Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   



Jurnalul unui om neînsemnat (II) - fragmente -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Jurnalul unui om neînsemnat (fragmente II) 
  
...Către G. dacă va fi interesat vreoadată să-mi cunoască părerile până la capăt! Nu că nu le-ar ştii, mi-e greu să fiu destul de limpede. Cred c-a văzut şi-a înţeles. E supărat pe mine pentru fleacurile pe care le mai debitez. Şi care n-au nicicum aerul unui ex catedra presupus de cine ştie ce îmbârligături şi evidenţiat adesea de conţinutul lor ditirambic. Adică fără pretenţia de atotştiutor şi atoate- cuprinzător pe care le-ar emana ele la o adică. Aş accepta orice, numai să nu fie supărat din cauza mea. Când afirm, în discuţiile cu el despre „Marele Anonim” am în vedere acea forţă universală care, în raport cu arealul răspândirii sale, se numeşte Dumnezeu, Allah, Khrisna, Buda pe toată faţa pământului. Nu numele, locaţia şi zona exprimării şi influenţei sale supreme, suzerane contează, ci Forţa în sine. Crede el că sunt mai multe? Atunci ar cam fi ca un ” război al stelelor” sau în termeni mocăneşti(!): forţa mea din deal se duce peste cea din vale şi apoi, ca într-un film de Spielberg, amândouă sau câte-or mai fi ajung toate să emane tot de pe pământ(sic!) Care, prima - sau aici nu poate fi vorba de priorităţii sau vorba latinului „primum non nocere” (în primul rând să nu faci/ă rău!). Sunt niţel încurcat, încifrat şi am nevoie de o respiraţie amplă a ideilor în acest registru de abordare. Reîntoarcerea la câte se întâmplă îmi provoacă lehamite şi mergând pe ideea obişnuinţei m-am gândit să mă liniştesc îmbiindu-mă să fim viermişorii acestui hoit al nostru (exprimare scabroasă, scuze!), să nu depăşim locul în care putem să supravieţuim, să colcăim prin acest stârv cât el mai există...Puah!!! 
  
...Mă complic în zadar căutând denominaţiuni care să „localizeze” credinţa, când mai simplu ar fi să accept existenţa Atotputernicului, chiar dacă nu-l denumesc definitiv, în care cred pe jumătate şi mă rog în gând, tot astfel. Şi, dacă îi spun cum îi spun este, că nu sunt pătruns de adevărurile pe care le socotesc imuabile. Pe de altă parte, recunosc că ar fi cumplit să fim ai nimănui, să nu-şi aţintească nimeni asupra ta privirea, pentru a ne „trage” din când la răspundere şi să ne mai şi urecheze...Se pare că n-am scăpat de avatarul şi tânguirea noastră pseudo-paternalistă! Cel mai simplu lucru în dialogul cu G. ar fi să renuţ la discuţii pretins „savante” care mă depăşesc şi pe care nu le pot susţine cu argumente pe măsură, plauzibile, greu atacabile, acestea fiind cum se observă (de la o poştă) copilăreşti, improvizate sau probate de o experienţă de suprafaţă, şubredă, nerelevantă. Lipsa exerciţiului intelectual, retoric, de un anumit nivel de inteligibilitate, într-un cadru organizat şi nu doar autodidact cum am făcut eu, poate fi şi el motivul renunţării mele. Să „atacăm” mai bine probleme mici şi simple(de-astea de-ale noastre, vorba cântecului!), ce mai este pe colo pe dincolo, cam ce trebuie să facem din ce-ar trebui să împlinim, în acord cu ţelurile personale sau comunitare. Sărăcia de idei, cred că este un motiv în plus să nu încerc ascensiuni ameţitoare, când eu, la propriu, abia îmi permit să răsuflu pe un bulevard ca-n palmă!... 
  
... Cealaltă sărăcie care mă nelinişteşte este cea materială, p-asta încă o mai pot păcăli şi amâna cu un „ştuc” de pâine şi o cană de apă. Ce mă fac cu fenomene, corelări, asimilări, întrepătrunderi, absconse sau neînţelese gânduri care mă obsedează, îmi preocupă mintea şi cărora tot le amân clarificarea? Şi, tot în micimea gândurilor mele, sper să am certitudinea unui răspuns sigur care să suspende această continuă vâjâială de jumătăţi de idei sau gânduri suspendate. Probabil că ele nu depind de osificarea, mărginirea şli neputinţa cuprinderilor mele spirituale, de aprofundare şi explicare clară a întregii odisei a desfăşurărilor din natură şi societate, ele curg oricum şi puţine pot fi îndreptate pe o cale prestabilită, dorită într-un sens benefic. 
  
... De ce nu m-am mirat atât de mult din ce mi-a povestit N. despre bibliotecă şi piaţă!? Pentrucă am văzut şi eu în Italia, acum doi ani (când eram încă sănătos!) aceleaşi „minunăţii” pe care mi le-a prezentat, mai puţin sofaua din librărie. În rest, din acest punct de vedere, mă tem că e exact invers: ne respectăm propria persoană sau imagine a ei (narcişişti înnăscuţi, ca la balamuc!), ne-o iubim excedaţi de orgolii nestăvilite şi etalate din orice şi în orice împrejurare, ţinând cu dinţii să nu o terfelim (nu la fel procedăm cu a semenilor de lângă noi) şi ne doare în cot de ţară când abuzăm de numele ei şi ne linguşim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice şi expresii sforăitoare, amăgitoare şi patriotarde, de „anturaj festivist” şi „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de preţiozităţi şi agramate, cu ceva damf de perversitate făţişă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă intangibilă, îl prezentăm machiat când e să l avem de partea noastră (cu câştigul de rigoare!) şi îl arătăm ca pe-o pisică care îşi „ascute ghearele” atunci când nu ne convine. „Fascinanta Românie” şi cum îi mai zice este copia la greu a unui model de lume existentă aevea şi impregnată, dozată cu intarsii eclectice din lumea tribală, neîncolonată din considerente de „neo-colonialism” pentru a grăbi adaptarea la un consens într-o lume tarată de discordanţe. Dar ce nu facem noi, de dragul progresului şi prospetităţii, în „arderea” etapelor acestui drum anevoios care presupune muncă efectivă de-a binelea şi nu în dodii ?... 
  
... Mâine o să-i spun lui G. Să-i spună lui C. să bage rufele la „spălare rapidă”, să termine mai repede cu ele, să profite cât proprietarii nu sunt acasă şi să-l smotoească puţin, iar dacă are vreo nelămurire să apeleze la băiatu', care este cel mai în „temă” din România privitor la astfel de ...operaţii domestice (mă refer la maşina de spălat). Când eram la „curte” aveam animăluţe la curte, la bloc ne-am împărţit munca pe proprietate, eu mi-am ales „spălatul rufelor”, fără a le întinde şi la uscat...Asta este o operaţiune „cărcăloasă”, migăloasă, este o operaţiune separată care necesită răbdare, imaginaţie pentru cel care o face...se-nţelege cine, nu? Aceasta este singura mea erezie de tip patriarhal, mi s-a supus fără a „protesta sau scălâmba în figuri” şi bune zile am avut de la treaba asta bine tocmită. În concluzie, statutul meu de soţ este foarte edificator în mod special şi fără glumă. Lui C. să-i spună că a schimbat corvoada de la R. în A. Şl că în ce ne priveşte, bine că nu am fost femei. Dar şi ca bărbaţi, trebuie să ne căutăm lăudători, nu?  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Jurnalul unui om neînsemnat (II) - fragmente - / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!