii de instrumente Hohner.  
 
Evenimentele care au loc cu regularitate în Trossingen şi care fac parte din viaţa locatarilor sunt:  
 
Târgul de la Rusalii, care în 1828 a fost primul festival aprobat printr-un decret regal. Acesta se deschide vineri înainte de Duminica Rusaliilor cu o mică slujbă ecumenică în piaţă şi durează până marţi după Rusalii. La acest târg vin în fiecare an mii de vizitatori pentru a cumpăra şi a profita de ofertele făcute cu această ocazie. Un rol important la acest eveniment îl joacă bâlciul care se ţine în centrul oraşului. Atunci muzica răsună peste dealurile Lupfen şi Karpfen, anunţând parcă locuitorii din împrejurimi că este momentul să vină la bâlci. Îmbrăcaţi frumos, ca în zi de sărbătoare, copii şi adulţii se bucură de divertisment, muzică şi cumpărături la preţuri reduse. Copii profită din plin de dulciurile de la fiecare tarabă şi în special de fructele înfăşurate în ciocolată sau alunele prăjite.  
 
Un alt târg fondat de către parohiile din oraş este Kilbermarkt. Acest târg a fost introdus în anul 1978 şi are caracter creştin. Atât parohia reformată, cât şi parohia catolică organizează un târg de vânzare şi cumpărare a obiectelor sfinţite şi cărţilor religioase. Atmosfera şi muzica religioasă sunt create de grupuri de cântăreţi vestiţi din fiecare religie tradiţională a oraşului. Muzica este liniştitoare, iar slujbele oficiate sunt hrănitoare sufletului şi fiecare participant se întoarce acasă cu mulţumire în suflet.  
 
Un alt eveniment care are loc în viaţa oraşului Trossingen este Duathlon Summertime International. Acesta se ţine în Kesselhaus (Casa de Cazane). Kesselhaus este vechea fabrică de cazane, centrala termică veche a oraşului devenită acum o casă de cultură, unde au loc tot felul de festivităţi anuale. Acest festival de cabaret, teatru şi muzică are întotdeauna loc în timpul verii şi pune accent pe scena teatrală, promovând artiştii locali.  
 
Trossingen Blues Factory - este un festival anual de cultură susţinut în House Factory Cazan (casa fabricii de cazane) şi pune accent pe „blues harpa", care oferă de asemenea diferite activităţi în jurul temei blues. Multe nume mari din ţară şi străinătate au vizitat de la începutul anilor 2002 acest oraş mic. Abi Wallenstein, B.B & The Blues Shacks, Steve Baker, Toots Thielemens şi multi alţi cântăreţi de renume au urcat pe scena casei de cultură Kesselhaus din Trossingen.  
 
Cum îşi petrec orăşenii timpul liber şi drumeţiile  
 
Dacă vii în Trossingen, nu ai cum să te plictiseşti. Indiferent de anotimp, oraşul oferă multe serbări regionale şi naţionale, cum ar fi Oktoberfest (sărbătoarea de toamnă din octombrie), carnavalul care este ţinut la fiecare început de an şi multe alte sărbători tradiţionale. Se formează diferite asociaţii pentru: grădinărit, pescuit, iubitori de animale şi păsări, unde se întâlnesc periodic şi pun în discuţie diferite teme. Uneori mai vezi bătrânii pe câte o bancă, jucând şah sau table, însă fără să le lipsească răcoritoarele sau cafeaua.  
 
Deşi viaţa în Germania pare grăbită, totuşi oamenii de aici sunt paşnici şi par să ignore stresul zilnic. Aşa că la sfârşitul zilei, pe răcoare, sau la sfârşit de săptămână, împreună cu familiile sau prietenii, petrec un timp binecuvântat, relaxându-se şi bucurându-se de binefacerile naturii sau de locurile frumos şi curat amenajate. Plimbările în aer liber sunt binefăcătoare şi nu departe de oraş se află un loc de odihnă şi relaxare pe marginea lacului Gauger (Gaugersee). Tot în oraş, locul iubit de copii este o gradină cu animale sălbatice, unde copii le pot hrăni, dar şi un teren de minigolf.  
 
Dacă în urma zilelor călduroase vrei să te răcoreşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Villingen-Schwenningen, se află ştrandul Troase, cu multe locuri amenajate pentru recreere, gazon pentru joacă amenajat cu mese pentru tenis de masă şi înconjurat de multă verdeaţă şi pădure. Aici găseşti refugiu după o zi plină de agitaţie, de zgomot şi căldură, poţi să te retragi în linişte, înotând în apele bazinelor răcoroase şi admirând fauna care înconjoară lacul.  
 
Viaţa din Trossingen nu este plictisitoare, iar locuitorilor le sunt puse la dispoziţie cele mai spaţioase şi bine amenajate spaţii de joacă, sport, divertisment. Autorităţile oraşului au amenajat pentru relaxarea cetăţenilor săli şi terenuri pentru diferite activităţi sportive, terenuri de fotbal amenajate cu plăci cauciucate, două mari săli de sport, locuri amenajate pentru tenis de câmp, terenuri amenajate pentru călărit, pentru popice, cât şi posibilitatea de a pescui. Liniştea mult dorită şi după care mulţi tânjim, o poţi găsi şi în grădina oraşului cu bănci şi alei pentru plimbări. Pe cărările amenajate şi marcate se pot face drumeţii în bogatul spaţiu verde din împrejurimi, unde se găsesc locuri aranjate pentru grătar. Pe aceste locuri se găsesc cabane pentru protecţie şi refugii în caz de furtună şi sunt amenajate cu parcări pentru maşini. Cele mai căutate şi iubite locuri de către drumeţi sunt vârfurile Hohenkarpfen, cu înălţimea 912 de metri şi Hohenlupfen, cu vârful de 977 de metri înălţime. De pe aceste două dealuri ţi se deschide în faţa ochilor o panoramă de la care cu greu îţi poţi desprinde privirile. Satele cu turnurile bisericilor se înalţă în soare, străjuind ca paza peste locuitori. Odată ajunşi în vârf, te poţi bucura nu numai de priveliştea măreaţă a naturii, dar şi de răcoritoarele sau cafeaua pe care le găseşti la restaurantele de pe cele două dealuri. După urcuşul anevoios, ajungând sus eşti răsplătit cu o frumoasă porţie de tort de cireşe (Schwarzwaldkirschtorte), care are un gust deosebit de delicios.  
 
În drumeţii scurte se poate ajunge în Pădurea Neagră, în Valea Dunării sau lacul Bodensee. Regiunea care se află între fluviu şi dealuri se numeşte: Donaubergland (ţara dintre dealuri şi Dunăre) şi este primul drum premiat în Alpii Svăbeşti* pentru calitatea sa în drumeţii. Acesta fiind al cincilea drum din Germania premiat pentru drumeţii.  
 
Pe cei care nu au vizitat încă aceste locuri deosebit de frumoase şi măreţe îi aşteaptă o întreagă aventură pe dealuri şi păduri, cu cabane şi locuri curat amenajate. Hotelurile marilor oraşe de cinci stele nu pot oferi liniştea şi splendoarea pe care le oferă aceste cabane pe dealurile din ţara dintre Dunăre şi dealuri. Poposind aici, te adăposteşti în corturi sau cabane, curentul electric este doar o lampă romantică de gaz. Te poţi încălzi la focul cu lemnele adunate din pădure. Apa proaspătă de băut, gătit şi pentru spălat ţi-o dăruieşte bătrâna noastră Dunăre, curgând neobosită şi înviorând pe fiecare călător. În zumzetul albinelor şi a ciripitului de păsări nu simţi nevoia de tehnologia modernă, pe care ţi-o oferă viaţa de zi cu zi, şi fără de care simţi că nu te poţi dispensa. Freamătul pădurii îţi şopteşte lin că ai venit să petreci un concediu de neuitat în liniştea naturii, fără agitaţia şi zgomotul de la oraş şi fără a mai purta grija treburilor zilnice.  
 
Pe dealuri cresc diferite plante folositoare pentru ceaiuri, salate sau condimente pentru grătar. De exemplu, întâlnim salvia sau ceapa ursului, care sunt condimente foarte puternice pentru fripturi şi ceaiuri, păpădia din ale cărei frunze poţi face o salată gustoasă, papucul doamnei, o floare frumos mirositoare care răspândeşte parfumul nu numai în camerele răcoroase din apartamente, dar şi în corturi sau cabane. Superbe sunt şi margaretele, ale căror culori, galben şi alb, inundă câmpul şi îţi fură privirile prin strălucirea lor. Multe alte plante medicinale găseşti pe dealurile din împrejurimi. Aici mâncarea şi friptura sunt mai gustoase şi apetisante, făcută la ceaune şi pe grătare, decât în cele mai bune vase gătite pe aragazele gospodinelor. Muzica de la boxele aparatelor de radio este înlocuită de cântecul păsărelelor, zumzetul albinelor şi susurul izvoarelor care îşi armoniază glasurile slăvind parcă pe Cel ce le-a creat.  
 
Trossingen rămâne locul ideal al tuturor celor care doresc să-l viziteze şi să se bucure de prospeţimea naturii şi a aerului curat de pe acest tărâm al alemanilor. Veţi rămâne plăcut surprinşi de bunăvoinţa locuitorilor cât şi de „Supa de dimineaţă a Trossingenului" despre care v-am povestit mai sus!  
 
Călătoria peniţei mele în ţara dintre Dunăre şi dealuri se sfârşeşte aici şi mărturisesc cu sinceritate că mă despart cu regret de aceste locuri frumoase dintre Alpii Şvăbeşti şi Pădurea Neagră. Ori de câte ori străbat această vale a Dunării admir şi îi mulţumesc Creatorului Divin pentru natura pe care a creat-o atât de minunat, pentru ca noi, muritorii de rând, să ne putem bucura de beneficiile ei.  
----------------------------------------------  
* Alpii Şvăbeşti – în germană Schwäbische Alb (în engleză Swabian Jura)  
 
Ligia-Gabriela JANIK  
Aldingen, Germania  
1 august 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Ligia-Gabriela JANIK - TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI / Ligia Gabriela Janik : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 947, Anul III, 04 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ligia Gabriela Janik : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ligia Gabriela Janik
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!