Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   



Jurnalul unui om neînsemnat (III) - fragmente -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Lui G. Căruia i-am promis că am să trag când şi când storurile dialogului nostru pentru că atinge mai mereu „cote de avarie” şi riscă să nu mai poată fi rînnodat. Probabil asta este în funcţie şi de cum „se va scula cocoşul”. În dimineaţa asta a dezamăgit total pentru că nu a fost atât de matinal (am să vorbesc cu vecinul din spate să-l tragă de creastă, cocoşul nu-i al meu!) cum îi este renumele! Dar vorba românului care nu pripăşeşte (doar mai leneveşte...), ci se perpeleşte, niciodată nu este ora prea ... târzie, ca să mai apuci să faci ceva. „Aflatul în treabă” tocmai de o asemenea specie a fost descoperit, s-ar zice că este ieşirea noastră din „înţepeneală”, că anchilo(a)za gândului ar face rău mişcării pe care, teoretic, toţi o credem fructuasă şi o şi clamăm la tot pasul fără să recunoaştem vreodată că am trăi în „concubinaj” cu ea, sau i-am face serios avansuri...  
  
Aseară am asistat de la fereastră la un „circ neronic” (!), nu neuronic şi nici neutronic, doamne fereşte, ci unul aidoma Romei pe timpul pi-romanului cesar Nero, un incendiu devastator, părelnic apocaliptic, cu limbi de foc cât blocul izbucnite la clubuli lui Cătălin Botezatu din Tei, asta zicea lumea şi zic şi eu ca dânsa - blestemul locuitorilor din zonă care nu mai suportau muzica dată la maxim, până spre orele dimineţii. La avalanşa de plângeri, primăria 2 şi stilistul le-a dat cu flit, dreptatea nu se cere, se câştigă, aşa că „uşor cu pianul pe scări” fraţilor, mai va... Şi astfel, Dumnezeu a făcut dreptate. Mai ţine şi cu oamenii simpli care, zdrobiţi de munca zilnică şi alte servituţi şi angarale doreau şi ei niţică odihnă binemeritată, nu să stea la cheremul „puşlasmalelor” care fac din noapte zi şi invers. 
  
...Nu-mi rămâne decât să-i mulţumesc lui G. pentru înţelegere, dar acesta sunt eu, nu mi-a trebuit studii superioare pentru a „pătrunde” tărâmul mirific şi fascinant al cunoaşterii, dimensiunile spiritualităţii sub nenumăratele ei exprimări. 
  
M-am mulţumit cu profesionala, liceul şi o şcoală tehnică la seral (vulpea când n-ajunge la struguri, nu ştiu ce zice...!), greutăţile m-au băgat în seamă de mic însă n-am lucrat decât puţin în meseria mea. Gând am avut pentru multe, am hălăduit pe întinderile învolburate ale mărilor şi oceanelor lumii, am cochetat cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Şaptecai şi Zestrea domniţei Ralu), alături de bunul meu prieten Ion Pampu am tras şi eu câteva şarje „cavalereşti” şi chiar câteva cadre cu „răspopitul” şi regretatul Toma Caragiu, apoi m-am retras pentru că satisafacţiile erau ele mari, însă banii erau ăia care erau, doar cu puţină reputaţie nu-ţi puteai permite favorurile şi provocările vârstei în căutare de noi orizonturi! G. mă întreabă la telefon dacă am auzit de Leonardo. „Sigur, i-am răspuns, cine n-a auzit!? „Nu de da Vinci, creatorul renascentist italian, zice. „Altul nu ştiu, oh, ba da, fotbalistu'ăla brazilian care joacă pe undeva în Europa...”Nu, adaugă el, alt Leonardo, tot italian şi tot mare creator, îl cheamă Leonardo ...de Medici!”. Am capotat şi „mi-am retras „ambasadele”... Mi-a adus cartea. O antologie de lirică latină medievală. Îi sunt rezervate câteva pagini bune, un sonetist de o mare delicateţe sufletească, declanşată şi grav afectată de zeul tutelar Amor. O să încerc să învăţ pe dinafară una care-mi place... O „retorică” care nu-mi dă pace, de ce tinerii noştri de azi nu mai acceptă (uf, cuvânt colţuros şi neavenit în context!) liricul. Poate din snobism, este la modă prozaicul tenebros şi concupiscent, vizualul de o anumită orientare, melosul zbuciumat, psihedelic, cu ritmuri în draci care prăvale spre bietul suflet tone de „grunj sonor” şi instabilitate, de nelinişte, iar prin recul şi asupra noastră. Îşi secretă cu acest prilej toate umorile, scurgerile libidinos-mucilaginoase într-o fosă abisală care aproape că „e la ras” şi din care se va nutri, sigur, ca dintr-un izvor îngălat şi pestilenţial, propriile lor (noastre) progenituri! 
  
Graba cu care îşi evacuează senzaţiile, sentimentele abia prefigurate şi care nu ajung să se pritocească îndeajuns (darămite să sedimenteze!?) pentru a coagula forme, conţinuturi şi mesaje durabile, nefaliate pe „subplăci tectonice” în care s-a refugiat de groază înecatul, aruncând ancora anapoda, sunt de natură să îngrijoreze. Clasicii sunt din ce în ce mai neglijaţi, dacă nu detestaţi şi huliţi (din ignoranţă şi din modă, că nu „se mai poartă!”), depăşiţi ce să mai spun, de ce adică tot ce este frumos să înceapă cu ei şi să se termine tot cu ei !? Păi, ăştialalţi ce au? Barbu, musceleanul şi fala noastră în materie de genii (rucărean de baştină, cum cu acribie documentară susţine venerabilul profesor Gh. Pârnuţă) în a cărui operă întâlneşti şi lirism şi simetrie riguroasă, împletind matematica cu viziunea filozofică în poetica sa, apoi Minulescu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Lucian Blaga, V.Voiculescu, greu de înţeles şi nu prea, cu o creaţie care te unge la suflet, tămăduitoare. Deci tinerii, nu generalizez, ai putea crede că sunt doar apţi în a împrumuta valori pe care nu le înţeleg („în ritm şi ton cu lumea cea mare”), unele greu de adaptat, greu de aşezat într-un creuzet inconfundabil, arhetipal, pentru că, nu-i aşa? sunt croite ele însele pe un specific străin spiritualităţii noastre. Sunt, de multe ori, fără o preluare critică a mesajului, preluate neschimbat şi otova - de la cap la coadă - forme, curente, mesaje extranee, manifestări ori mişcări aproape neinteligibile şi care tind spre entităţi eclatante, alienate, de factură mecanicist-robotizantă a personalităţii individului, în care tradiţia indigenă, suferinţa, amprenta sufletului, cea psihică şi creativă sunt cras nesocotite, dacă nu eliminatre cu totul...Oh, da, suferinţa ca sursă şi vector al oricărei creaţii!...  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Jurnalul unui om neînsemnat (III) - fragmente - / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 207, Anul I, 26 iulie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!