Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



La Rucăr-Muscel - un muzeu particular mai puţin cunoscut !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Consemnam la propunerea autorului, în „Memoriul de titluri şi lucrări” apărut la Editura Semne în 2006, opera practică – a unui fiu al plaiurilor muscelene, profesorul dr. Gheorghe Pârnuţă, pasionat cercetător al istoriei Muscelului în general şi al satului natal Rucăr în special – adunată cu migală, efort material şi alte nenumărate greutăţi o valoroasă colecţie de documente, unică în felul ei şi alcătuită din peste cinci sute de piese originale. La trei ani după ce mărturisea această nobilă întreprindere spiritual-muzeală, la o vârstă de patriarh (cu două luni peste 94 de ani) Profesorul se stingea într-un oarecare anonimat, cum se întâmplă adesea, din diferite motive, oamenilor de spirit... 
  
Stăpânit o viaţă de om de o pasiune pe care a onorat-o ca nimeni altul, n- ostenit să achiziţioneze de la diverşi colecţionari documente inedite, alcătuind un valoros tezaur mai puţin cunoscut, expus în casa sa din Rucăr devenită, cât a trăit, un adevărat muzeu. Ca unul care m-a onorat în ultimii ani ai vieţii cu invidiatul statut de colaborator şi confesor, am fost nu doar martor, ci şi participant direct la multe din înfăptuirile şi structurile istoriografice şi muzeale, la care a trudit o viaţă întreagă. Fie şi din aceste considerente am decis să fac o prezentare generală a acestui bogat şi interesant material muzeistic, aranjat, iniţial, în două încăperi, urmând să fie extins treptat în patru: 
  
I. Colecţia de documente care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche aşezare românească de moşneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar şi în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a ţării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă şi faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroş şi pentru biserica Sâmbăta de Sus din jueţul Făgăraş, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleaşi vămi s-a întreţinut Şcoala domnească din Câmpulung.  
  
Trei documente amintesc despre această valoroasă instituţie de instrucţie şi educaţie a ţării (dania pentru şcoală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udrişte Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popeşti din 10 mai 1669, prin care a hotărât înfiinţarea acestei şcoli şi cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor şi întreţinerea ucenicilor, şcoala fiind destinată a fi de folos „şi săracilor”).  
  
Alte documente, de acum, în totalitate originale, pun în evidenţă unele privilegii acordate rucărenilor. Astfel, hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament, în limba slavonă, menţionează scutirea de dări de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflaţi în serviciul ţării ca „păzitori şi apărători” ai graniţei. Cele mai multe documente se referă la obştea moşnenilor rucăreni, la evoluţia ei, la lupta pentru menţinerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab şi purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domniţelor Buica şi Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat şi de la nepoţii lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delniţe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obştei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat şi în limba română, unele chiar înainte de înfiinţarea şcolii dela Câmpulung. 
  
Din alte documente rezultă, hotărârea moşnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmăşie absolută - asupra a 35 (treizecişicinci) de munţi moşteniţi de la primii voievozi - la o stăpânire devălmaşe, în care munţii au fost repartizaţi pe moşi, pe cete de neamuri şi pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunaţi în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolniţa satului, eliberând Carte de moş fiecărei cete de moşneni, descendenţi ai celor 54 de moşi iniţiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 şi 1641.  
  
De acum, de la alegerea părţilor, reprezentate prin dramuri şi funii, unii moşneni, forţaţi de „iuţeala vremurilor” au început să-şi înstrăineze din drepturile deţinute în devălmăşie în munţi. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguţătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turceşti şi care ajunsese un mare deţinător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică şi şcoală, pe la 1780, şi-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moşneni să-şi aleagă părţile, spre a le putea cumpăra, devenind în câţiva ani, deţinătorul unei însemnate părţi din proprietatea obştească. 
  
Deosebit de interesante sunt documentele care atestă fuga unor rucăreni, îndeosebi în secolele XVII şi XVIII şi stabilirea lor în ţinutul Vrancei, unde au întemeiat satul Rucăreni, component al comunei Soveja. Colecţia profesoruli Pârnuţă cuprinde peste o sută de documente, de asemenea originale, privind oraşul Cămpulung şi unele sate muscelene ca. Bughea, Dragoslavele, Nămăieşti, Lereşti, Drăghici, Vlădeşti, Tămăşeşti, Căluleşti, Jugur. 
  
O muncă de mare migală a depus regretatul om de ştiinţă pentru descifrarea acestor vechi documente şi transcrierea lor, formând o colecţie de zece volume (circa trei mii de file) aflate îîn manuscris. Prin vrednică osdârdie şi chibzuinţă financiară, ce i-a depăşit cu mult posibiltăţile proprii a reuşit tipărirea primelor trei volume din colecţia amintită, intitulate sugestiv „Tezaurul documentelor comunei Rucăr-Muscel, judeţul Argeş: vol.! (1337-1699); vol.II (!700-1799) şi vol.III (18oo-1821), toate apărute la Editura Făt-Frumos din Bucureşti. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
La Rucăr-Muscel - un muzeu particular mai puţin cunoscut ! / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 213, Anul I, 01 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!