Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012        Toate Articolele Autorului

JURNALUL UNUI CALATOR (1)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Jurnalul unui calator (1)  
 
Fragmente ...  
 
Ma gandesc la istoria atator oameni ce emigreaza, isi parasesc familia, tara lor, un loc de munca ce poate l-au avut. Pleaca intr-o alta tara, nestiind ce vor lucra acolo, cum le va fi in acea tara, vor fi niste invingatori sau se vor intoarce invinsi de valurile furioase ale strainatatii. Demult la televizor in Spania am vazut o imagine a ceea ce inseamna, esecul unui emigrant. Un tanar din Bolivia de 30 de ani era cu valiza in aeroport. Era trimis de autoritatile spaniole inapoi in tara lui. Fata lui exprima o durere muta, sfasietoare, statea si privea in gol, poate ca imprumutase bani de drum, poate ca familia ii era in saracie, iar el trebuia sa se intoarca acasa. Ce va fi in viitor? Sau cum va fi viitorul pentru el sau ei?  
 
Viata unui emigrant este o viata dura. El paraseste o tara unde are drept de munca, este recunoscut ca cetatean. (este adevarat ca sunt si situatii cand se emigreaza cu drept de munca si acte in regula dar vreau sa scriu despre acel emigrant ce incepe practic de la zero in alta tara) Dealungul acestor ani petrecuti in Spania am discutat cu multi oameni din tari diferite si culturi diferite. Am inteles ca sunt doua motive majore pentru care cineva emigreaza: din cauza saraciei sau a regimului politic din tara lui. Dar venind in noua tara constata ca nu are drepturi, nu are acte, in unele cazuri nu stie limba, nu are unde dormi. Ce va face? Si ce se va intampla cu marile vise cu care a venit. Dar aici el trebuie sa accepte o realitate pe care cu greu si eu am acceptato. (toate aceste impresii sint de acum 10 ani de cind am venit in Spania am inteles ca intre timp unele lucruri sau mai schimbat in bine insa din cauza crizei economice multi plang acele timpuri de acum 10 ani in Spania) Eram in autocar la iesirea din Franta, la intrarea in Spania am inceput sa analizez totul, cu o indoita atentie, in sfarsit eram pe teritorul Spaniei. Orele se scurgeau lent de tot, priveam acel pamant arid care se intindea cat vedeai cu ochii, la nesfirsit. Ma intrebam, ce fel de agricultura au acesti oameni? Pe ce se axeaza? Mai tarziu aveam sa vad si sa lucrez in agricultura. Insa atunci l-a inceput, m-a miram de pamantul pe care il vedeam, cum imi spunea cineva ca un desert imens. Desi Spania are si munti, paduri ce formeaza peisaje naturale frumoase. Apoi m-a impresionat orasul Barcelona l-am strabatut cu autocarul mi-am dat seama ca Spania era o tara bogata.  
 
Insa cel mai mult mi-a placut Madridul si oamenii pe care i-am cunoscut in timpul cat am locuit in acest oras. In special spaniolii am observant ca sunt mult mai educati ca in orice parte a Spaniei. Acele mari cladiri construite intr-o frumoasa arhitectura moderna, acele combinatii de blocuri si parcuri. Insa centrul orasului este impresionant, cel putin pentru mine. Acele gari de tren si metrou mari etajate, foarte frumos aranjate. Este o fascinatie in Madrid a marilor cladiri, a masinilor pe care le vezi. Iar dimineata in metrou un lucru care m-a impresionat atat de multa lume citind.  
 
Intr-un astfel de ocean de cladiri, masini si oameni te simti singur, strain, intr-o tara straina fara acte si atunci incepeam sa cad in descurajare. Intrebandu-ma unde voi munci ce voi face aici? Mai ales ca parasisem Romania in urma unor probleme materiale. Imi aduc aminte de momentele cand fiind in tara a inceput sa se contureze in mintea mea acel gand al emigrarii. Eram odata in plina primavara, am iesit in curte si aerul primaverii ma inviora, cerul senin de un albastru viu transmitea speranta, pomii infloriti de prin curte dadeau o mireasma imbatatoare. Mi s-a nascut atunci un gand care parca izvora din acel cadru primavaratic.  
 
,, Oare daca as pleca undeva departe sa lucrez sa castig bani. Apoi sa ma intorc si sa imi cumpar o casa, iar mai departe cu banii castigati sa o pot ajuta pe sora mea ce era atat de tare lovita de valurile furioase ale vietii.”  
 
Ce minunat era acum 10 ani pentru toti acei ce doreau sa munceasca cinstit, chiar daca inceputul era greu si exista si riscul esecului. Insa te puteai ridica in dimensiunea materiala a vietii. Era de lucru pentru barbati in constructii si agricultura, iar pentru femei in casa la curatenie. Insa cum stau lucrurile acum in Spania in plina criza economica cand totul s-a destramat, unele lucruri ca independenta materiala a individului. Adica omul lucra, nu depindea de alti oameni pentru a trai insa criza a sfarmat totul, atatea vise, a adus suferinta, lipsa materiala, datorii necazuri. Dintr-o data ca peste noapte in locul confortului si sigurantei materiale s-a instaurat somajul, ingrijorarea pentru ziua de maine. Intreprinderi inchise , atatea locuri de munca pierdute, in primul rand din cauza sectorului inmobiliar. Nu se mai vind apartamente, iar daca nu se mai vand nu se mai construiesc. Criza a afectat mai mult sau mai putin lumea intreaga, atat individul cat si lumea s-au vazut confruntati cu aceasta interesanta criza. Celula societatii care este familia s-a vazut lovita puternic in dimensiunea materiala a vietii.  
 
Multi oameni si-au pus intrebarea: ,, Care este adevarata istorie din spatele cortinei?”  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
JURNALUL UNUI CALATOR (1) / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 459, Anul II, 03 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!